Partidul Popular din Republica Moldova, a organizat la Orhei Conferința de constituire a Organizației Teritoriale PPRM din acest raion. La eveniment a fost prezent Valeriu Cosarciuc, copreședinte al Partidului Popular, dar și mai mulți mebri ai BirouluiPremanent Central al formațiunii. Membrii PPRM, aflați în sală, au dat apreciere acțiunilor întreprinse de partid atît pe parcursul anului precedent, cît și pe parcursul anului 2013, menționînd că activismul formațiunii și încrederea oamenilor, sînt factori importnați pentru succesul echipei. Fiind votat în unanimitate, Victor Andrițchi, a devenit președinte al Organizației Teritoriale Orhei a Partidului Popular, fapt care i-a dat curaj să mobilizeze locuitorii din Orhei și să creeze o echipă puternică, cu oameni gospodari. Totodată, Valeriu Cosarciuc a specificat că echipa de la Orhei trebuie să-și unească eforturile pentru a se consolida și pentru a-și aduce aportul la rezolvarea problemelor cu care se confruntă cetățenii din acest raion. Astfel vor cîștiga încrederea oamenilor și vor promova o imagine pozitivă a întregii echipe a Partidului Popular din Republica Moldova. Crearea unei noi Organizații Teritoriale, demonstrează că cetățenii țării, s-au dezamăgit în forțele democratice aflate la guvernare, în care au investit speranță și caută o altrenativă în care are putea avea încredere și care s-ar dovedi capabilă să le apere intersele, al cărei program ar putea scoate țara din criză și ei speră că Partidul Popular va deveni această alternativă.

Analiza datelor statistice privind forța de muncă, publicate anual și trimestrial de către Biroul Naţional de Statistică, ne denotă o situație alarmantă la acest capitol. Mă refer la datele statistice privind numărul populației, de rînd cu numărul cetățenilor moldoveni emigrați peste hotarele Republicii Moldova și îndeosebi la cele care ne reflectă situația demografică și starea de lucruri din învățămînt. Concluziile care se impun în rezultatul analizelor efectuate din domeniu sunt următoarele: (1) În Republica Moldova toate reformele economice, de rînd cu procesul de deterioarare a economiei naționale, au redus in mod direct starea socială a cetățenilor și sporul demografic natural; (2) Toate partidele aflate la guvernarea Republicii Moldova au contribuit în mod direct la migrația masivă a cetățenilor peste hotarele țării; (3) Statul Republica Moldova a pierdut cea mai mare bogăție a sa – capitalul uman. În perioada dintre cele două recensăminte (din 1989 și 2004)  populația Republicii Moldova (fără regiunea transnistreană) a scăzut de la  3657 mii locuitori la 3383 mii locuitori, mai bine zis cu 274 mii. Scăderea populației a influențat negativ și ritmurile de creştere a populației active în corelare cu ritmurile de creștere a populației tinere și a celei în vîrstă de peste 60 de ani. Dacă în anul 1989, 35 de tineri și 25 de bătrîni erau dependenți de 100 de adulți – în 2004  se atestă o scădere dramatică a numărului de tineri pînă la 23 și o crestere a numărului populației în vîrstă de peste 60 de ani pînă la 29.  Și numărul populației active a evaluat de la 1,6 milioane la 1,2 milioane pe parcursul anilor 2000 - 2012, micşorîndu-se cu mai mult de 400 mii. Iar în 2012, datele privind populația economic activă ne anunță că numărul acesteia este în  descreştere cu 3,4% (-43 mii) faţă de anul 2011. În trimestrul întîi al anului curent, numărul populației active s-a diminuat cu încă 100 mii de persoane, constituind 1121 mii persoane. Într-un studiu al Băncii Mondiale privind situația din Republica Moldova se atestă că numai pe parcursul perioadei 1991 - 2008 noi am pierdut peste 846 mii de brațe de muncă - fenomen ce a determinat țara noastră ca fiind țara cu cea mai mare scădere a ratei de ocupare a forței de muncă din toate țările post-sovietice. Ca urmare a migrației masive a populației apte de muncă și reducerii cu un sfert a numărului populației lucrătoare,  începînd cu anul 2004, Republica Moldova se confruntă cu fenomenul de îmbătrînire rapidă a populației. Totodată cu reducerea numărului populației economic active, în perioada anilor 2000-2011 s-a înregistrat și diminuarea numărului salariaților pe domenii: în economie – cu 300 mii de salariați, în agricultură - cu 100 mii iar în industrie - cu 35 mii. de salariați. Migrația masivă a părinților a condus și la diminuarea ratei nete de înmatriculare: pentru studii primare - de la 93,5 % în 2000 până la 87,6 % în 2006; pentru învăţământul secundar general de la 87% până la 86,1%. Prin urmare, numărul de elevi s-a diminuat de la 631 mii la 381 mii: numărul elevilor  din clasa I s-a micșorat de la 56 mii pînă la 35 mii, iar a celor din clasa IX – de la 59 mii la 39 mii. În 2008 s-a atestat o situație alarmantă prin constatarea că, aproximativ 72 la sută din cele 395 mii persoane declarate plecate peste hotare în căutarea unui loc de muncă, erau din mediul rural. Situaţia devine şi mai alarmantă prin faptul că din totalul acestor persoane, majoritatea aveau vârsta cuprinsă între 15 – 24 ani (35,1%), femeile fiind peste 65% - fenomen care a constituit cauza principală a depopulării localităţilor rurale din Republica Moldova. Ca urmare, acum la sate locuiesc preponderent copii în vârstă de până la 16 ani şi pensionari. Diferența mare între condițiile de trai și cele de studii de la orașe comparativ cu  sate, conduc la nivele joase de calificare și instruire a forței de muncă. În consecință, investitorii străini și locali tot mai frecvent atestă lipsa forței de muncă în Republica Moldova – nici celei calificate, nici celei necalificate. Iar conducătorii companiilor angajatoare, conform studiului ”Relațiile de muncă în RM din perspectiva companiilor” realizat încă în noiembrie 2006,  vorbesc despre faptul că diplomele de absolvire cu succes a studiilor au devenit mai puțin relevante pentru angajare, prioritatea fiind acordată celor care dispun de un set de cunoştințe şi competențe profesionale acceptate de către organizații. Piața muncii este oglinda stării de lucruri în economia țării. Teoriile clasice de dezvoltare economică susţin că orice creștere economică generează creșterea locurilor de muncă. În economia Republicii Moldova totul se întîmplă vice-versa – chiar dacă în perioada de pînă la 2007 am înregistrat creșteri economice semnificative numărul locurilor de muncă au fost în descreștere cu 20% în paralel cu rata de ocupare. Nici un partid, venit la guvernare nu și-a onorat promisiunile electorale referitoare la crearea locurilor de muncă (precum cele promise de 100 mii şi 300 mii) și la salarii de 300 - 500 Euro. Astfel, cetățenilor țării noastre în continuare li se plătește doar 100 - 150 Euro pe lună, pe cînd în țările europene prețul forței de muncă nu este mai mic de 500 Euro pe lună. În concluzie – capitalul uman, care reprezintă cea mai valoroasă bogăție a oricărui stat  din punct de vedere economic întruchipat în forţa de muncă, rezultă dintr-un proces permanent şi eficient de educaţie şi pregătire profesională. Din acest considerent, formarea şi dezvoltarea capitalului uman trebuie să constituie principala prioritate a cheltuielilor bugetare pe termen mediu. Voi reaminti că în iulie 2012, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Strategia națională de dezvoltare ”Moldova 2020”,  care identifică cele 7 soluții și priorități pentru creșterea economică a Republicii Moldova: 1) Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă; 2) Sporirea investiţiilor publice în infrastructura de drumuri naţionale şi locale; 3) Diminuarea costurilor finanţării; 4) Ameliorarea climatului de afaceri; 5) Diminuarea consumului de energie; 6) Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii; 7) Sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi de combatere a corupţiei. La momentul adoptării Strategiei ”Moldova 2020”  Guvernul a declarat că strategia dată este un document de politici pe domeniile prioritate și că după adoptarea ei vor fi elaborate și strategiile sectoriale detaliate. Numai recent am fost martorii lansării  spre consultare cu societatea a primului proiect de Strategie sectorială de dezvoltare ”Educație 2020”. Voi remarca însă că și această Strategie este doar un un document de politici, care nu include măsuri concrete cu termini exacţi. Faptul ca problemele invocate continuă să  fie reflectate în studiile şi rapoartele donatorilor despre ţara noastră, ne demonstrează că Guvernul încă nu are propria viziune  pentru a schimba starea de lucruri. Ţara are nevoie de măsuri concrete care să impulsioneze dezvoltarea economică. O să mă repet, dar menţionez inca odata că începutul trebuie să fie de la un nou model de dezvoltare economică. De aici vor veni și investițiile, și locurile de muncă bine plătite, și bunăstarea fiecărui cetățean. În caz contrar vom continua  să batem pasul pe loc. În acest sens, consider strict necesar  adoptarea consensului național în domeniile prioritare de dezvoltare a statutului Republica Moldova – Statalitate, Integritate, Educație, Cultură, Economie. Toți cetățenii Republicii Moldova - atît cei din țară cit și cei de peste hotarele ei - trebuie să fie implicați în discuţia problemelor din aceste domenii, pentru a fi identificate căile de soluționare a lor cu contribuția fiecăruia. În caz contrar, Republica Moldova riscă să rămînă fără capital uman, fără forță de muncă, fără viitor.

Paradoxul este că statul a ajuns să vîndă întreprinderile care aduc și vor aduce anual sute de milioane de lei venit bugetului. Motivul că avem nevoie de bani aici și acum este unul fals.  Lipsa de reacții ale persoanelor cu funcții de răspundere în stat la declarațiile privind ilegalitățile comise în cazul Bancii de Economii și cel al  Aeroportului Internațional Chișinău este dovada complicității Guvernului în toate aceste ilegalități.  Nu cunosc să mai avut asemenea situații în toți anii de existență a statutului Republica Moldova.  Anterior, am atenționat despre faptul că politizarea tuturor instituțiilor statului va conduce la lipsă de responsabilitate a funcționarilor de rang înalt față de cetățeni.  Iar ceea ce se întîmplă cu procesul de privatizare a proprietăților statului este dovada scopului final al guvernării democratice – ”partajarea politică a proprietăților statului”. În cazul în care persoanele responsabile de securitatea economică a statului și de respectarea prevederilor legale  nu vor reacționa la aceste fărădelegi, este greu de presupus ce va urma.  Partidul Popular a solicitat atît Președintelui Republicii Moldova, cît și Procurorului General să se pătrundă de responsabilitatea funcțiilor pe care le dețin și să întreprindă măsurile necesare în vederea stopării acestor fenomene inadmisibile într-o societate democratică.  Privatizarea? Deetatizarea? Sau acaparare? Procedura de privatizare a proprietăților statului pînă în anul 2007 se efectua în baza legilor cu privire la Programul de privatizare pentru anumiți ani (începînd cu 1992 și pînă în 1998), care ulterior a fost prelungit pînă la adoptarea noii legi privind administrarea și deetatizarea proprietății publice.  Legea cu privire la Programul de privatizare stabilea foarte clar scopurile, obiectivele şi modalităţile privatizării obiectelor proprietate publică, inclusiv diversificarea modului de privatizare în scopul atragerii de investiţii în economie. Și, cel mai important lucru care trebuia să se întîmple – să se încheie procesul de privatizare a patrimoniului public şi de reformare a sectorului agrar.  La acea etapă s-a finalizat restructurarea sectorului energetic prin privatizarea întreprinderilor de stat cu scopul atragerii investițiilor. Astfel, în 2000 compania spaniolă „Union Fenosa” în Moldova a cumpărat 100 % din acţiunile a trei întreprinderi de distribuţie – Societatea pe acţiuni „RE Chişinău”, Societatea pe acţiuni „RED Centru” şi Societatea pe acţiuni „RED Sud”. A fost creată Societatea pe acţiuni moldo-rusă de tip deschis „Moldovagaz” (S.A. „Moldovagaz”). Ulterior, s-a reușit crearea unei piețe de combustibili apropiată modelului occidental în care activează 112 agenți economici.  Paradoxurile procesului de privatizare a proprietăților statului Paradoxurile în procesul de privatizare au început odată cu adoptarea legilor privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (2007) și cu privire la parteneriatul public privat (2008). Anume după adoptarea acestor legi am fost martorii unor ”privatizări” dubioase: construcția și darea în exploatare a Centrului Comercial Agroalimentar ”Grădina Moldovei” cu o suprafață de 10,6 ha, transmise în arendă pe o perioadă de 99 de ani, care în 2007 au fost concesionate. Apoi urmează istoria portului internațional Giurgiulești, stadionul republican din centrul Chișinăului, uzina de tractoare “TRACOM”, Moldasig, mai recent, concesionarea spitalului de urgență din Chișinău și  multe altele.  Concluzia este că statul, prin reprezentanții săi în consiliile de administrare, nu-și onorează obligațiunile legale privind buna administrare a proprietății publice în scopul atragerii de investiţii şi asigurării unui management eficient. Astfel, proprietățile statului, care într-adevăr necesită a fi privatizate, dar au fost aduse într-o stare dezastruoasă, se încearcă a fi vîndute la prețuri exagerate, pe de altă parte, întreprinderi cu profit și viabile se propun a fi vîndute la prețuri dezorii.  Să nu căutăm departe, exemplul Băncii de Economii, care se propune a fi vîndută la un preț de 20 de ori mai mic. Cauza poate fi una – lipsa de capacități instituționale de a gestiona eficient procesul de privatizare a proprietăților statutului, sau …că instituțiile statutului nu mai protejează interesul economic al statului, dar se implică în realizarea unor scheme de acaparare a proprietăților statului.  Și în 2012 Agenția Proprietății Publice a scos la vînzare active la un preț de 5-7 ori mai mic, evaluat la 930 milioane lei, deoarece pe parcursul a trei ani de zile nu s-a reușit a fi vîndute. Astfel, statul a ratat venituri de peste 6 miliarde de lei. Printre întreprinderile mari scoase la vânzare au fost Floare-Carpet, unde statul deţine 60% din acţiuni și pentru care cere 162 de milioane de lei. Producătorul de medicamente Farmaco, evaluat la un preţ de 82 milioane de lei și Viorica-Cosmetic, care a și fost vîndută la prețul de nici mai mult nici mai puțin decît cel propus – de 51 de milioane de lei.  O altă întreprindere - blocul administrativ al Institutului de Microbiologie şi Virusologie cu terenul aferent de 9,07 hectare, pentru care în 2008 se cerea un preț de 600 de milioane de lei, în prezent se vînde la un preț de șapte ori mai puțin și constituie doar 85 de milioane de lei.  Care sunt veniturile obținute din privatizarea întreprinderilor și unde sunt cheltuiți acești bani?  Veniturile încasate la bugetul de stat au variat de la an la: în 2006 au constituit 136 milioane lei, în 2008 – 936 mln.lei, în 2009 - 205,7mln.lei, în 2011- 301mln.lei, iar în 11 luni ale anului 2012 veniturile de la comercializarea bunurilor proprietate publică au constituit doar 270,6 milioane de lei, sau 57,5% din volumul planificat. În toți acești ani, constant, veniturile obținute din privatizarea patrimoniului de stat au fost cheltuite pentru acoperirea deficitului bugetar. În țările vecine aceste venituri mai sunt orientate și la finanțarea reformelor sociale.  Eu totuși rămîn convins, că întreprinderile care aduc venit la bugetul de stat, trebuie să rămînă în proprietatea statului. Numai că, mai întîi este nevoie de a determina directiile de dezvoltare a economiei naționale, care sunt domeniile prioritare, cum vom asigura obținerea mijloacelor financiare necesare?   În opinia mea - vînzarea proprietăților statului în modul în care se produce – este doar un venit de scurtă durată, care nu ne asigură o dezvoltarea durabilă și continuă. Din aceste considerente, este neînteleasă graba cu care Guvernul încearcă să vîndă la prețuri mici așa întreprinderi ca Aeroportul Internațional Chișinău, Banca de Economii și Moldtelecomul,  cel care înregistrează un volumul de vânzări  de circa 666,4 milioane de lei, avind un număr de 1,22 milioane de abonați si alte intreprinderi importante din economia nationala, care la un calcul foarte modest valoreaza zeci de miliarde de euro. Pe cînd Guvernul estimează valoarea celor 200 de întreprinderi incluse în lista întreprinderilor scoase la privatizare la doar un miliard de lei.  În concluzie, - în contextul în care economia Republicii Moldova continuă să rămînă neatractivă pentru investitorii străini din cauză instabilităţii politice, corupției, lipsei de încredere în justiția națională, politicii fiscale instabile și neatractive, - statul riscă să piardă întreprinderi importante pentru dezvoltarea economiei naționale, riscă să rămînă fără patrimoniu.  Reprezentanții partidelor, aflate la guvernare, vor trebui să-și asume responsabilitatea pentru deposedarea statutului și cetățenilor de proprietăți și patrimoniu. În caz contrar, nu cred că mai au dreptul moral de a mai veni în fața cetățenilor, pentru a le solicita suport electoral.    

Organizația de Tineret a Partidului Popular din Republica Moldova a organizat în fața Guvernului RM, un flash mob cu genericul Întorceți Banca Poporului! Astfel, tinerii și-au exprimat nemulțumirea față de acțiunile Guvernului Republicii Moldova, ceea ce ține de Banca de Economii și Aeroportul Chișinău. Tinerii PPRM consideră că neparticiparea la emisia suplimentară de acțiuni în capitalul Băncii de Economii și încercările de a concesiona Aeroportul Internațional Chișinău aduc grave prejudicii statului și cetățenilor țării. Participanții la acțiune, le-au oferit deputaților un borcan în care au colectat monede, cerînd în schimbul acestuia să întoarcă Banca poporului. Totodată, ei au scandat lozinci: Moldova nu se vinde! și Habarovsk, capitala aeriana a Moldovei! Amintim că ieri, 10.09.2013, Partidul Popular din Republica Moldova a solicitate Președintelui Nicolae Timofti, convocarea de urgență a Consiliului Suprem de Securitate, iar Procurorului General i-a solicitat să se autosesizeze și să depună examinarea legalității acțiunilor întreprinse de către Guvern în procesul de concesionare a Aeroportului Chișinău și în procesul de cedare a pachetului majoritar de acțiuni la Banca de Economii a Republicii Moldova.

La  data  de  19 septembrie , Organizația de Tineret a Partidului Popular din sectorul Ciocana  a  dat startul unui nou proiect comunitar  „Școala – la control!”  Proiectul prevede analizarea  instituțiilor de învățămînt cu  scopul  de a  scoate la  suprafață deficiențele, din punct de  vedere al dotărilor.  Primul pe  lista de cercetare a fost  Liceul Teoretic „ Traian” din sectorul Botanica. Tinerii PPRM au analizat terenul sportiv,  încercând să joace un meci de  volei şi fotbal. Din cauza suprafaței  acoperită cu asfalt, improprie desfășurării adecvate a orelor de educație fizică, meciul de  volei şi fotbal a eșuat. Președintele  Organizației  de Tineret a PPRM, Ian Lisnevschi a încurajat acțiunea în cauză.  „Mă bucur să văd că tinerii nu sunt indiferenţi  și reacționează singuri prin flash-mob-uri , proteste, diferite acțiuni  la problemele care îi afectează, atunci cînd Ministerul Tineretului și Sportului , Primaria, Ministerul Educației nu le soluționează, ba mai mult preferă să rămînă în umbră  .” , a conchis dumnealui. Membrii OT PPRM  din sectorul Ciocana  s-au arătat foarte nemulțumiți de starea  lucrurilor  și sunt  fermi convinși că acest proiect trebuie  dus pînă la  capăt. „Vom testa toate terenurile sportive a instituţiilor de învăţămînt atît din municipiul  Chișinău  cît și din republică. Suntem deschişi  şi  gata să venim în ajutor, dacă școlile se află într-o stare dezastruasă . Cu orice problemă de acest gen  ne găsiți  la numarul de telefon 022667327 sau pe site-ul www.pprm.md   Răspunsurile  nu vor  întîrzia să apară! ”, a adăugat Lozovan Cristina, secretar OT PPRM din sectorul Ciocana. Ion Gavriliuc — președintele  OT PPRM din sectorul Ciocana, a adăugat că se vor adresa la toate instanţele necesare pentru ca acest teren să fie modernizat. „ Dacă nu se va răspunde, vom protesta, vom boicota, până când aceasta problemă nu va fi soluționată. Multe dintre terenuri sportive din municipiul Chişinău sunt pline de denivelări sau gropi, au gardurile rupte, iar porţile de fotbal şi coşurile de baschet sunt ruginite. Din cauza unor accidentări suferite de elevi, unii directori au restricţionat accesul pe terenul de sport. Bine că Ministerul de Învăţământ ştie să cheltui sute mii de euro pe cămeri video, cătuşi, câni dresaţi, poliţie la examene de BAC. Iar un teren sportiv să-l facă nu pot. ” În urma unui sondaj, de la începutul acestui an, aproximativ  800 de elevi din municipiul Chișinău au părăsit instituțiile de învățământ. În ultimii cinci ani, peste 5.500 de elevi au abandonat şcoala pentru a emigra împreună cu părinţii.

Alexandru Oleinic:  „ Noi, în 23 de ani de independenţă, nu am putut crea un mediu de afaceri competitiv, atractiv, o bază economică, un model nou.”   Europa Liberă: Nu s-a putut sau nu s-a dorit?   Alexandru Oleinic: „Multiplele guverne, care s-au perindat, nu au avut o continuitate. Noi nu avem astăzi un produs competitiv pe piaţă. Nu are însemnătate că e piaţa rusă sau piaţa internaţională.”   Europa Liberă: Este industria vinului.   Alexandru Oleinic: „Este industria vinului cu care noi avem probleme orişiunde astăzi. Desigur, în ultimii 2-3 ani de zile, au apărut tehnologii noi, o concurenţă între întreprinderile mici care produc vinuri destul de bune, sunt nişte mişcări aici. Dar eu vreau să dau un exemplu: tehnologiile informaţionale şi comunicaţiile. Au fost investiţii concrete în domeniu, performante, un mediu concurenţial destul de sănătos şi la ce a dus concurenţa dintre Orange şi Moldcell, desigur, şi Moltelecom? Noi astăzi avem cele mai bune tehnologii din Europa, implementate în ţară. Noi avem cea mai mare viteză de internet care e apreciată de toate ţările, de toţi experţii internaţionali. Avem cele mai bune preţuri. Şi avem cele mai bune servicii.”   Europa Liberă: Domnule Oleinic, s-ar putea, într-o bună zi, o Moldovă europenizată să fie acaparată de capitalul rusesc?   Alexandru Oleinic: „Nu cred că capitalul investiţional poate fi divizat în capital rusesc sau capital european, capital american. Totul depinde de atractivitate. În ţară vor veni, în măsură egală, investiţii din toate ţările, dacă noi vom avea o stabilitate politică, un mediu de afaceri care să fie garantat şi o justiţie independentă în care oamenii ar putea să scape de corupţie, să îşi poată apăra business-ul, să îşi poată dezvolta afacerea printr-o concurenţă transparentă şi să aibă egalitate în drepturi în dezvoltarea afacerilor.”   Europa Liberă: Şi atunci de ce atât de timid reprezentanţii mediului de afaceri din UE ajung în Moldova şi cu atât de mare insistenţă ajung oamenii de afaceri din Est, preponderent din Federaţia Rusă?   Alexandru Oleinic: „Eu nu chiar tare multe întreprinderi am văzut în care să se dezvolte investiţiile ruseşti.”   Europa Liberă: Sistemul energetic cui aparţine?   Alexandru Oleinic: „Sistemul energetic aparţine companiei spaniole Union Fenosa.”   Europa Liberă: Gazele?   Alexandru Oleinic: „Gazele? Este compania rusă Moldovagaz. Ideea ne-a aparţinut nouă de a capitaliza datoriile prin formarea întreprinderii Moldovagaz. Şi nu a fost intenţia ruşilor. Noi, la acel moment, nu am avut bani ca să plătim datoriile.”   Europa Liberă: Şi atunci avertismentul vicepremierului rus: „Aveţi grijă să nu îngheţaţi la iarnă?” cum îl înţelegem?   Alexandru Oleinic: „Eu nu cred că aceasta e părerea guvernului rus.”   Europa Liberă: Cum, dacă Rogozin este vicepremier? Şi este mâna dreaptă a domnului Putin.   Alexandru Oleinic: „El a venit şi a spus o glumă. Cât de dură a fost expunerea lui, a trebuit, la momentul acela, să găsim şi noi să facem o corectare că, până la urmă, domnul Rogozin era la noi în Moldova, nu era domnul Lazăr în Moscova. Dar aici eu cred că a fost o glumă nu prea reuşită a lui Rogozin. Şi sunt departe de gândul că aceasta a fost o viziune a guvernului rus. Moldova nu va îngheţa niciodată, indiferent dacă gazul rusesc va fi sau nu va fi. Dar el va fi, fiindcă mai scump decât noi deja nu mai plăteşte nimeni.”   Europa Liberă: Dar aceste ameninţări că producţia din Moldova ar putea să fie blocată până a ajunge pe piaţa din Federaţia Rusă şi lecţia acestui embargou din 2006 pentru producţia vinicolă?   Alexandru Oleinic: „Sigur că lupta geopolitică influenţează foarte mult evenimentele care au loc acuma în Moldova. Dar eu sunt convins că ele nu sunt de lungă durată. Se fac nişte încercări poate de a opri direcţia de dezvoltare a Republicii Moldova. Eu nu cred că sunt şanse. Uitaţi-vă ce se face în Ucraina, în Belarus, Georgia, tot cu aceleaşi metode. Până la urmă, nu au nicio perspectivă metodele acestea, fiindcă produsele moldoveneşti sunt bine cunoscute în piaţa rusă. Fără doar şi poate, noi trebuie să avem capacităţi ca să discutăm cu guvernul rus pentru a menţine piaţa şi a avea o posibilitate ca şi muncitorii noştri, concetăţenii noştri care lucrează în Rusia să se poată simţi comod la muncă acolo.”   Europa Liberă: Şi la marea privatizare anunţată ar putea să vină cât mai mulţi oameni de afaceri din Rusia să participe şi să câştige?   Alexandru Oleinic: „În declaraţiile care sunt în presă se spune că proprietarii noi de la Banca de Economicii şi concesionarea aeroportului sunt tot cetăţeni ai Republicii Moldova.”   Europa Liberă: Pe viitor, cum vedeţi atragerea investiţiilor şi felul cum va reuşi guvernarea să facă prietenos climatul investiţional pentru potenţiali parteneri economici din exterior? Alexandru Oleinic: „Republica Moldova nu are nicio şansă, dacă nu va crea condiţii ca să atragem investiţiile în toate domeniile. Noi nu ne putem baza toată viaţa numai pe remitenţe şi nu putem să rămânem o ţară de consum. Trebuie să găsim modelul de dezvoltare economică şi domeniile care sunt prioritare pentru ţară. Şi atunci când guvernul şi clasa politică vor da dovadă de stabilitate în ţară, atunci şi vor apare investitorii, indiferent din ce ţară vor fi: chinezi, ruşi, europeni, nu are însemnătate. Important e că ei vor veni în ţară şi vor investi bani, vor crea locuri de muncă, vor plăti impozite la buget. Şi aceasta contează. Reforme reale şi nu mimate – aceasta aşteaptă cetăţenii Republicii Moldova.”

În contextul evenimentelor care au loc la Banca de Economii a Republicii Moldova și la aeroportul Chișinău, Partidul Popular sensibilizează opinia publică locală și internațională despre situația alarmantă în domeniul administrării și deetatizării proprietății publice a statutului. Deciziile Guvernului de a nu participa la emisia suplimentară de acțiuni în capitalul Băncii de Economii din 29 august curent și de a da în concesiune aeroportul Chișinău au provocat o stare de panică în societate și comunitatea oamenilor de afaceri. Acest pas demonstrează lipsa de responsabilitate, nedorința și incapacitatea totală a instituțiilor statutului de a gestiona și a proteja proprietățile statutului. Atît în cazul Băncii de Economii cît și în cazul aeroportului Chișinău, întreprinderi cu capital majoritar de stat, și care sunt în serviciul cetățenilor Republicii Moldova, Guvernul încearcă, prin metode ilegale, să realizeze vînzarea acestora la prețuri derizorii unor proprietari camuflați. În consecință, vor avea de suferit cei peste un milion de deponenți ai Bancii de Economii și toți cetățenii Republicii Moldova care vin și pleacă prin aeroportul Chișinău. Banca de Economii este unica bancă de stat care deservește cele mai impunătoare fonduri și programe sociale de stat. Costul programelor sociale incluse în bugetul asigurărilor sociale de stat constituie peste 10 miliarde lei, fondul de pensionare destinat celor peste 600 mii de pensionari - peste 7 miliarde lei, peste 25 de mii de beneficiari ai ajutorului social și  cei peste  100 de mii de funcționari publici. În acestă ordine de idei, Partidul Popular califică decizia Guvernului de a renunța la unica bancă de stat, care de facto este banca poporului, ca un act de trădare față de cetățenii Republicii Moldova, care au contribuit la dezvoltarea economico-socială a țării noastre. La moment, Guvernul, în calitatea sa de acționar majoritar și administrator al proprietății publice, gestionează un patrimoniu care reprezintă 175 de întreprinderi și societăți pe acțiuni în valoare de peste 10 miliarde lei. Pornind de la faptul că Guvernul este obligat prin lege să asigure o buna gestionare a întreprinderilor de stat prin realizarea măsurilor de prognozare, planificare, sporire a atractivității și supraveghere, Partidul Popular face apel către coducătorii instituțiilor de stat, responsabile de buna gestionarea a întreprinderilor de stat și ale societăților de acțiuni cu capital majoritar de stat, să se pătrundă de responsabilitate și devotament față de cetățeni și să nu participe la realizarea unor scheme frauduloase în defavoarea cetățenilor și a imaginii Republicii Moldova. Partidul Popular, se solidarizează cu cei peste un milion de cetățenii ai Republicii Moldova, și cere persoanelor cu funcții de răspundere din instituțiile statutului să-și onoreze cu demnitate jurămîntul depus la momentul investirii lor în funcție și să nu admită decizii în detrimentul cetățenilor și ale statutului.      

Republica Moldova ca și multe alte state cu democrații fragile sau în proces de formare, mai este încă supusă  monitorizării la capitolul ”nivelul de durabilitate al democrație în țară”. Unul dintre criteriile de performanță a nivelului de democratizare, de rînd cu libertatea media, independența justiției, nivelul corupției, responsabilitatea guvernării, este și  corectitudinea și transparența alegerilor. În procesul de monitorizare a alegerilor au fost identificate mai multe probleme ce țin de organizarea și desfășurarea lor, printre care se regăsește și cea a calității listelor electorale alături de lipsa registrului electronic centralizat al alegătorilor. Voi menționa, că problema calității listelor electorale în Republica Moldova a devenit mai acută după alegerile parlamentare din 2001. Iar prima recomandare privind examinarea posibilității creării unui registru civil centralizat a fost făcută în anul 2004 În retrospectivă, reforma electorală în Republica Moldova, a început în anul 1993 odată cu adoptarea Legii privind alegerea Parlamentului, prin care s-a instituit o singură circumscripție electorală națională. Apoi, în 1997  a urmat adoptarea Codului electoral conform căruia s-a instituit Comisia Electorală Centrală, în sarcina căreea a fost pusă funcția de participare la verificarea și actualizarea listelor de alegători, de comun cu autoritățile administrației publice locale. De ce problema calității listelor electorale continuă  să rămîna una din cea mai acută problemă? Deoarece procedura de completare a listelor electorale este de competența autorităților administrației publice locale – care, de regulă, doar copie listele respective de la o campanie electorală la alta, fără a se verifica informația despre persoanele decedate, informația privind persoanele care și-au schimbat locul de trai, care au atins vîrsta pentru exercitarea dreptului de vot. În plus, listele întocmite nu sunt expuse spre examinare și consultare de către cetățeni așa cum prevede Codul Electoral, și, în marea majoritate, nu conțin informația despre absența în țară a alegătorului la momentul votării. Toate cele menționate favorizează frauda electorală. Și procedura de votare a cetățenilor aflați la muncă peste hotare este o parte a problemei calității listelor electorale, deoarece în conformitate cu prevederile Codului electoral ”în secțiile de votare constituite în afara Republicii Moldova, listele lectorale se întocmesc în baza datelor colectate de misiunile diplomatice care activează pe teritoriul statelor respective. Iar dacă e să comparăm numărul cetățenilor care și-au exercitat dreptul de vot peste hotarele țării  și al celor oficial înregistrați ca plecați la muncă peste hotarele țării, diferența este de sute de mii. În acest sens, cred că ar fi binevenită preluarea experienței altor state, care au mers și mai departe în democratizarea procesului electoral. Spre exemplu, elvețienii dispun de trei posibilități de votare: 1. – prin scrisoare în plic, 2. – direct în cabina de vot, 3. – votul electronic. Și Estonia a aplicat cu succes în 2007 votul electronic civic datorită tehnologiilor moderne bazate pe accesibilitatea oferită de Internet, concomitent cu aplicarea tuturor instrumentelor antifraudă. Revenind la practica Republicii Moldova, voi reaminti că Comisia Electorală Centrală încă în anul 2008 a anunțat despre trecerea la Registrul electronic al Alegătorilor pînă la următoarele alegeri parlamentare (2009). Dar, în 2009 CEC a lansat doar testarea unor module ale Sistemului Informaţional Automatizat de Stat "Alegeri" cu sprijinul proiectului „Suport electoral pentru Moldova" al PNUD Moldova/UE. Apoi a urmat prima testare a registrului Electronic al Alegătorilor în 2010 în alegerile locale noi din orașul Sîngera și în ziua referendumului republican constituţional, 5 septembrie 2010, în sectorul Centru al capitalei. Prevederile Codului electoral adoptate în 2010, privind listele electorale nominalizează că ”întocmirea listelor electorale în baza Registrului de stat al alegătorilor” se va începe din 2015. Constatarea este că instituțiile statutului, responsabile de implementarea măsurilor, a căror realizare va contribui la avansarea Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, în mod prioritar, sunt obligate să asigure transparență în exercitarea actului votării, să contribuie la excluderea situațiilor în care unii cetățeni voteaza de două ori, să asigure  evidența strictă a numărului de alegători și actualizarea permanentă a listelor electorale. Sunt convins, că prin soluționarea rapidă  a problemelor nominalizate, partidele democratice aflate la guvernare vor da un semnal de încredere atît cetățenilor Republicii Moldova, cît și comunității internaționale. O țară arată așa după cum îi este sistemul electoral. Rămîne doar să ne onorăm obligațiunile asumate.

Dragi elevi şi studenţi, stimaţi pedagogi şi părinţi.  Astăzi, 2 septembrie, în toată Moldova clopoţelul sună începutul unui nou an de studii. Pentru unii dintre voi se deschide primul abecedar,  se scriu primele litere, pentru alţii – la cunoştinţele adunate pînă acum se vor adăuga altele.   Timpurile pe care le trăim, uşile care ni se deschid în faţă ne arată clar că viaţa, progresul, bunăstarea sînt de neconceput fără cunoştinţe. Sîntem încadraţi într-o  neîntreruptă competiţie, iar pentru a rezista, pentru a rămîne în plutonul fruntaş, trebuie să fim buni, să fim deştepţi, să putem genera idei. Cu prilejul noului an de studii ne exprimăm respectul pentru scumpii noştri pedagogi pentru tăria cu care stau drepţi în faţa prea multelor probleme pe care le au, făcîndu-şi  cu cinste datoria.  Într-un ceas bun şi note mari în viaţă.   Alexandru Oleinic, Liderul Partidului Popular  

Dragi compatrioţi, Astăzi este ziua limbii mamelor noastre. Este limba în care ne sînt scrise abecedarele, scrisorile către părinţi, urările de sănătate şi chiar testamentele. Este limba în care ne trăim viaţa. Simţim datoria de a ne cinsti limba pe care o vorbim, indiferent unde ne aflăm, pentru că prin limbă ne păstrăm cultura, tradiţiile, istoria şi credinţa. Cu acest prilej, doresc să îndemn cetăţenii Republicii Moldova, fie că sînt  acasă, fie că sînt departe de baştină să scrie mai departe, în piatra  timpului, această dulce vorbire, să o transmită copiilor şi nepoţilor pentru a păstra curat şi la loc de înaltă cinste veşmîntul fiinţei  noastre. Alexandru Oleinic, Liderul Partidului Popular