Situaţia politică din ţară, instabilitatea şi un guvern nefuncţional, afectează lucrările de primăvară în agricultură, declară preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc. Dezmăţul politic poate aduce mai multe pierderi în agricultură decât seceta de anul trecut”, a subliniat Cosarciuc în cadrul unei conferinţe de presă. Federaţia Naţională a Fermierilor a lansat consultaţii cu producătorii agricoli din ţară. Valeriu Cosarciuc susţine că  producătorii agricoli se plâng că nu au cu ce-şi lucra pământul, băncile comerciale nu acceptă să le ofere credite, în special fermierilor mici. Unii spun că trebuie să pună gaj ceea ce nu-şi permit. Când se adresează autorităţilor, acestea le spun că acum guvernul este nefuncţional, nu are cine se înţelege pentru fonduri etc. Valeriu Cosarciuc afirmă că în fiecare an agricultorii au tot mai multe cheltuieli. Comparativ cu anul trecut, s-a scumpit motorina, seminţele şi îngrăşămintele. Agricultorii cred că au fost lăsaţi în voia sorţii, deoarece li s-a promis ajutor, dar acum nu primesc nimic;, a remarcat preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor. El a mai spus că şi ajutorul acordat producătorilor agricoli până acum a fost repartizat neuniform. În urma consultărilor cu agricultorii, se va pregăti un set de propuneri pentru soluţionarea principalelor probleme din sector. Federaţia Naţională a Fermierilor se va adresa Guvernului cu propuneri pentru ameliorarea situaţiei. Totodată, Valeriu Cosarciuc spune că este nevoie ca executivul să devină funcţional cât mai degrabă posibil pentru a nu admite înrăutăţirea situaţiei.

Cetățenii Republicii Moldova s-au săturat de instabilitatea politică, întreţinută de orgoliile mărunte ale liderilor partidelor parlamentare. Dezbaterile deputaţilor se îndepărtează tot mai mult de adevăratele probleme ale populaţiei, iar toate promisiunile din ultimii ani au fost parcă şterse cu buretele. Tinerii  Partidului Popular din Republica Moldova, au organizat astăzi, 12 aprilie, începând cu ora 9.30, în faţa Palatului Republicii, un flash mob, prin care au cerut deputaților să semneze un angajament față de popor. Documentul cuprinde obligațiile aleşilor față de cei care i-au trimis în Parlament  și sancțiunile în cazul nerespectării acestora. Ian Lisnevschi, președintele Organizației de Tineret PPRM, a menționat că acțiunea a fost un bun moment pentru a-i aduce pe politicieni cu picioarele pe pămînt, pentru îndreptarea lor către adevăratele priorități și probleme ale oamenilor. Deputaţii Republicii Moldova au arătat, astăzi, din păcate, că au întors definitiv spatele poporului care i-a ales şi care-i plăteşte. Doar doi parlamentari au semnat angajamentul, iar alţi trei şi-au asumat documentul, dar în calitate de cetăţeni.

Republica Moldova are o experiență mai mare de colaborare cu FMI și cu Banca Mondială. Au fost etape mai eficiente, cum ar fi pînă în anul 2000, care s-au finalizat cu aprobarea strategiei de dezvoltare a economiei și reducere a sărăciei. Acest acord prevedea o susținerea masivă pentru dezvoltarea ţării noastre la toate  compartimentele, în tote domeniile. Cu părere de rău, venirea în 2001 a guvernării comuniste a stopat relațiile cu FMI şi cu BM, Desigur că revenirea forțelor democratice în 2009, au creat condiții pentru a restabili aceste relații. Însă  a fost o noutate foarte tristă  pentru noi,  acea declarație a Ministerului Economiei că aceste angajamente n-au fot îndeplinite și că este posibilă blocarea acordului, Mai imoprtant e căex istă primejdia de a nu avea un acord nou, ceea ce crează impedimente privind accesul la fonduri eficientedin partea Băncii Mondiale. E trist că această informație a ajuns cu 4 zile înainte de termenul final. Desigur că  primul ministru a încercat să amelioreze situația prin declarația că misiunea Fondului va veni, dar nu s-a concretizat cînd va veni, în ce componență și care vor fi subiectele de discuție. Sînt trei piloni de bază pe care se ține evoluţia unui climat investițional bun, fiindcă acest climat trebuie să fie atractiv pentru investitorii străini: stabilitatea politică, cadrul legislativ atractiv și relațiile cu donatorii străini, cu FMI și Banca Mondială. Cu părere de rău toți acești trei factori pe parcursul a 22 de ani, în Republica Moldova au fost neglijaţi. Am ajuns că tot vorbim de reducerea sărăciei, de reformele structural și revenim mereu la început de cale. Administrarea fiscală împiedică investitorii. Noi nu am avut curaj, ca analizînd experiența pozitivă din alte țări, să ne propunem pentru Moldova un model concret de dezvoltare a economiei. Noi trebuie să facem o analiză serioasă pentru a crea un cadru legislativ atractiv și garantat. Tot ce am avut pînă acuma, a rămas doar pe hîrtie. Trebuie să lucrăm foarte serios asupra imaginii Republicii Moldova.

Numai după ce a fost votată moțiunea de cenzură, Guvernul, în al 12-lea ceas, a acceptat avizul pentru proiectul de lege care prevede că gospodăriile țărănești, producătorii agricoli vor plăti în buget 8% TVA, iar 12% TVA vor rămîne în conturile lor pentru dezvoltarea afacerilor în agricultură (exact textul propus de Federația Națională a Fermierilor din Moldova cu un an în urmă). Acest proiect va permite să avem o contabilitate mai simplificată, pentru gospodăriile țărănești, va fi plătit un singur impozit, deci va exista o claritate, ceea ce va simplifica procedura de raportare și de plată a acestor impozite. Este de menţionat că Guvernul a venit cu o cotă de 3,5 bal/ha, ceea ce ar însemna că gospodăriile țărănești ar trebui să plătească de două ori mai mult decît plătesc acum.  Federația Fermierilor a propus ca pentru gospodăriile țărănești să avem un impozit unic de 1, 85 lei bal/ha, deoarece ele nu sînt plătitoare de TVA. Prin urmarei ţăranii sînt nevoiți ca această Taxă pe Valoare Adăugată să o introducă în costurile pentru producția pe care o are. Astfel, veniturile gospodăriilor țărănești sînt mult mai mici decît veniturile gospodăriilor mai mari plătitoare de TVA. Dacă efectuăm un calcul foarte simplu, ajungem la concluzia că impozitul unic pentru gospodăriile țărănești trebuie să fie 1, 85 lei bal/ha  Calitatea solului influiențează la calcularea acestui impozit, dar de obicei se calculează la bonitatea medie, care în Republica Moldova este de 64 de baluri, însă cu toate acestea gospodăriile țărănești trebuie să plătească nu mai mult de 1, 85 lei bal/ha.  Proiectul de lege prevede două plăți, adică pînă la 1 noiembrie și pînă la 1 decembrie, ca producătorii agricoli să-și poată finaliza anul agricol.  Este cel mai important să atragem atenția nu la ceea cît vor aduce acești bani la buget, dar cum se vor simți producătorii agricoli, fiindcă trebuie să recunoaștem că agricultura este motorul relansării economiei naționale și ea contribuie la dezvoltarea altor ramuri cum ar fi procesarea, comerțul, alimentația publică  Noi am discutat și cu reprezentanții FMI și am adus argumente că în Republica Moldova  TVA trebuie să fie mai mică decît cea care s-a propus de 20%, dar și impozitul în agricultură trebuie să fie unul rezonabil care să contribuie la stimularea dezvoltării ramurii.

Alexandru Oleinic Copreşedintele-coordonator Partidului Popular din Republica Moldova la Radio Moldova: 11:00 - 09.04.2013

Pentru ca apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană să nu rămână a fi doar un vis frumos, demnitarii de la Bruxelles încurajează autorităţile statului să continue reformele. Urmează să se îmbunătăţească mediul de afaceri şi să fie realizate proceduri clare de atragere a investitorilor străini, fiind contracarată economia tenebră. Directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Atragerea Investiţiilor, Alexandru Oleinic, a fost deputat, dar şi ministru, actualmente e copreşedinte al Partidului Popular. Discuţia cu el am pornit-o tot de la nevoia promovării reformelor. Alexandru Oleinic: „Ca să poţi face nişte reforme eficiente, trebuie să fie o stabilitate politică în ţară. Stabilitatea politică permite să fie adoptate legi care ar crea condiţii pentru dezvoltarea antreprenoriatului, pentru dezvoltarea business-ului, pentru apariţia unor noi tehnologii. Este dezvoltarea economiei naţionale, care într-adevăr se identică, prin indicatorul produsului intern brut pe cap de locuitor, venitul pe care îl au cetăţenii, care este climatul de afaceri.” Europa Liberă: Se zice că un cadru legal ar exista. Mecanismul lui uneori nu e aplicabil şi ce mai lipseşte? Alexandru Oleinic: „Ar fi foarte bine să analizăm cum alte ţări au ajuns la un nivel de dezvoltare mai accelerată, cum ar fi Albania, care în 2012 are cea mai mare creştere economică, din tot spaţiul balcanic. Desigur, nu se face nimic într-un an. Dar ar fi fost foarte logic ca noi măcar să avem un model de dezvoltare a economiei naţionale pe viitorii 10 ani. Republica Moldova, în primul rând, are nevoie de investiţii străine.” Europa Liberă: Credeţi că mediul nu este prietenos pentru investitorii străini? Alexandru Oleinic: „Păi, dacă noi 4 ani de zile am avut cota zero la venit şi am creat o bază de atractivitate pentru investitorii străini în Republica Moldova, în 2013, am anulat-o, fără nicio analiză concretă ce a dat cota zero la impozitul pe venit, pe parcursul la 4 ani de zile. Dar nu facem concluzii numai datorită obligativităţii pe care o avem faţă de donatorii internaţionali.” Europa Liberă: De exemplu, ceea ce se cere din partea Fondului Monetar Internaţional nu ar trebui luat în calcul, atunci când vorbim despre crearea unui mediu favorabil pentru investiţiile străine? Alexandru Oleinic: „Eu nu spun că noi nu trebuie să luăm în calcul. Dar şi pe donatorii externi îi interesează deficitul bugetar. Dacă ne axăm numai pe colectarea impozitelor, aceasta este corect? În fiecare lună, în Republica Moldova, se închid aproape 100 de întreprinderi. În fiecare lună, tot mai mulţi şi mai mulţi oameni pleacă din ţară.” Europa Liberă: De ce se acceptă şi până astăzi ca acest mare procent al economiei tenebre să îşi facă mendrele? De ce agenţii economici acceptă mai degrabă să dea salarii în plic şi să nu meargă pe cale legală? Alexandru Oleinic: „Ca să nu mai vorbesc încă o dată că noi trebuie să creăm condiţii agenţilor economici, ca lor să le fie convenabil să activeze legal în Republica Moldova, eu vreau să vă aduc numai un exemplu. În Kazahstan, impozitul pe venit pentru persoanele fizice şi juridice constituie 10%.” Europa Liberă: Dar de ce comparaţi cu Kazahstanul, dar nu cu o ţară europeană? Alexandru Oleinic: „Şi într-o ţară europeană, taxa pe valoare adăugată în agricultură este de la 7% până la 9%. La noi s-au introdus 20%. Vedeţi că noi ne axăm mai mult pe câţi bani avem nevoie în buget, pentru a acoperi necesităţile bugetului. Noi nu mergem pe direcţia creării condiţiilor de a dezvolta antreprenoriatul şi de a crea condiţii pentru agenţii economici – pentru ca ei să producă cât mai mult, să creeze locuri de muncă, să facă investiţii, să aducă tehnologii – dar mergem pe calea introducerii impozitelor, care, până la urmă, duce la închiderea întreprinderilor din Republica Moldova şi plecarea capitalului din ţară. De ce investiţiile străine în 2012 au ajuns de 4 ori mai mici decât în 2011? De ce în 2012 plecarea capitalului din ţară s-a mărit de 2 ori faţă de 2011?” Europa Liberă: Şi de ce? Alexandru Oleinic: „Oamenii văd că instabilitatea legislaţiei existente în ţară nu le creează condiţii ca să poată face business. Până la urmă, orice agent economic doreşte să îşi dezvolte afacerea, dar nu să creeze condiţii ca să crească corupţia şi, în fiecare zi, să aibă controale şi aşa mi departe. Chiar acum recent, îmi povestea un coleg că, într-o lună, au avut 16 controale. A scos la vânzare toată proprietatea şi pleacă în Ucraina. Înseamnă că ceva nu merge, înseamnă că rezultatul reformelor se apropie de zero.” Europa Liberă: Şi, dacă eraţi dumneavoastră la guvernare, cum procedaţi? Alexandru Oleinic: „Ne-am propune să avem un model concret pentru ce facem în următorii 10 ani cu Republica Moldova.” Europa Liberă: Păi este Agenda 2020, domnule Oleinic. Alexandru Oleinic: „Este Agenda 2020 şi până astăzi din agenda aceea nu s-a făcut nimic. Noi putem să vorbim foarte mult de vectorul european, de integrarea europeană care, fără doar şi poate, este un model, cum ne dorim să fie Republica Moldova, un stat modern şi civilizat. Dar totuşi noi trebuie foarte bine să ne gândim unde este piaţa de desfacere, de unde vin investiţiile. Eu nu vorbesc de Est sau de Vest, fiindcă în multe sondaje cetăţenii Republicii Moldova s-au încurcat care ar fi priorităţile ţării. Acestea trebuie să fie acolo unde este convenabil. Şi astăzi, mă aflu în cadrul unei Agenţii de Atragere a Investiţiilor.” Europa Liberă: E greu, e uşor? Alexandru Oleinic: „E extraordinar de greu. Nu este încredere în cadrul legislativ al Republicii Moldova. Toţi colegii din exterior spun: „Să aşteptăm până când la dumneavoastră va fi stabilitate politică”, până când vor avea loc nişte schimbări care vor garanta şi vor asigura investitorii străini că ei pot să vină la noi în ţară. După 22 de ani de independenţă, noi ne-am pomenit în nişte reglări de conturi, care nu au nimic cu ţara aceasta şi cu cetăţenii. Noi am aşteptat foarte mult ca schimbările după 2009 să aducă rezultate. Or, noi nu vedem că, pe parcursul la 22 de ani, rămânem cea mai săracă ţară din spaţiul european?”

Tinerii Partidului Popular din Republica Moldova, au organizat astăzi, 05 Aprilie, un flash mob în fața Procuraturii, prin care au cerut adevărul despre evenimentele din 7 aprilie. Toate partidele politice care se află în prezent la guvernare, au promis adevărul despre acea zi, în care tinerii din această țară au fost umiliți șimaltratați. Nici unul dintre acestea partide însă nu s-a ţinut de cuvînt, iar promisiunile au fost o simplă lozincă electorală. Nu au fost pedepsiți cei implicați în arestările tinerilor și nici organizatorii devastării clădirilor Parlamentului și Preșidenției. Astfel, Ian Lisnevschi, președintele Organizației de Tineret PPRM, în frunte cu întreaga echipă a Partidului Popular au făcut apel către toate partidele politice și către organele de drept din țară, ca acestea să facă lumină în dosarele de la 7 aprilie. Totodată, tinerii PPRM au depus o cerere la Procuratura Republicii Moldova, prin care au solicitat reexaminarea dosarului 7 aprilie.

Tinerii Partidului Popular din Republica Moldova, vor organiza mîine, 05 Aprilie, ora 13.00 un flash mob în fața Procuraturii, prin care vor cere adevărul espre 7 aprilie.  Toate partidele politice care se află în prezent la guvernare, au promis adevărul despre acea zi, în care tinerii din această țară au fost umiliți și maltratați. Nici unul dintre acestea  partide însă nu s-a ţinut de cuvînt, iar promisiunile au fost  o simplă lozincă electorală.  Astfel, tinerii PPRM, vor face apel către toate partide și către organele de drept din țară,  ca acestea să facă  lumină în dosarele de la 7 aprilie.

În pofida tuturor acuzaţiilor aduse guvernării comuniste până la 2009, comuniştii par să fi scăpat basma curată, iar acum, în opoziţie, se simt ca în sânul lui Dumnezeu. Potrivit lui Alexandru Oleinic, Copreşedinte coordonator al Partidului Popular din Republica Moldova, acestea sunt semne că întoarcerea comuniştilor la guvernare este iminentă. - Această săptămână este una decisivă pentru războiul politic din ultimele luni. Se va ţine oare de cuvânt şeful statului? Şi cui îi va propune să formeze Guvernul? - Războiul politic, dar, de fapt, negocierile pentru reîmpărţirea puterii, persistă, doar că s-a retras de pe ecranele televizoarelor după nişte uşi mai groase şi în locuri mai dosite. Indiscutabil, va fi propus liderul PLDM, în primul rând, pentru a testa limitele reacţiei negative a partenerilor de alianţă. Cert este că – indiferent de cine va fi – şi acesta va fi un premier loial comuniştilor, adică tolerant şi iertător cu liderii PCRM, precum s-a întâmplat de la 2009 încoace. Din păcate, Moldova încă nu a avut norocul unui premier anticomunist. - Ce aveţi în vedere? - După opt ani de luptă împotriva comuniştilor, am ajuns să constat că PCRM nu a plecat, de fapt, de la guvernare. Doar că, în prezent, nu deţine funcţii în Guvern. Însă orice se decide în politica noastră ia în calcul interesele comuniştilor. După învinuirile legate de evenimentele de la 7 aprilie 2009, totul s-a liniştit. Cu ce s-au finalizat acuzaţiile de expropriere, delapidare de fonduri publice, cazurile cu oameni judecaţi pe nedrept şi multe alte grave fenomene şi învinuiri aduse guvernării comuniste? Unde sunt, totuşi, dosarele? Alianţa democratică „anticomunistă” de astăzi tace, sperând că şi comuniştii vor tăcea şi nu vor trâmbiţa despre ce fac actualii. Comuniştii nu au plecat niciodată de la guvernare. -  În context, în această perioadă de instabilitate evidentă, de criză a puterii, se remarcă o activizare evidentă a comuniştilor. Ce scop credeţi că urmăresc ei? -  Să revină, cu orice preţ, la putere... Neavând, după 2009, curajul să definească exact, concret şi corect dezastrul guvernării comuniste pe durata a opt ani (2001-2009), ca societatea să cunoască toate „realizările” guvernării lor deplorabile, astăzi, după 3 ani de guvernare democratică, gruparea comunistă are comportamentul unor viitori salvatori ai statului. Este o realitate foarte tristă. - Printre posibilele formate în care s-ar putea  constitui o alianţă de guvernământ figurează şi „cupluri” / „tandemuri” gen „PLDM+PCRM”, „PDM+PCRM”. Sunt ele posibile ori sunt rodul imaginaţiei analiştilor? -  De ce nu? Exact asta spuneam mai sus. Mai ales că asemenea coaliţii, care nu mai par „monstruoase” (asta după ce am auzit lozinci gen „Moldova fără Voronin!”, „Moldova fără comunişti!”) există suficiente în  raioane, în diferite localităţi... Acolo, liberalii se împacă bine cu comuniştii. Ca şi liberal-democraţii, de altfel. Ca şi democraţii. Oamenii chiar se întreabă: anticomunismul liberalilor e valabil doar la Chişinău? Sau şi „Moldova fără comunişti!” e valabil doar la Chişinău? Confruntările dintre PD şi PCRM sunt, şi ele, valabile doar la Chişinău? Toate acestea arată un pericol real de readucere a comuniştilor la guvernare. Mai exact – îi va reconsolida pe comuniştii care, în Republica Moldova, nu au plecat niciodată de la guvernare. -  Dumneavoastră, domnule Oleinic, sunteţi printre puţinii rămaşi în politică dintre cei care, sub regim comunist, eraţi în opoziţie. Ce a însemnat să fii atunci în opoziţie şi ce s-a întâmplat ulterior cu ceilalţi? -  Cu părere de rău, au rămas puţini verticali în politică dintre cei ce au luptat pentru instaurarea unei democraţii adevărate în Moldova. Timp de opt ani am fost într-o opoziţie anticomunistă foarte dură, fără acces la mass-media, fără tehnologii informaţionale, fără tribună, dar sub persecutări, cu iniţiative şi propuneri neexaminate, cu microfoane închise, cu proteste interzise, cu interceptări continue, fără liberă exprimare, cu  ignorarea totală  a opoziţiei. Astăzi comuniştii sunt în rai, nu în opoziţie. Guvernează fără nicio responsabilitate în raioane şi comune împreună cu AIE, au acces la toate (mass-media, tribună parlamentară, drept la proteste, se dedau la bătăi, cu lunile nu merg la serviciu şi încasează gologanii omului care munceşte...), îi joacă aşa cum vor pe guvernanţii care cochetează cu ei, iar cu toţii împreună distrug continuu statul. - Credeţi că o reevaluare, o rejudecare, ca să spun mai dur, a acţiunilor comuniştilor va fi un semnal pozitiv pentru Occident şi pentru cetăţenii din Republica Moldova? - Respectarea legislaţiei în vigoare va fi un semnal pozitiv pentru toţi. Aceasta ar pune capăt sentimentului de imunitate totală al unor categorii de demnitari, aşa cum este acum. Începând cu elementarele reguli de circulaţie, când - la culoarea roşie mai trec încă 5-10 maşini cu numere transnistrene, în care stau înalţi funcţionari cu legitimaţii, şi terminând cu tot felul de afaceri dubioase. Lipsa fricii şi uşurinţa cu care este încălcată legea trebuie să fie sancţionată. Cu părere de rău, aceste fenomene negative au  început sub guvernarea comunistă  şi continua până acum. Valeriu Vasilică, IPN

Publicăm răspunsul la această întrebarea, adresată domnului Alexandru Oleinic, de către corespondentul allmoldova.md: Se pare că cineva trişează atunci când vorbeşte de alegerea Premierului sau de menţinerea la guvernare a celor trei partide din fosta coaliţie. Toţi înţeleg că până la urmă cel mai important este menţinerea partidelor democratice la guvernare. Orice variantă discutată, care are drept rezultat menţinerea partidelor democratice la guvernare, este convenabilă tuturor. Implementarea democraţiei, dezvoltarea ţării, continuarea reformelor trebuie să ducă la rezultatul aşteptat de cei care au votat PLDM, PD şi PL şi care şi-au pus speranţă în aceste formaţiuni. Cine va fi premier este o întrebare secundă. Dacă se înaintează candidatura lui Vlad Filat, atunci trebuie să fie o decizie consolidată a celor trei partide pentru a menţine guvernarea. Dacă Vlad Filat se înaintează fără a avea susţinerea tuturor deputaţilor din fosta majoritate parlamentară, atunci dă dovadă de interes de grup şi decade interesul naţional. Revenirea comuniştilor la guvernare este reală, dar în acelaşi timp pune în pericol parcursul european al Republicii Moldova. În opt ani de guvernare comunistă am scăpat cei mai buni ani pentru dezvoltarea ţării, am scăpat Programul de dezvoltare economică şi reducerea sărăciei propus de organismele internaţionale. Acum vrem să revenim în aceeaşi situaţie? Responsabilitatea guvernării trebuie să rămână la partidele de guvernare. Cele trei formaţiuni şi-au asumat actul guvernării, programul guvernamental, ele trebuie să-l ducă până la urmă. În această situaţie nu putem vorbi despre o reformatare a coaliţiei cu implicarea actorilor noi. Ce vor face ei în doi ani care au mai rămas până la alegeri? Vor propune un nou program pe care nu-l vor realiza din lipsă de timp? O atare abordare nu este una matură . Le recomand liderilor din fosta AIE să mai meargă prin ţară să vadă dezastrul şi dezamăgirea oamenilor, poate va fi un factori care o să-i consolideze.