Partidul Popular nu va înainta candidat propriu la scrutinul prezidențial

 Consiliul Național Politic al Partidului Popular din Republica Moldova s-a întrunit într-o ședință, unde a discutat poziția PPRM cu privire la alegerile prezidențiale, precum și evoluțiile social-economice și politice din țară, inclusiv în contextul pandemiei COVID-19 și crizei în sectorul agroalimentar. Analizând evoluțiile politice în contextul scrutinului prezidențial, precum și starea de spirit a populației, Consiliul Național Politic al PPRM a decis neparticiparea cu candidat propriu la alegerile Președintelui Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020. În opinia PPRM numărul mare de candidați la scrutin, majoritatea fiind din start cu șanse nule, bulversează întreg procesul electoral, limitând cetățenilor posibilitatea de a alege la funcția de șef al statului o persoană integră, profesionistă și cu un program real de dezvoltare a țării sub toate aspectele. Mai mult, PPRM consideră că într-o republică parlamentară, unde șefului statului îi revin mai mult funcții reprezentative, sunt necesare eforturi de consolidare și eficientizare a potențialului Parlamentului și Guvernului, instituții care cu adevărat pot adopta și implementa politici în beneficiul cetățeanului și al țării.   Totodată, Partidul Popular din Republica Moldova, după o analiză complexă a programelor candidaților înregistrați la funcția de Președinte, își rezervează dreptul de a veni cu un apel  către membrii formațiunii în vederea susținerii unui candidat care ar exprima opțiunile politice, economice și sociale ale electoratului PPRM. Partidul Popular din Republica Moldova rămâne în continuare un partid care pledează pentru dezvoltarea și refacerea Republicii Moldova în plan politic, economic, social,  moral și spiritual, oferind oportunități fiecărui cetățean la educație, sănătate, locuri de muncă, afaceri, etc. Noi "CREDEM în MOLDOVA” și pledăm în continuare pentru un nou model de guvernare a statului Republica Moldova cu multă grijă și responsabilitate față de fiecare cetățean, pentru fiecare localitate și pentru fiecare domeniu al economiei naționale. Partidul Popular din Moldova 

Cu ocazia Sărbătorilor Naţionale

 Stimați concetățeni,   Vă adresez sincere felicitări cu ocazia Sărbătorilor Naționale -  Ziua Independenței și Ziua Națională ”Limba Noastră”          Sînt sărbătorile în care ne recitim faptele și prin care  ne reconfirmăm  idealurile spre care mergem. Noi suntem cei care făurim istoria și transformăm  cuvintele în fapte. Vă urez multă sănătate, fericire, prosperitate și bunăstare în casele Dumneavoastră.   Cu respect,   Alexandru OLEINIC, Președintele Partidului Popular din Moldova  

Adoptat în Parlament, la propunerea lui Alexandr Oleinic. O Comisie specială va elabora Programul național de irigare a terenurilor agricole

  la propunerea deputatului Alexandr Oleinic o Comisie specială va elabora un Program național de irigare a terenurilor agricole.  Parlamentul a adoptat Hotărârea cu privire la constituirea Comisiei speciale pentru elaborarea Programului Național de irigare a terenurilor agricole, înaintată cu titlul de inițiativă legislativă de deputatul independent Alexandr Oleinic, ales și președinte al Comisiei.    Documentul are drept scop ca Comisia, formată din 7 membri, în comun cu specialiștii ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediu, ministerului Finanțelor, reprezentanții asociațiilor specializate din agricultura, experții naționali și internaționali, mediul academic, alte instituții ale statului să elaboreze timp de 5 luni și să prezinte Parlamentului spre aprobarea proiectul Programului Național pentru irigarea terenurilor agricole.   Î În opinia deputatului Alexandr Oleinic, crearea unei asemenea Comisii pe platformă parlamentară va permite nu doar asigurarea unui control legislativ asupra acestui proces, dar va oferi și oportunități mai mari pentru atragerea fondurilor internaționale, oferite de diferite organizații pentru implementarea proiectelor de irigare, utilizare eficientă a apelor, etc. ”Pentru a asigura un viitor durabil agriculturii moldovenești, cu cantități suficiente de apă și a acoperi necesitățile de consum, trebuie să oferim pachetele de politici corecte pentru a susține măsurile de utilizare eficientă și rațională a resurselor de apă în agricultură.  Fără acest pas, nu putem să dezvoltăm o agricultură eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor sau să construim un viitor durabil”, a accentuat deputatul.  Alexandr Oleinic a mai menționat că evoluțiile climaterice din ultima perioadă de timp indică că Republica Moldova are nevoie nu de un simplu sistem de irigare, realizat prin construcția unor magistrale de țevi, conectate la niște agregate de pompare a apelor, dar de un Program național bazat pe principiul digitalizării sistemului, care ar include cele mai sofisticate programe existente pentru moment, inclusiv de păstrare și conservare a apelor, etc. ”Programul național de irigare trebuie să fie unul de durată lungă, cu investiții capitale eficiente pentru fiecare compartiment în parte”, a subliniat deputatul.  

Alexandr Oleinic: Și majoritatea, și opoziția mi-au dat de înțeles că vor să trec în tabăra lor

 În virtutea evenimentelor de ultimă oră de pe scena politică din Republica Moldova, figura deputatului independent Alexandr Oleinic, este „abordată” tot mai mult de politicieni, experți, analiști, etc. În opinia multora, anume el deține „votul de aur” în Parlament, în situația când raportul de forțe de 50/50. Cum se simte Alexandr Oleinic în situația creată și care sunt viziunile lui asupra evoluțiilor social-economice și, mai cu seamă, politice am decis să le aflăm din prima sursă. Deschide.MD: Domnule Alexandr Oleinic, cum vă simțiți în postura deputatului care deține „votul de aur” și pentru cine îl veți da în caz de necesitate? Alexandr Oleinic: Desigur, sună frumos această metaforă – ”votul de aur”, dar să știți că nu aduce mare fericire persoanelor vizate, deoarece nu doar te poziționează în centrul atenției, dar și devii expus unor „blamări” publice, apărute din senin. Dar dacă e să vorbim serios, consider că nu dețin nici un „vot de aur”, lucru demonstrat și la ultima ședință a Parlamentului când deputații au votat proiecte de lege cu o majoritate impunătoare. Chiar dacă e să facem o abstracție și să admitem că votul meu decide ceva, atunci l-aș califica drept unul responsabil, acordat urmărind interesul național și al cetățeanului. Mai mult, persoanelor care aruncă în spațiul public aluzii de obținerea unor profituri grație situației create, vreau să le declar cu toată fermitate –  în Parlamentul Republicii Moldova sunt pentru al patrulea mandat și tot timpul am dovedit prin comportamentul și munca mea că sunt aici nu pentru a obține careva profituri politice, economice, financiare sau de alt ordin. Consider că în această viață m-am realizat atât în plan personal, cât și profesional și am venit în Parlament pentru a contribui, în măsura posibilităților, la realizarea principalului deziderat – crearea unei Moldove prospere, democratice și libere. Deschide.MD: Da, dar despre susținerea de către Dvs a coaliției PSRM-PD vorbesc diferite persoane, inclusiv și președintele Igor Dodon, care în emisiunea sa „Răspunde Președintele”, a menționat că în caz de ceva este și votul deputatului Oleinic... Alexandr Oleinic: Într-adevăr, pe parcursul acestui mandat au fost cazuri când am susținut proiectele înaintate de reprezentanții acestei coaliții, uneori votul fiind decisiv. Dar, am votat și proiectele sau inițiativele propuse de partidele de opoziție, deoarece fiind deputat independent, îmi permit luxul, dacă acceptați o așa formulă, de a vota doar proiectele de lege, care în opinia mea sunt în interesul țării, cetățenilor și vin drept un argument concret în realizarea programelor de dezvoltare. Mai mult, nu știu de ce toți își aduc aminte de Alexandru Oleinic când a susținut un proiect înaintat de PSRM-PD, a votat Guvernul Chicu, etc. Dar, practic nimeni, că neconstituționalitatea asumării răspunderii de către Guvernul Chicu a unor legi a fost declarată în baza sesizării mele... Nimeni nu-și aduce aminte de criticile aduse Executivului pentru inacțiunile în luarea deciziilor privind situația în agricultură, sistemul social, etc. Vreau să mai accentuez odată în plus – poziția mea va rămâne neschimbată și în viitor – voi susține acele proiecte care sunt în interesul țării, indiferent cine le-a înaintat. Inclusiv care vizează moțiunile de cenzură in-corpore a Guvernului sau unui ministru în parte, etc. Deschide.MD: Pentru moment, avem o moțiune simplă înaintată ministrului Sănătății. Se discută una împotriva Guvernului Chicu. Dvs le veți susține? Și cum credeți, Executivul actual trebuie demis? Alexandr Oleinic: A înainta o moțiune și a o susține, într-un final, sunt lucruri diferite. Mai mult, una este când de dragul unui PR politic faci o asemenea mișcare și cu totul alta este situația când vii cu o analiză profundă, bazată pe cifre și argumente. Pentru moment, consider că toate mișcările cu moțiunile de cenzură sunt mai mult PR. De ce? În primul rând, pentru moment nu am văzut nici o analiză/argumentare profundă în susținerea acestor pași. Emoții, interes personal, de grup sau partid – da! Mai mult, dacă facem un pas sau altul trebuie, în opinia mea, în situația de criză totală prin care trece, să avem un plan/program clar de acțiuni pentru soluționarea problemei. La noi -  doar declarații. Doi. Activitatea oricărui minister/Guvern, în ansamblu, trebuie analizată și monitorizată critic, în special, în situații de criză prin care trecem. Și dacă guvernul nu face față – trebuie de făcut sau remanieri pe sectoare, sau demis. În situația de criză în care ne aflăm, nu consider oportună demisia Guvernului, mai ales în situația când nu există o nouă majoritate clară care-și poate asuma actul de guvernare. Declarații se pot face multe, dar acum avem nevoie de un Guvern cu mandat deplin, deoarece încă nu este clar cum va evalua situația în domeniul sănătății, sectorul economic care trece printr-o criză, seceta, etc. Mai mult, lipsa unui număr suficient de voturi pentru majoritatea parlamentară actuală nu reprezintă încă o criză politică și destabilizare, fiindcă actualul Guvern poate activa. Și în istoria noastră noi am avut situații când Guvernul a activat în lipsa unei majorități parlamentare și nu rău. Vorbesc de același Guvern Sturza.  În calitate de deputat, dar și cetățean, sunt în egala măsură gata să susțin atât actuala guvernare, cât și o altă formulă guvernamentală, dar în ambele cazuri trebuie să predomine interesul național și al cetățeanului în parte. Sunt mai multe soluții prin care putem face față acestei crize în interesul cetățenilor, totul depinde de dialogul care ar trebui să aibă loc între forțele sănătoase din legislativ.  Ultimele evoluții în domeniul sănătății publice – creșterea numărului persoanelor infectate, precum și celor decedate /tendință observată și în întreaga lume/ – ne indică că pentru moment trebuie să ne concentrăm asupra realizării unor măsuri eficiente de prevenire a răspândirii virusului, și nu a luptei politice pentru satisfacerea unor ambiții de grup sau partid. Cred că cel mai bun și apreciabil lucru ar fi un consens național al tuturor forțelor politice, deoarece trebuie să salvăm țara și cetățenii de la un colaps în sistemul medical, sectorul social și domeniul economic. Azi avem nevoie un guvern anti-criză, susținut POLITIC de toate partidele – atât parlamentare, cât și extraparlamentare. Dacă scăpăm situația de sub control, atunci nici un guvern nou, nu ne va salva. Cu alte cuvinte, a venit timpul când atât cei aflați la guvernare, cât și cei din opoziție trebuie să-și lase din orgolii și aroganță și împreună să elaboreze un program viabil de depășire a situației de criză în care ne află. Consider că Parlamentul, în virtutea situației create în el, este unica platformă viabilă pentru acest lucru. Anume din acest considerent am propus crearea unei Comisii speciale care să se ocupe de problema dată. Știți care-i paradoxul nostru – foarte multe țări, organizații internaționale și instituții ne ajută în lupta cu pandemia prin diferite metode și doar noi însuși, așa am o impresie, din toate puterile nu dorim să ne ajutăm. Deschide.MD: În această perioadă, când mai mulți deputați au părăsit majoritatea parlamentară, ați fost abordat de una din părți, vorbim de opoziție și cei de la guvernare, ca să treceți de partea lor? Dacă da, ce le-ați răspuns? Alexandr Oleinic: Direct nu am fost abordat. Așa, unele aluzii, în discuții neformale, au fost din ambele tabere. Răspunsul meu a fost franc – rămân deputat independent, deoarece această postură îmi oferă cea mai mare marjă de manevră în realizarea mandatului. Plus la toate, poziția de azi îmi oferă posibilitatea să susțin inițiativele legislative atât ale opoziției, cât și celor de la guvernare, care au un impact major asupra dezvoltării Republicii Moldova, creșterii bunăstării cetățenilor, etc. Deschide.MD: Dacă e să analizăm activitatea Dvs din Parlament putem observa că ați venit cu mai multe inițiative economice, de susținere a antreprenoriatului etc și, practic, nimic legat de Transnistria, Dvs fiind ales pe o circumscripție uninominală oferită regiunii respective. De ce? Alexandr Oleinic: Voi începe cu partea a doua a întrebării – Transnistria. Am mai spus și cu alte ocazii că nu sunt satisfăcut de activitatea mea la acest compartiment și accept orice critică constructivă, precum și propuneri de inițiere a diferitor proiecte noi pentru cetățenii din stânga Nistrului. Desigur, pandemia și-a lăsat amprenta sa și aici, atât pentru realizarea a careva proiecte/inițiative, cât și elementare deplasări în zonă, deoarece cei de la Tiraspol au pus interdicții de circulație, iar toate împuternicirile de dialog sunt concentrate la Biroul pentru Reintegrare. Mă strădui prin intermediul diferitor ministere, altor instituții să promovăm unele acțiuni, dar trebuie să recunosc lucrurile să mișcă prea lent... Apropo, dacă e să vorbim la general, atunci și inițiativele înaintate, cum le-ați numit, economice, când vor fi aprobate, vor avea un impact și asupra cetățenilor din stânga Nistrului. Insistența cu care promovez unele proiecte se lămurește atât necesității de a îmbunătăți/moderniza unele domenii ale economicei naționale, cât și a crea unele platforme eficiente în depășirea crizei create în rezultatul pandemiei de coronavirus. Cu părere de rău, Guvernul, în opinia mea, cam în șoaptă vorbește despre criza economică care vine peste noi, dar aceasta poate avea efecte foarte drastice. De exemplu, potrivit unor estimări ale unor experți, costul pierderilor economice pe care le va suferi Republica Moldova pe urma COVID-19 va fi de circa 2 miliarde de euro. Experții mai spun că Moldova va avea nevoie de o perioadă de peste 2 ani ca să își restabilească economia. Situația nu este deloc ușoară. Anume din aceste considerente încă la începutul pandemiei am propus crearea unei Comisii de urgență, care să elaboreze un Program național de prevenire și depășire a crizei economice. Nici o reacție. Acum am înaintat o propunere de elaborare a unui Program național de irigare, deoarece am fost atacați de o altă calamitate – seceta... Până la acest moment – zero reacție. Da, dacă revenim cu cine votez și pe cine susțin. La ultima ședință a Parlamentului, după lungi așteptări, s-a convenit ca la următoarea reuniune plenară să fie inclus în ordinea de zi proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii privind piața produselor petroliere nr.461 din 30.07.2001, înregistrat drept inițiativă legislativă încă la 29 ianuarie 2020 (!), care presupune revenirea la situația când ANRE bilunar stabilește prețurile la produsele petroliere reieșind din fluctuațiile existente pe piețele internaționale și regionale (Platts). Mă bucur că propunere a fost înaintată de reprezentanții opoziției și susținută de cei de la guvernare, fapt care indică că situația în acest domeniu cu adevărat este alarmantă și necesită a fi întreprinse măsuri urgente de redresare a ei, având drept prerogativă interesul cetățenilor, agenților economici, etc. Deschide.MD: Domnule Oleinic, dacă să facem o prognoză a evoluțiilor politice din Republica Moldova, în afară de alegerile prezidențiale, putem vorbi despre eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate? Și cine în opinia Dvs este favoritul prezidențialelor? Alexandr Oleinic: În primul rând, vreau să punctez un gând. Da, pe 1 noiembrie avem primul tur al prezidențialelor, dar, cum se spune în popor, analizând evoluția situației pandemice, nu pun mâna în foc că ele pot avea loc. Creșterea numărului celor infectați, atât în țară, cât și în lume, trezește multe semne de întrebare. Într-o situație de criză în sănătate, cum o avem pentru moment, nu cred că va fi cea mai bună variantă organizarea unui scrutin. Avem deja practica de la Hâncești...  Și apropo, va trebui să fim foarte prudenți în situația dată, deoarece nu avem bani în buget ca să-i aruncăm în vânt... Dacă totuși vor fi, este prematur să vorbim cine va câștiga, cu toate că trebuie să fim raționali și să recunoaștem că actualul președinte pornește cu prima șansă, deoarece pe stânga este unicul candidat serios. Problema este la cei de pe dreapta. În lipsa unui candidat unic, flancul drept riscă să rămână perdant. Miza că în turul doi va fi susținut masiv – alegerile primarului general din Chișinău au demonstrat că deja nu mai merge. Plus la toate, situația provocată din lume de Covid-19 nu oferă o claritate cum va fi organizată votarea în diasporă, care susține masiv forțele de dreapta. Vorbind despre posibilitatea organizării unor alegeri parlamentare anticipate, consider că posibilitatea lor este foarte mică. Deja, conform Constituției, ele nu pot fi desfășurate, iar varianta cu demisia benevolă a lui Igor Dodon din funcția de președinte o apreciez drept una nulă. Mai mult, consider că nici majoritatea partidelor din actualul Parlament nu sunt interesate pentru moment de asemenea alegeri, inclusiv PSRM. Mai mult, nu exclud ca după prezidențiale, actuala coaliție să nu crească încă, devenind iarăși o majoritate parlamentară... Dar foarte multe lucruri vor deveni cât de cât mai clare în următoarele săptămâni, până la vacanța parlamentară. Sper foarte mult să nu fim aruncați într-o criză politică, care în condițiile unei crize în sănătatea publică, economie, sistemul social ne va arunca și mai mult într-o prăpastie... Deschide.MD: Am discutat despre activitatea parlamentară, dar am dori să aflăm și despre cea de partid. Sunteți președintele Partidului Popular. Cum privesc colegii de partid toate aceste evenimente politice? Au venit ei cu careva propuneri privind acțiunile Dvs din forul suprem? Alexandr Oleinic: Chiar dacă Partidul Popular din Republica Moldova este prezent în Parlament doar cu un deputat, în persoana mea, vreau să accentuez că structurile partidului permanent și activ monitorizează evoluțiile politice, social-economice și de alt ordin din țară, le analizează, iar unele din aceste concluzii sunt ulterior înaintate de mine în calitate de inițiative legislative, interpelări, etc. De exemplu, Proiectul de lege privind acordarea ajutorului de stat sub formă de alocații bugetare unice producătorilor agricoli pentru compensarea accizului la motorină, înregistrat cu numărul 21 la 3 februarie 2020, a fost conceput și elaborat din inițiativa membrilor PPRM. Mai mult, anume grație informației primite de la membrii din teritoriu, care discută cu cetățeni, am o viziune cât de cât clară despre situația din diferite regiuni și așa mai departe. Desigur, în anumite cazuri, când trebuie să-mi exprim votul pentru unul sau altul proiect, consult colegii din conducerea partidului, mă sfătui cu ei. Și acest principiu va fi continuat și în viitor. Vreau să vă asigur că Partidul Popular continuă să fie o formațiune politică, care are un program bine structurat, cu multă grijă și responsabilitate față de fiecare cetățean, fiecare localitate și pentru fiecare domeniul al economiei naționale, și care va fi prezent permanent în viața politică a Republicii Moldova. Deschide.MD: Dacă tot vorbim de partid, am văzut că la alegerile din 2014 pe listele Partidului Popular a candidat Stela Pahomi, fostul președinte al Consiliului de Administrare al Moldasig. Colegii din presă o numesc „unul dintre principalii pioni ai lui Veaceslav Platon”. Ne puteți spune cum a ajuns ea în listele PPRM? Dar despre Veaceslav Platon? Aveți vreo legătură cu dumnealui? Alexandr Oleinic: Toate deciziile de includere sau nu a unei sau altei persoane în listă a fost luată prin consens, prin votul majorității, criteriile de bază fiind capacitățile profesionale. Candidatura ei a fost înaintată de una din organizațiile teritoriale, inclusiv pentru fortificarea blocului economic, și nu au existat motive pentru a o respinge. Mai mult, dacă faceți careva aluzii că a fost inclusă în listă la sugestia sau grație protecției cuiva, și din contextul întrebării înțelegem că a lui Veaceslav Platon, atunci vreau să vă dezamăgesc - nu. Poziția 59 în listă vorbește de la sine... Cât ține despre Veaceslav Platon – ne-am cunoscut și comunicat cu el când făceam parte din fracțiunea AMN în Parlamentul din 2009. De atunci nu m-am întâlnit sau discutat cu el. Deschide.MD: Să revenim puțin la alegeri. Dvs ați fost unul dintre autorii sesizării la Curtea Constituțională privind păstrarea sistemului mixt în cazul alegerilor parlamentare anticipate. Totuși, vedem că Înalta Curte a decis altfel și în cazul în care după luna august vor fi declanșate alegerile parlamentare anticipate, acestea vor avea loc în baza sistemului proporțional. Dvs. veți candida la viitoarele alegeri, în cazul în care acestea vor avea loc în timpul apropiat? Cum vedeți această participare în scrutin? Alexandr Oleinic: Am fost adeptul sistemului mixt de alegeri și rămân adeptul acestuia în continuare. Și nu pentru faptul că grație acestui sistem am ajuns în Parlamentul Republicii Moldova. În opinia mea, sistemul mixt reduce numărul deputaților-fantomă în legislativ, care trec grație listei. Mai mult, consider că acest sistem a fost o oportunitate foarte bună de a schimba clasa politică, oportunitate foarte bună pentru tinerii politicieni. Da, puteți să mă contraziceți că unele sondaje indică că mulți alegători nici astăzi nu cunosc deputații lor aleși pe circumscripțiile uninominale. Dar acesta este altă chestiune, deoarece în haosul politic prin care trecem după alegerile din 2019, cetățenii, mulți nu reușesc să memorizeze nici miniștrii și prim-miniștrii, care practic zilnic apar pe ecranele TV. Indiferent când vor fi organizate următoarele alegeri parlamentare, anticipate sau ordinare, Partidul Popular va participa la ele, deoarece suntem ferm convinși că orice formațiune politică activă, cu actele în regulă, este obligată să participe la scrutine. Alegerile, dacă doriți, este nu doar un exercițiu de ași alege reprezentanții în parlament, dar și un test foarte obiectiv al ratingului unui sau altui partid. Deschide.MD: Vă mulțumim!  

Alexandru OLEINIC: ”Parlamentul deocamdată este functional”

  Schimbarea Guvernului Chicu în acest moment ar aduce daune și prejudicii în lupta cu COVID-19. Eu nu cred că votul meu este un vot "de aur". Sunt declarațiile pe care le-a făcut deputatul independent Alexandru Oleinic în studioul Europei Libere de la Chișinău. Europa Liberă: Sunteți deputat independent, dar ați votat pentru Cabinetul de miniștri Chicu, fiindcă, așa cum ați spus într-un alt interviu pentru Europa Liberă, erați ferm convins că la momentul acela Republica Moldova nu avea nevoie de alegeri anticipate. Acum ce punct de vedere împărtășiți - cade sau nu cade Guvernul Chicu? Alexandru Oleinic: „Așteptările care sunt astăzi în Republica Moldova noi le avem de 30 de ani. Mai bine au mers primii zece ani, mai complicat merg din 2001 până acum, Republica Moldova trece printr-o etapă foarte complicată, în primul rând, a calității clasei politice. Evenimentele care se petrec astăzi în parlament, în primul rând, distrug imaginea definiției de parlamentar, de ministru, de funcționar de stat, de ales local, fiindcă situația aceasta se răsfrânge absolut la toate nivelurile puterii. Și trebuie să ne aducem aminte că metodele acestea nu s-au început de astăzi, dar ele durează, începutul a fost în 2001, dacă țineți minte…” Europa Liberă: O să vorbim despre traseismul politic, despre calitatea clasei politice. Alexandru Oleinic: „Ce ține de Guvernul Chicu, eu într-adevăr am votat. Timpul acesta cât a trecut de la votarea Guvernului Chicu am fost un critic foarte dur al activității guvernului, chiar și prin inițiativele pe care le-am avut, sesizarea la Curtea Constituțională cu procedura de asumare a responsabilității și multe alte lucruri, mă strădui să aduc critici constructive, să fac propuneri concrete prin care să ajut, într-un fel sau altul, guvernul.” Europa Liberă: Dacă săptămâna viitoare se vine cu o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Chicu, ce face Alexandru Oleinic? Alexandru Oleinic: „Și moțiunile de cenzură sunt de mai multe feluri, pentru că dacă moțiunea de cenzură este bazată pe o analiză serioasă a situației și argumentată cu niște fapte concrete, atunci desigur că trebuie să faci o concluzie, dar dacă moțiunea de cenzură este o acțiune politică, mai mult ghidată de dorințele opoziției de a se manifesta, atunci desigur că problema asta pe mine mai puțin mă atrage.” Europa Liberă: Dacă, de exemplu, opoziția argumentează că acest Cabinet de miniștri nu a putut să administreze bine dosarul pandemiei, atunci ar fi convingător că trebuie să plece Guvernul Chicu? Alexandru Oleinic: „Situația cu gestionarea crizei în Republica Moldova desigur că nu este îmbucurătoare și noi, cetățenii, nu suntem satisfăcuți de rezultatele care sunt, dar noi trebuie să analizăm nu numai domeniul sănătății, noi trebuie să analizăm care au fost metodele aplicate și care a fost răspunsul din partea cetățenilor, cât de corecți am fost noi în îndeplinirea cerințelor comisiei…” Europa Liberă: Dar cetățenii urmează exact ceea ce fac și cei din fruntea statului. Alexandru Oleinic: „Corect! Aveți dreptate că exemplul conducerii, exemplul responsabililor principali și este cea mai mare influență asupra situației. Desigur că exemplul lor servește ca bază pentru societate, aici tot sunt întrebări și eu înțeleg despre ce vorbim și la ce ne referim.” Europa Liberă: L-am văzut pe președinte care a mers în spații publice și niciodată nu a avut mască, nu a păstrat distanța socială. Alexandru Oleinic: „Da, aceasta este tot o problemă, dar dacă ne întoarcem la acțiunile guvernului, eu chiar nu vreau să apăr, dar schimbarea în situația aceasta atât de critică a unui guvern, totuși durează două-trei luni până când orice alt guvern sau alt ministru al domeniului intră în problemele care sunt. Și cine gestionează procesul de pandemie în răstimpul acesta până unul pleacă și altul vine? Riscurile sunt destul de mari, mai bine aș încerca să fac o analiză a domeniului sănătății, să dăm niște propuneri, la urma urmei, haideți să schimbăm ministrul, dacă este necesar, mergem pe etape, mergem pe pași, fiindcă știți cum…” Europa Liberă: Deci, remanieri guvernamentale ar fi mai degrabă în favoarea menținerii premierului Chicu? Alexandru Oleinic: „Orice remanieri au niște proceduri care durează, după procesul legislativ este timp, de aceea eu cred că schimbarea unui guvern acum ar aduce numai daune și prejudicii procesului de luptă cu criza pandemică pe care o avem acum în Republica Moldova.” Europa Liberă: Să ne fie foarte clar, dacă mâine se adună voturi suficiente pentru a fi demis Guvernul Chicu, ce face Alexandru Oleinic? Alexandru Oleinic: „În funcție de argumentele care vor fi aduse în moțiunea prezentată, eu voi fi de partea cetățenilor și a situației concrete care este în țară.” Europa Liberă: Parlamentul este funcțional? Alexandru Oleinic: „Parlamentul la momentul actual este funcțional, fiindcă alianța majoritară constituie 50 de deputați, eu votez…” Europa Liberă: Votul Dvs. este de aur? Alexandru Oleinic: „Eu nu cred că votul meu este un „vot de aur”, votul meu este un vot responsabil, fiindcă eu votez acele legi care sunt necesare astăzi, reieșind din situație – economia și cetățeanul.” Europa Liberă: Dar votul Dvs. este de aur până eventual ar mai pleca un deputat din tabăra democraților la „Pro-Moldova”? Alexandru Oleinic: „Nu cred așa. Noi am mai avut definiție de „vot de aur” în 2009, atunci chiar era „vot de aur”, pentru că era vorba de alegerea președintelui și atunci când este vorba de un vot pentru cea mai înaltă funcție în stat, poate așa definiție mai mult se potrivește la situația ceea, dar astăzi eu cred că al 51-lea vot este mai mult un vot de responsabilitate, fiindcă una e când sunt prezentate legi care constituie îndeplinirea programelor politice ale unor partide și alta când vine guvernul sau sunt niște inițiative ale deputaților care se referă la sectoare concrete și la probleme care trebuie rezolvate la momentul de față.” Europa Liberă: Dacă se clatină și mai tare această majoritate parlamentară care a ajuns la limită, atunci ar putea să se ajungă în situația că nu sunt suficiente voturi să fie votate legile? Alexandru Oleinic: „Nu se întâmplă nimic ieșit din comun dacă majoritatea parlamentară nu are suficiente voturi. Noi am avut Guvernul Sturza, când a fost votat cu votul dlui Ilașcu și pe urmă zece luni de zile nu au avut majoritatea în parlament, au avut 48 de mandate și a fost un guvern al unor reforme foarte serioase pentru Republica Moldova. Eu cred că e mai bine când nu este majoritate parlamentară și nu sunt niște rezolvări de grup, de partid…” Europa Liberă: De cartel. Alexandru Oleinic: „…de cartel, dar sunt discutate legile la concret, sunt îndeplinite niște cerințe conform Acordului de Asociere, sunt discutate niște legi care la momentul concret sunt cerute de domenii concrete. Și atunci, eu nu cred că deputații așa ușor pot să voteze împotriva unei legi care se referă la sectorul agrar sau la probleme sociale și prin asta țara mai ușor se dezvoltă. Eu în genere vreau să vă spun că, dacă cineva se gândește că următorii 30 de ani noi vom avea vreun partid care va avea majoritatea absolută în parlament, greșește. Noi trebuie să avem capacitatea de a găsi compromisul.” Europa Liberă: Reformulez întrebarea: admiteți reconfigurare în Parlamentul Republicii Moldova, reconfigurarea forțelor politice? Alexandru Oleinic: „Până la alegerile prezidențiale – nu.” Europa Liberă: Iar după 1 noiembrie? Alexandru Oleinic: „După 1 noiembrie, în funcție de cine va câștiga alegerile prezidențiale. Dacă va câștiga dl Dodon, atunci majoritatea parlamentară va avea un număr foarte serios de deputați.” Europa Liberă: Ce s-ar întâmpla totuși dacă mâine premierul Chicu ar zice că el își depune de bunăvoie mandatul? Alexandru Oleinic: „Păi tot există procedură pentru depunerea de bunăvoie: vine în parlament, depune cererea, se formează majoritate parlamentară care înaintează președintelui țării candidatura, durează prima dată 45 de zile, a doua oară tot un termen concret, așa că totuna ajungem la alegerile prezidențiale.” Europa Liberă: Dar ce s-ar întâmpla dacă Igor Dodon ar zice că își depune mandatul? Alexandru Oleinic: „Putem să avem alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate comune, dar aceasta este o noutate cam stranie.” Europa Liberă: Dar se pare că se așteaptă și o decizie a Curții Constituționale, care trebuie să spună dacă alegerile parlamentare anticipate ar putea să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale? Alexandru Oleinic: „Da, numai că Curtea Constituțională nu poate să spună ca președintele să-și depună mandatul și eu n-am auzit din sursele președinției că sunt așa intenții. Au fost așa propuneri, asta da, dar de la propuneri și până la realitate durează. Eu cred că șansele sunt egale la acest moment pentru dl Dodon și pentru dna Sandu pentru scrutinul prezidențial, dar mult depinde de cât de pregătită va fi pentru scrutinul acesta societatea, fiindcă aici mult înseamnă imaginea dnei Sandu, care va fi mesajul dlui Năstase, care va candida, care vor fi concurenții dlui Dodon pe segmentul de stânga. Asta tot este important.” Europa Liberă: Dl Usatîi se pare că... Alexandru Oleinic: „Păi, dl Usatîi, au anunțat comuniștii că dl Voronin intenționează să apară iarăși în scrutinul electoral.” Europa Liberă: Igor Dodon încearcă totuși să cheme la dialog mai multe partide: socialiștii, democrații, PAS-ul, PDA. De ce ar vrea el să mai testeze o dată PAS-ul, PDA?   Alexandru Oleinic: „Nimic nou. Cu ACUM-ul dumnealui a avut experiență, cu democrații o are acum, eu chiar n-aș vedea o problemă ca, reieșind din situația pe care o avem în țară și economică, apropo, noi mai mult vorbim de pandemie, vorbim de aspectul sănătății, dar eu cred că ar fi o variantă pentru a forma un guvern anticriză care ar uni toate partidele acestea – ACUM, socialiștii și democrații.” Europa Liberă: Credeți că cei care au constituit Blocul ACUM, care se zice că acum nu mai există, vor intra iarăși în barca puterii împreună cu socialiștii și Igor Dodon? Alexandru Oleinic: „Dna Valentina, eu vreau să vă spun că depinde ce punem pe cântar. Dacă punem pe cântar ambițiile personale, atunci desigur n-o să iasă nimic, dar în politică, mai ales realitatea Republicii Moldova cred că creează condiții ca noi să lăsăm ambițiile și să ne includem în salvarea cetățeanului de rând, care este într-o stare foarte, foarte complicată. Bine, a fost o situație critică atunci, la 8 iunie, iar acum e mai critică. Dacă să luăm din toate aspectele, după un an de zile, acum situația e cu mult mai critică decât la 8 iunie anul trecut.” Europa Liberă: Dar pentru că se acreditează insistent ideea că dl Plahotniuc, chiar și dacă este fugar, de acolo, din străinătate reușește să țină frâiele în mâinile lui și să mai facă jocuri de culise, credeți în acest scenariu? Alexandru Oleinic: „Pentru Republica Moldova e posibil orice, pentru mine este straniu faptul că unii deputați pleacă din echipa care este la guvernare într-o echipă din opoziție, aici eu nu găsesc răspunsul, dar în rest nu-i nimic nou pentru Republica Moldova.” Europa Liberă: Deci, traseism politic a fost și este? Alexandru Oleinic: „Din 2001, cei care astăzi spun și se jeluiesc că au fost lipsiți de unii colegi, ei au început în 2001 traseismul acesta în Republica Moldova.” Europa Liberă: Dl Oleinic, dar când se vorbește că pentru un mandat se achită jumătate de milion, un milion, de-acum suma asta a trecut de un milion de euro, de dolari, chiar vi se pare că legislativul mai poate să se bucure de încredere în rândul cetățenilor? Alexandru Oleinic: „E complicat. Asta-i cea mai mare problemă pe care o avem astăzi în țară și într-o măsură oarecare imaginea aceasta subminează și statalitatea Republicii Moldova, fiindcă, până la urmă, discuțiile acestea în jurul evenimentelor respective distrug în genere definiția de conducător de stat, de ministru... E o problemă foarte mare.” Europa Liberă: Nu ați răspuns la întrebarea: ce putere mai are Vladimir Plahotniuc? Alexandru Oleinic: „Mie mi-e complicat să spun ce putere are dl Plahotniuc, dar eu cred că interesele lui nu pot într-un an de zile să dispară pentru Republica Moldova.” Europa Liberă: Și ar mai putea să convingă deputați din tabăra democraților să treacă în alte partide? Alexandru Oleinic: „Echipa care este astăzi în Partidul Democrat a fost formată în mare măsură de liderul Partidului Democrat, care la momentul acela era dl Plahotniuc. Care este influența lui acum asupra ei, mie mi-e greu să spun, fiindcă eu îs mai departe de Partidul Democrat, măcar că cu toții suntem în relații bune, cu unii chiar suntem prieteni de viață.” Europa Liberă: Dl Dodon a preluat tot ceea ce făcea Vladimir Plahotniuc pe timpurile lui? Alexandru Oleinic: „Mie mi-e greu să fac comparație ce a fost atunci și ce este acum. Desigur că nicio afacere în Republica Moldova niciodată nu a rămas fără stăpân. Cu părere de rău, nu tot timpul unele afaceri aduc beneficii pentru toți cetățenii, dar mai mult se întâmplă că pentru un grup foarte restrâns și asta este o problemă. Iarăși mă întorc la aceiași 20 de ani în care în mare măsură țara a fost distrusă, a fost sărăcită, dacă să-i spunem așa, mai mult prin așa fel de afaceri care au fost tot timpul controlate. Din 2001, tot timpul afaceri de așa fel au fost controlate și credeți-mă că 2001-2009, fiind în Parlamentul Republicii Moldova, eu cunosc multe lucruri, dar și până la 2001.” Europa Liberă: Care sunt cele mai profitabile afaceri astăzi în Republica Moldova? Alexandru Oleinic: „Energetica, farmaceutica, alcoolul... Domenii în care statul și-a pierdut controlul avem destul de multe și eu încă o dată atrag atenția că ele nu s-au început în 2015 sau 2019, ele s-au început în 2001.” Europa Liberă: Da, dar nu se taie nodul acesta ombilical și ele își au continuitate, în loc să se pună punct odată, ele mai degrabă sunt preluate, au alți stăpâni și tot așa... Alexandru Oleinic: „Da, ele au continuitate. Oamenii s-au educat tot în timpurile celea, au preluat, au mers înainte și asta e foarte rău că multe lucruri s-au răsfrânt asupra unor politicieni tineri, care au putut să-și aducă contribuția la dezvoltarea țării cu mult mai rapid și noi poate deja eram membri ai comunității europene, dacă n-am și avut unele probleme foarte serioase aici în ultimii 20 de ani.” Europa Liberă: În primul rând, domeniul moralității... Pentru că sunteți deputat venit dintr-o circumscripție din stânga Nistrului, cât de mult pot influența alegătorii care se vor prezenta în data de 1 noiembrie alegerile prezidențiale, alegătorii de acolo, din stânga Nistrului? Alexandru Oleinic: „Dacă e să luăm în calcul prezența la vot la ultimul scrutin prezidențial, pe urmă la scrutinul care a fost acum pe circumscripții, desigur că numărul cetățenilor care vin la vot este semnificativ.” Europa Liberă: Decisiv. Alexandru Oleinic: „Nu cred că-i decisiv, încă 10-15 mii de voturi nu cred că sunt decisive pentru un scrutin prezidențial, pentru un scrutin de circumscripție, desigur că acest lucru este foarte serios, fiindcă noi avem în Republica Moldova circumscripții unde s-au câștigat cu trei mii de voturi, cu două mii de voturi, nemaivorbind de diaspora de peste hotare. Apropo, scrutinul prezidențial este cu mari probleme și votarea în circumscripțiile din diasporă, fiindcă la 1 noiembrie noi nu știm care o să fie situația în circumscripțiile europene, în circumscripțiile din Rusia, adică noi încă mai avem o problemă și aici.” Europa Liberă: Dar cum mențineți Dvs. legătura cu alegătorii din circumscripție? Alexandru Oleinic: „Eu nu sunt prea încântat de rezultatele activității mele în circumscripția de unde sunt ales, cu atât mai mult acum când este această pandemie și ei au închis total hotarele și nu permit intrarea pe teritoriul Transnistriei. Am și destule critici din partea unor cetățeni de acolo, aș dori ca să fie un pic mai constructive, dar până la urmă și criticile sunt foarte bune. Cu mulți cetățeni țin legătura telefonică...” Europa Liberă: Eu îmi amintesc că Dvs. ați spus că atunci, în campania electorală, ați mers în stânga Nistrului de zeci sau chiar de o sută de ori... Alexandru Oleinic: „Da, atunci a fost mai simplu de făcut acest lucru, cu mult mai simplu.” Europa Liberă: Dar acum? Alexandru Oleinic: „De când suntem în starea asta de criză, nu am fost niciodată, dar vin oameni de acolo, cu ce pot îi ajut, chiar intervenim în unele situații și în afara serviciului.” Europa Liberă: În parlament se pare că prea puțin v-a reușit să faceți ceva concret ca să soluționați probleme din cele cu care se confruntă cetățenii din circumscripția nr. 47? Alexandru Oleinic: „Am promovat acum pentru reparația unei săli sportive în gimnaziul din Corjova cu predare în limba română, au mai fost niște intenții acolo, dar n-au fost susținute de majoritatea parlamentară. Cetățenii să știe că pot să se adreseze și încercăm să-i ajutăm cât va exista parlamentul acesta; legea cu votul mixt este anulată. Apropo, vreau să vă spun că asta este o greșeală și eu o să încerc prin mandatul acesta de independent și de circumscripție să dau dovadă că deputații care sunt aleși din circumscripțiile electorale au mai multe posibilități de a hotărî întrebările cetățenilor de rând.” Europa Liberă: Paradoxul e că atunci când merg în teritoriu și discut cu oamenii și-i întreb cine le este deputatul din circumscripția lor, la foarte mulți le vine greu să spună cine îi reprezintă în Legislativul Republicii Moldova. Alexandru Oleinic: „Dacă-i ales pe listă, desigur că da, dar dacă întrebați la Ungheni, la Soroca, unde acolo e un socialist, dincolo e un democrat, toți știu cine-i dna Guzun, cine-i dna Pilipețchi.” Europa Liberă: Am mai auzit voci care spun că s-ar putea să se revină la ideea din 2016, când președintele Republicii Moldova trebuie să fie ales în parlament, pentru că ce regim este astăzi în Republica Moldova? Alexandru Oleinic: „Noi suntem într-un regim de republică parlamentară.” Europa Liberă: Și președintele se alege prin vot direct? Alexandru Oleinic: „Eu cred că, într-adevăr, președintele într-o republică atât de mică și cu probleme mari și pretinzând că suntem o țară parlamentară, atunci președintele țării trebuie să se alegă de către parlament și eu în genere aș propune ca să fie ales chiar cu 51 de voturi, pentru ca flexibilitatea partidelor pentru înaintarea candidatului la funcția de președinte să fie mai mare și accesul candidaților, competiția să fie cât mai evidentă.” Europa Liberă: Mai sunt voci care spun că, în general, Republica Moldova nu ar trebui să aibă o funcție de președinte, pentru că dacă e regim parlamentar, atunci parlamentul... Alexandru Oleinic: „În Republica Moldova 30 la sută din cetățeni consideră că noi demult trebuia să facem Unirea și nici stat nu trebuie. Și așa voci sunt. Noi suntem un stat care trebuie să avem toate ramurile puterii și dumnealor, fiind învestiți cu așa funcții, trebuie să își exercite funcțiile în folosul țării și al poporului lor. Eu înțeleg că pentru unii cuvintele acestea sunt cam mari, cam greu de înțeles, dar până când nu o să avem așa abordare la situația puterii în Republica Moldova, noi nu avem niciun viitor.” Europa Liberă: Ajungem și la capitolul economie. Criza epidemiologică va arăta ce consecințe pot să afecteze sistemul economic. Economia astăzi e pe butuci? Alexandru Oleinic: „Păi nu putem spune că e pe butuci, dar eu vreau să mă refer la unele analize pe care le-au avut acum recent unii experți. Costul crizei economice care va fi suportat de Republica Moldova este estimat în jur la două miliarde de euro. Este o cifră colosală și tot experții spun că revenirea la volumul de producere și de dezvoltare va dura circa doi ani de zile. Cea mai mare pedeapsă în urma crizei o are clasa de mijloc, întreprinderile mici și mijlocii și, cu părere de rău, cei care și-au creat businessul personal, care au investit banii împrumutați de la băncile comerciale, care au obligațiuni foarte serioase și chiar obligatorii față de personal, față de oamenii pe care i-au învățat, i-au educat, pe care i-au promovat și în businessul concret, fiindcă chiar dacă să luăm și domeniul HoReCa, pentru ca să creezi un restaurant, gama de probleme care sunt acolo îi foarte serioasă, începând de la bucătari, chelneri, piață, clienți, meniu, atragerea oamenilor – acesta este un conglomerat extraordinar. Chiar am observat acum că s-a deschis, dar noi tot parcă deschidem, dar deschidem așa ca să nu deschidă nimeni, fiindcă, vedeți, de pe data de 15 au fost niște recomandări de a deschide, dar dacă mergem prin oraș și ne oprim și întrebăm de ce nu deschid, în primul rând, oamenii după trei luni de zile deja se tem să meargă în localuri. Și asta tot e o problemă. Obligațiunile pe care le au, iarăși mă întorc la agenții economici, băncile comerciale nu merg la nicio înțelegere, compromis. Apropo avem o problemă foarte serioasă cu băncile comerciale în țară, fiindcă noi în ultimii trei ani de zile le-am creat așa condiții, că ei într-o măsură oarecare s-au distanțat de la dezvoltarea economiei naționale și de la interesul față de agenții economici. Ei mai ușor lucrează cu hârtiile de valoare care sunt emise, ei sunt protejați complet de riscuri, dar până la urmă situația cu pandemia trebuie calificată și trebuie analizată din partea tuturor, noi toți suntem cetățeni ai unei țări și fiecare cu segmentul său trebuie să-și aducă contribuția și trebuie să înțelegem că problema este a țării, nu e a unui agent economic sau a celui care livrează energia electrică, produse petroliere ș.a.m.d.” Europa Liberă: Autoritățile încearcă să încurajeze cetățenii și să spună că bani pentru pensii, pentru salarii, pentru alocații există, cel puțin pe câteva luni înainte, iar pe de altă parte, guvernarea este învinuită că nu reușește să acceseze cel puțin a doua tranșă din asistența macrofinanciară din partea Uniunii Europene. Și aici ați putea să puneți o notă și să spuneți: executivul a făcut tot ce-i stă în puteri ca să poată să obțină acești bani? Alexandru Oleinic: „Desigur, veniturile se micșorează, dar cu îndeplinirea obligațiunilor eu cred că nu vor fi probleme, însă asta nu creează bază pentru dezvoltarea economiei propriu-zise. Ceea ce ține de tranșa a doua, desigur că sunt lucruri care trebuiau mai repede executate; la momentul actual, eu cred că guvernul face tot posibilul ca să acceseze banii.”   Europa Liberă: Și banii de ce nu ajung? Alexandru Oleinic: „Banii nu ajung din mai multe considerente și, în primul rând, și dorința unor formațiuni care încearcă din toate puterile să mai atragă atenția la unele nereguli care sunt.” Europa Liberă: Învinuiți opoziția, înțeleg, da? Alexandru Oleinic: „Noi trebuie să luptăm toți în situația aceasta ca să ajutăm guvernul.” Europa Liberă: Criticile Dvs. se îndreaptă la adresa opoziției? Alexandru Oleinic: „Eu tot nu fac parte din guvernare, de aceea eu vorbesc și de mine în același fel.” Europa Liberă: Cunoașteți, se renegociază creditul rusesc? Alexandru Oleinic: „Iată e un exemplu foarte concret ce ține de atitudinea față de tot ce face guvernul și cu creditul rusesc. Eu am votat și dacă ar fi încă o dată să votez, eu aș mai vota o dată, numai de aceea că noi am fost obligați să luăm banii aceștia. Noi acum vedem că 200 de milioane de dolari ar fi un ajutor foarte serios pentru Republica Moldova. Desigur că aici sunt și alte aspecte: unde o să fie folosiți banii, pentru ce?” Europa Liberă: An electoral... Alexandru Oleinic: „An electoral.” Europa Liberă: Cine taie panglicile... Alexandru Oleinic: „O secundă. Dar noi nu am putut prevedea că pandemia va veni în an electoral. De unde noi știm care o să fie prețul la aceste 200 de milioane peste trei ani de zile?” Europa Liberă: Ce scenariu vedeți Dvs. cu șanse să existe până la alegerile prezidențiale? Și când ar putea avea loc alegeri parlamentare, dacă se ajunge la declanșarea anticipatelor? Alexandru Oleinic: „Noi am văzut acum recent unele sugestii ale conducerii europene că ar fi bine să mergem la alegeri parlamentare, asta chiar într-adevăr ar fi bine, dar dacă faceți o analiză mai veridică, care va fi rezultatul după alegerile parlamentare, nu cred că mari schimbări în direcția de schimb a puterii vor exista.” Europa Liberă: Dar atunci oricum i se va da mai multă legitimitate parlamentului. Alexandru Oleinic: „Corect. Cu legitimitatea asta sunt de acord, dar cu restructurarea forțelor, aici sunt întrebări și eu cred că mari schimbări nu vor fi, dar ce ține de scenariu…” Europa Liberă: Cel mai cu șanse scenariu pentru perioada următoare? Alexandru Oleinic: „Până la vacanța parlamentară noi avem o lună și jumătate, patru-cinci ședințe. În timpul acesta, chiar dacă se dorește ca să demită Guvernul Chicu, va fi complicat procedural, dar trebuie să avem cu cine da jos și, cel mai important, trebuie să avem cu cine pune sus, că dacă dăm jos cu 51 de mandate ori 52 și încă eu am auzit colegii din PAS care au declarat că ei sub nicio formă nu vor vota cu Partidul „Șor”...” Europa Liberă: Dar Dvs. ați vota cu Partidul „Șor”? Dacă ar fi să se ajungă la votul Dvs., ați vota cu Partidul „Șor”? Alexandru Oleinic: „Eu nu cred că votul meu, un vot o să hotărască întrebarea, dar eu acum vorbesc de scenarii. Cu Partidul „Șor” nu votează nimeni, înseamnă că noi avem pentru a face o modificare a guvernului 42 de voturi în parlament deja și pentru a-l demite pe Chicu, și pentru a numi alt guvern, aici trebuie să se găsească soluția. Și eu v-am spus care-i soluția: dacă vrem schimbarea guvernului, trebuie de făcut o majoritate parlamentară cu toate partidele, adică, mai bine zis, democrații, socialiștii și ACUM. Și aici de găsit compromisul, de găsit consensul, de stabilit un guvern care într-adevăr ar avea capacitatea să se manifeste în situația aceasta de criză și să facă față.” Europa Liberă: Dar scenariul acesta ar aduce la o victorie pentru Igor Dodon la prezidențiale? Alexandru Oleinic: „Scenariul acesta poate să aducă la o victorie și pentru dna Sandu. Igor Dodon și dl Chicu, să zici că dacă apare alt guvern înseamnă că Guvernul Chicu nu a făcut față, cam așa electoratul primește noutatea, atunci merg la o competiție egală, după alegerile prezidențiale noi, dar iarăși, în funcție de cine va câștiga, dacă câștigă dl Dodon, nu cred că alegerile anticipate sunt o variantă, fracțiunea poate…” Europa Liberă: Apropo este o înțelegere între democrați și Igor Dodon că, dacă el câștigă un al doilea mandat, atunci funcția de premier trebuie să fie cedată democraților? Alexandru Oleinic: „Să înțeleg că Dvs. știți mai multe? În orice caz…”   Europa Liberă: Păi dar este semnat un acord între PSRM și PD? Pavel Filip a spus aici, în studioul Europei Libere. Alexandru Oleinic: „Este așa acord?” Europa Liberă: Când s-a constituit această majoritate parlamentară PSRM-PD, s-a stipulat inclusiv că, după alegerile prezidențiale, funcția de premier sau de speaker trebuie să revină PD-ului. Alexandru Oleinic: „Cred că este un acord mai închis. Dacă câștigă dna Maia Sandu, atunci fără doar și poate că unica soluție ca să-și poată legifera puterea în parlament trebuie de făcut alegeri anticipate. Și atunci, eu cred că cel mai interesant va fi după alegerile anticipate parlamentare.” Europa Liberă: Ce am înțeles eu din această discuție, dle Alexandru Oleinic, e că ați lăsat să se înțeleagă că votul Dvs. va fi și cu „ai noștri”, și cu „ai lor”. Alexandru Oleinic: „Dna Valentina, eu astăzi îmi fac datoria cu mandatul pe care îl am în parlament prin susținerea unor legi care sunt astăzi. Dacă va fi majoritatea, 50 de mandate dacă vor avea opoziția și azi vin și au nevoie de votul meu pentru a promova unele legi necesare – păi fără doar și poate că eu voi vota, dar eu nu fac parte din majoritatea…, bine, deja minoritatea parlamentară care este astăzi…” Europa Liberă: Nu faceți parte nici din minoritate, nici din majoritate? Alexandru Oleinic: „Da, da, eu sunt un deputat independent.” Europa Liberă: Dar în orice moment puteți face parte din majoritate? Alexandru Oleinic: „Eu nu am avut nicio propunere nici de la majoritatea parlamentară ca să fac parte, nici de la opoziție.” Europa Liberă: Da, dar Igor Dodon permanent atenționa că mai este votul deputatului independent Alexandru Oleinic? Alexandru Oleinic: „Sunt multe legi pe care eu nu le-am votat, sunt un cârd de legi…” Europa Liberă: În ce direcție se îndreaptă Moldova? Alexandru Oleinic: „Trebuie să îndeplinim Acordul de Asociere și noi trebuie să devenim o țară europeană.” Europa Liberă: Acum pe ce cale se îndreaptă Moldova? Alexandru Oleinic: „Pe calea europeană.”  

Alexandr Oleinic: “Am votat ca oricine care are o casă țărănească sau roșii și castraveți în plus, să poată câștiga cinstit un ban pe seama turiștilor”

 Fiecare doritor de a presta servicii turistice o va putea face prin intermediul unor proceduri simplificate. O serie de amendamente în acest sens au fost votate de Parlamentul Republicii Moldova și urmează în aceste zile să intre în vigoare. Principalele modificări țin de excluderea obligativității modelului contractului turistic, a obligativității perfectării asigurării de călătorie doar prin intermediul agențiilor de turism și tur operatorilor, oferirea ghizilor de turism, caselor rurale, dar și prestatorilor de unele servicii de agrement din cadrul programelor turistice, a posibilității de a activa în baza patentei de întreprinzător, extinderea listei autorităților, a persoanelor fizice și juridice  cărora li se oferă dreptul de a crea centre de informare turistică, acordând astfel posibilitatea de a promova potențialul turistic local etc. Deputatul independent, Alexandr Oleinic susține că aceste amendamente trebuiau votate încă în iarnă. “Simplificarea regulilor de joc în turism este un mare plus, chiar dacă este întârziat. Dacă e să suprapunem interdicțiile statelor occidentale privind turismul din această vară, turiștii moldoveni pot deveni o sursă sigură de venit, în special, pentru oamenii de la țară, care fie că nu au terenuri agricole, nu mai au posibilitatea să-l prelucreze sau, pur și simplu, au o casă sau două părăsite. Turismul poate deveni rapid o sursă sigură de venit pentru oamenii de la țară”, a menționat Alexandr Oleinic. „Și credeți-mă că moldoveni au cheltuit și vor cheltui bani pe turism în continuare, fie că vorbim despre o vacanță de o săptămână sau de două zile. Mai mult de jumătate din produsul intern brut este creat în sectorul serviciilor, sector care este reprezentat  și de ramura  turismului, care este calificat ca un fenomen social-economic cu un impact direct asupra dezvoltării infrastructurii.  Când vorbim despre ramura turismului la general, unicele date statistice sunt despre numărul de turiști care au vizitat Republica Moldova sau numărul celor plecați în străinătate prin intermediul agențiilor de turism din țara noastră. De exemplu, doar în anul 2019 țara noastră a fost vizitata de 20 mii de turiști străini, iar numărul turiștilor participanți la turismul intern a constituit 46 de mii.Un studiu realizat încă în 2011 ”Competitivitatea în turism”  estima cifra anuală de afaceri a industriei de turism din Moldova la 80 milioane de dolari. Cifrele invocate ne vorbesc despre oportunitățile nevalorificate din domeniul turismului, în special al celui rural, care ar putea deveni o afacere profitabilă pentru oamenii care locuiesc la sat, pentru familiile tinere din sate și pentru dezvoltarea localităților rurale. Prin dezvoltarea  turismul rural am crea  un șir de avantaje pentru  valorificarea spațiilor agricole, resurselor naturale și  a patrimoniului cultural ( tradițiile sătești, produsele agricole) , crearea direct și indirect a locurilor de muncă, îmbunătățirea infrastructurii. În plus, există o serie de motive economice, sociale și culturale care recomandă dezvoltarea inițiativelor turistice în zone rurale ca și stimulator al economiei rurale. Așezările mici simt de regulă lipsa unui sistem de management sofisticat, așa cum se aplică la firmele din mediul urban, sau la nivel guvernamental care include mai puține resurse şi probabil altfel de cunoștințe tehnice în cercetare, planificare, marketing şi management operațional.Trebuie să recunoaștem că în ultima perioada de timp,  activitatea turistică a lipsit din agenda programelor finanțate de la bugetul de stat. Dar, fiind conștienți de importanța acestui sector pentru dezvoltarea economiei naționale, instituțiile statutului au decis să susțină  inițiativele locale de dezvoltare a turismului rural. Mai mult, în situația în care sectorul turismului a fost afectat profund de criza pandemică, aprobarea modificărilor legislative sunt un suport esențial în susținerea mediului de afaceri în eforturile de redresare a situației privind turismul receptor și intern”, a declarat Alexandr Oleinic.

Ce facem cu TVA-ul achitat de agricultori?

 Agricultura Republicii Moldova este influențată în mare parte de mai mulți factori, printre care se numără degradarea solului și condițiile climatice — seceta devenind un fenomen foarte frecvent în ultimii ani. În condițiile în care  producția agricolă (90%) este reprezentată de 7 produse – cereale, struguri, legume, fructe, porcine, lapte și păsări de curte –  este evident că cerealele (inclusiv grâul, orzul, porumbul și floarea-soarelui) sunt primele pe lista  culturilor supuse riscurilor climatice. Reducerea dependenței  agriculturii de astfel de fenomene este o provocare majoră pe termen mediu și lung în acest sector.  În context statul ar trebui să intervină cu măsuri eficiente de facilitare a accesului producătorilor agricoli la resursele financiare necesare pentru moment. Una din aceste măsuri ar putea fi nu alocarea mijloacelor de la bugetul de stat, dar gestionarea eficientă a Taxei pe Valoarea Adăugată, achitată de producătorii agricoli, care, procurând carburanți, chimicale și alte mărfuri și servicii, achită  TVA în mărime de 20%, iar TVA la comercializarea produselor agricole este de 8%. Astfel, întreprinderile agricole care produc și livrează produse pe teritoriul țării, acumulează în cont sume mari de TVA, plătite în avans la bugetul de stat. La moment, prevederile Codului fiscal  stabilesc restituirea TVA doar la livrările de mărfuri efectuate la export  și în cazul  efectuării investițiilor (cheltuielilor) capitale. În această ordine de idei și pornind de la faptul că producătorii agricoli din sate, deși duc lipsă de mijloace financiare, sunt impuși prin lege să achite TVA la procurarea materialelor și serviciilor, contribuind la formarea veniturilor la bugetul de stat,  am înaintat Guvernului Republicii Moldova  o interpelare privind sumele TVA acumulate în cont de producătorii agricoli la situația din 01.06.2020. 

Alexandru Oleinic:În lipsa unor acțiuni promte ale autorităților, astăzi un litru de motorină costă în medie 13.10 lei! În realitate acesta ar trebui să fie de 10.46 lei!

 Problema formării prețurilor la produsele petroliere și comercializarea acestora am abordat-o nu o singură dată atât în plenul Parlamentului sau ședințele Comisiei economie, buget și finanțe, cât și în cadrul numeroaselor discuții cu factori de decizie din cadrul Guvernului, diferitor ministere, ANRE, etc. Mai mult, am venit și cu două inițiative legislative – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii privind piața produselor petroliere nr.461 din 30.07.2001, care prevede stabilirea prețurilor de către ANRE, și Proiectul de lege privind acordarea ajutorului de stat sub formă de alocații bugetare unice producătorilor agricoli pentru compensarea accizului la motorină. Ideile expuse în aceste proiecte au fost agreate și considerate oportune de premierul Ion Chicu, ministrul finanțelor Serghei Pușcuța, oficiali de la ANRE, reprezentanți ai societății civile, sociațiilor de fermieri, producători, etc. De la înregistrarea acestor inițiative (ianuarie-februarie 2020) au trecut câteva luni. Mai mult, am fost loviți de pandemia coronavirus, criza economică, secetă agricolă și alte cataclisme,  dar ”carul stă tot în loc”. Avizele Guvernului, care urmau a fi elaborate de ministerul Economiei și Infrastructurii, chiar dacă s-au schimbat deja doi miniștri, până în prezent nu sunt… În toată acestă perioadă prețurile la produsele petroliere pe piața internațională au cunoscut scăderi dramatice, provocând crize nu doar în relaiile dintre principalii actori de pe mopamond, dar și în multe domenii. Și doar în Republica Moldova ”totul este bine și frumos”… În realitate, nici o mișcare pentru a susține în plină criză cetățenii, agenții economici, agricultorii, etc. Mai mult, grație situației în cauză, companiile petroliere obțin zilnic supravenituri de zeci de milioane lei din contul cetățenilor și economiei naționale… Drept exemplu ne servește și un simplu calcul (aproximativ). La 18 mai 2020, la bursa Platts, prețul 1 tone de motorină era de $263! Dacă adăugăm la acest preț plățile pentru transport, import, devamare, comercializare și altele, plus 20% TVA – atunci prețul ei ajunge în Republica Moldova este de $694,6 (cca 12370 lei). Cu alte cuvinte UN LITRU de motorină, comercializat cu amănuntul, trebuie să coste 10.46 bani! În realitate, la stațiile PECO, motorina se comercializa în medie cu 13.10 lei! Apropo, mai e o șmecherie la noi. Produsele petroliere se procură și importă în KILOGRAME, dar se comercializează în LITRI, unde 1 kg = 1.183 litri… Diferența (venitul) aceasta de 0.183 litri de la fiecare kilogram este un fel de ”cadou” al ANRE sau nu știu al cui pentru companiile petroliere… Dacă facem un calcul la cantitatea produselor petroliere importate obținem sume destul de fabuloase obținute de companiile petroliere… De ce revin la tema prețului pentru produsele petroliere. Astăzi, după sfârșitul stării de urgență, revenim la ”starea noastră națională” – iarăși sunem ”dominați” de bătăliile politice. În topul știrilor traseismul politic, ”kulioace”, proteste, etc. Desigur, nu putem fi infiferenți de procesele care ne influențează viața, dar se crează impresia că multe dintre aceste ”evenimente de top” sunt create artificial de unele forțe și exponenți politici, cărora această instabilitate politică, socială și economică le servește drept o platformă de obținere a profiturilor. Inclusiv de pe piața petrolieră… După anularea stării de urgență, activitatea legisaltivă revine la programul ei normal. În context, intenționez ca problemele respective, precum și altele legate de depășirea situației de criză din economie, să fie abordate în cadrul Parlamentului la toate nivelurile și voi susține orice inițiativă a colegilor în acest sens.

Moldova este în pragul unei crize profunde în agricultură

 Seceta, care Moldova nu a avut-o timp de 40 ani, precedată de o iarnă caldă și fără zăpadă, a afectat culturile agricole din țară, creând toate premisele pentru o nouă criză – în sectorul agrar. Potrivit unor experți, chiar și precipitațiile anunțate de meteorologi, ar putea salva la unele culturi doar jumătate din roadă. Conform scenariului cel mai sumbru – lipsa precipitațiilor, ne putem trezi cu situația din 1947…  Consider că în aceste condiții avem nevoie de un Program național de irigare, care ar elimina riscurile în caz de secetă și garanta siguranța și calitatea sectorului.  Plus la toate, este necesar și un Program de digitalizare a sectorului agricol, care va automatiza activitatea întreprinderilor, îmbunătăți randamentul culturilor, optimiza factorii de producție, reduce necesitatea în brațe de muncă, astfel crescând esențial profitabilitatea. Până atunci, situația proastă este confirmată, cu părere de rău, târziu ca întotdeauna, și de ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Ion Perju, care a calificat-o drept una „fără precedent”, fiind inițiat un proces de evaluare a stării reale a terenurilor în fiecare raion și, în măsura posibilităților, a fiecărei gospodării din R. Moldova. Și aceasta în situația când acum câteva luni un grup de agricultori a încercat de nenumărate ori să obțină o audiență cu ministru pentru a discuta situația critică care se contura în agricultură… Ca regula, ministerul are agenda sa, care nu coincide cu problemele sectorului agrar…  Nu e prea târziu oare? O întrebare, care pentru moment sună retoric, dar abordată în numeroasele interpelări de deputat la adresa instituției încă acum jumătate de an, când indicam pericole pentru sectorul agrar, inclusiv prin deteriorarea/lipsa sistemului de irigare (doar cca 4,3% de terenuri agricole sunt irigate), stoparea/nefinalizarea apeductului Soroca-Bălți, lipsa unor programe/strategii eficiente de susținere a sectorului agrar, producătorilor agricoli, etc. Mai mult, până în prezent, din lipsa avizelor din partea Guvernului se află în stand-by inițiativele legislative care vizează modificarea și completarea Legii privind piața produselor petroliere nr.461 din 30.07.2001 (plafonarea prețurilor de ANRE), acordarea ajutorului de stat sub formă de alocații bugetare unice producătorilor agricoli pentru compensarea accizului la motorină, adoptarea de unei hotărâri cu privire la măsurile de diminuare a impactului negativ asupra economiei naționale din cauza epidemiei de coronavirus, etc.  Mai nou – la rectificarea bugetului nu a fost acceptat amendamentele de stabilire a impozitului de 8% pentru întreprinderile care procesează produse agricole (proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative), precum și majorarea Fondului de subvenționare a agriculturii de la un miliard până la 2 miliarde lei și modificarea conceptului de subvenționare la subvenții per/ha (proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2020 nr.172/2019). Ultima modificare am propus-o reieșind din considerentul că pentru a ieși pe piețele internaționale, inclusiv cea europeană, cu produse de calitate sunt necesare investiții, subvenții, etc. Dar despre ce putem noi vorbi la acest capitol, dacă investim de zeci de ori mai puțin în agricultură decât alte state… Evoluțiile din ultima perioadă indică că suntem în pragul unei crize de proporții în agricultură, iar lipsa unor măsuri operative va agrava și mai tare situația din sector, cauzând, într-un final, spre sfârșitul anului falimentarea a circa 60% din întreprinderile și gospodăriile agricole.  Diferite propuneri și soluții pentru diminuarea impactului vin din partea experților, agricultorilor, savanților, opoziției și altor instituții… Dar se crează impresia că toate acestea sunt ignorate de autorități. Se repetă, într-o măsură oarecare, istoria cu pandemia coronavirusului, când lipsa unității naționale a tuturor actorilor, precum și operativității în adoptarea măsurilor anticriză a creat dificultăți în mai multe sectoare ale economiei naționale, care încă trebuie depășite. Situația se va agrava și mai tare dacă întârziem cu soluții și în agricultură…

Paște fericit

În aceste timpuri în care doar lumina divină ne poate călăuzi spre binele de care avem nevoie,  spunem cu întreaga noastră curățenie sufletească: credem în  speranța  lăsată nouă de către părinții noștri; credem în puterea  Cuvîntului  prin care învingem, credem în noi înșine, credem în Moldova.                  Paște fericit tuturor!     Alexandru OLEINIC