Partidul Popular din Republica Moldova califică recenta  majorare a preţurilor la carburanţi, în special la motorină, în pragul campaniei lucrărilor agricole de primăvară drept dovadă a indiferenţei guvernării faţă de  agricultura ţării. Este parte a unui procres de îngenunchere  şi distrugere a agriculturii Moldovei, un act de forţare a acestei părţi a societăţii să abandoneze  pămînturile şi să-şi caute bucata de pîine în afara ţării. Creşterea preţurilor la carburanţi cu doar cîteva zile înainte de începerea campaniei de primăvară arată clar nu doar nepăsarea conducerii statului, dar şi mai grav, implicarea  guvernării într-un proces bine orchestrat de desfiinţare a sectorului de bază al economiei naţionale – agricultura – de sărăcire  definitivă a oamenilor, de distrugere a satelor şi transformare a Republiicii Moldova într-o ţară exportatoare a forţei de muncă. PPRM subsemnează eforturilor societăţii civile şi demersurilor asociaţiilor de profil făcute în adresa Parlamentului şi Guvernului în vederea evitării situaţiilor în care creşterea preţurilor la pompă pune în gravă dificultate sectorul agricol. Este vorba despre liberalizarea pieţei produselor petroliere prin a li  se oferi entităţilor agricole dreptul de a importa carburanţi, ceea ce ar exclude intermediarii, iar odată cu ei şi o parte din costurile resurselor. Deşi această cerinţă a fost formulată de mai multe ori, ea rătăceşte încă prin sertarele guvernării. Între timp s-au produs deja mai multe creşteri de preţuri, agricultorul a suportat lovituri foarte grele, iar nouă nu ne rămîne decît să credem că  printre profitorii  creşterii preţurilor la produsele petroliere se regăsesc şi guvernanţii. În acelaşi scop - facilitarea activităţii de întreprinzător cu admiterea unor companii noi pe piață, reduce cheltuielile operatorilor pe piaţa produselor petroliere – s-a propus excluderea  obligativităţii de a deţine de către importatorii de produse petroliere principale a depozitelor petroliere proprii şi/sau închiriate pentru păstrarea produselor petroliere principale în volum minim de 5 mii m3, şi pentru importatorii de gaz lichefiat existenţa depozitelor proprii şi/sau închiriate pentru păstrarea gazului lichefiat în volum minim de 150 m3. Aşa cum agricultura este domeniul marcat mereu de un sufocant deficit de mijloace, s-a soilicitat şi excluderea  obligativităţii capitalului propriu în sumă de 8 mil. lei. Niciuna dintre propunerile respective nu a fost acceptată. Constatăm că puterea este de partea celor bogaţi, fapt dovedit prin promovarea unor politici prin care este favorizat un grup minoritar în defavoarea a sute de mii de ţărani şi fermieri care hrănesc această ţară. Prin declaraţia de astăzi, reconfirmăm opţiunea PPRM privind modificarea Legii cu privire la  piața produselor petroliere, ceea ce va permite eliminarea barierelor de penetrare a pieței, dar și limitarea practicilor abuzive la formarea prețurilor, concomitent cu excluderea carențelor existente în mediul concurențial, toate acestea în perspectivă fiind orientate spre liberalizarea totală a pieței care se bazează exclusiv pe principiile economiei de piață.                         10 martie 2014                                                                                                                                                             Serviciul de presă PPRM  

Informația lansată recent în presa electronică, privind achiziționarea a 25 la sută din acțiunile Băncii de Economii a provocat o stare de șoc în societate. Îndeosebi după evenimentele din luna august, cînd Guvernul, benevol, a cedat  24 la sută din acţiunile BEM, diminuînd cota statului în capitalul băncii de la 56 la 33,38 la sută. Decizia respectivă a provocat panică în rîndul celor 2 milioane de deponenți ai BEM și a fost dur criticată de reprezentanții Fondului Monetar Internațional și ai  Băncii Mondiale. În contextul declarațiilor controversate ale Guvernului care anunță una și face alta pentru a induce în eroare opinia publică – constatăm că, de fapt, asistăm la un fenomen de acaparare a proprietăților statutului. Astfel, după  ce a promovat cu multă insistență și argumente propunerea de a scoate la privatizare în 2014 un șir de întreprinderi importante: Moldtelecom, Aroma, Reţelele Electrice de Distribuţie Nord şi Nord-Vest, precum şi Centralele Electrice de Termoficare, - recent Guvernul anunţă despre retragerea acestei decizii pe motivul imposibilității de a asigura transparenţa procesului de privatizare şi necesitatea consultărilor cu instituțiile internaționale. O argumentare cam stranie după evenimentele legate de Aeroport şi BEM. Deciziile Guvernului în cazul Băncii de Economii și aeroportului Chișinău, care au fost întreprinderi cu capital majoritar de stat, ne vorbesc despre adevăratele intenții ale actualei guvernări – de a vinde ultimile proprietăți strategice, aflate în gestiunea  statului, unor proprietari camuflați, prin metode ilegale și la prețuri derizorii. Similar s-a procedat și în anul 2008 cu compania de stat ”Moldasig”, cînd statul a cedat, deoarece e greu de spus că a vîndut, pachetul de 80 la sută din acţiuni prin majorarea capitalului social de la 12 milioane pînă la 60 milioane de lei altui acționar. Ce a urmat cunoaștem cu toții. Acţiunile iresponsabile ale Guvernului au fost dur criticate şi de oficialii europeni, care au declarat că procesul de dare în concesiune a fost unul dubios şi va prejudicia interesele statului, iar din cauza nerespectării obligațiunilor statului în cazul BEM, Republica Moldova nu a semnat un nou program cu FMI.  Voi reaminti cetățenilor, că la momentul semnării acordurilor de constituire a alianței de guvernare, partidele din alianță au subsemnat pentru asigurarea creșterii bunăstării cetățenilor și dezvoltarea economică durabilă. Și-au asumat responsabilitatea de a îmbunătăți mecanizmele de guvernare, de a  asigura supremația legii și independența justiției, eliminarea corupției din actul de guvernare și neadmiterea subordonării instituțiilor statutului intereselor personale  și de partid. De facto, ei au contribuit - unii la modul direct, alţii prin vot, - la realizarea unor scheme frauduloase de deposedare a statului de patrimoniu, la înrădăcinarea corupției în toate domeniile și, lucru cel mai grav, la sărăcirea tuturor cetățenilor  Republicii Moldova, care muncesc acasă și contribuie la formarea bugetul național. PPRM în permanență s-a pronunțat pentru buna gestionare a proprietăților statului și va întreprinde și în continuare toate acțiunile posibile, în cadrul legal, pentru a apăra patrimoniul statului şi interesele cetăţenilor Republicii Moldova.

Începutul anului politic 2014, care este un an electoral, este marcat de  mai multe evenimente importante pentru viitorul Republicii Moldova – intențiile de modificare a sistemului electoral, contestarea la Curtea Constituțională a unor prevederi din politica fiscală, promisiunile privind obținerea regimului liber de vize în țările UE pentru cetățenii Moldovei și eșecul guvernării în vederea semnării unui nou program cu Fondul Monetar Internațional. Toate aceste evenimente, prin amploarea lor ne vorbesc despre începutul campaniei electorale și a competiției dintre partidele aflate la guvernare, care nu mai țin cont de angajamentele asumate anterior. Anume din aceleași motive guvernarea nu a reușit să obțină semnarea  unui  program cu Fondul Monetar Internațional în urma  misiunii FMI la Chișinău în perioada 15-19 ianuarie curent. – Nu a fost asigurată stabilitatea macroeconomică și financiară. Politica bugetar fiscală continuie să rămînă doar un instrument de acumulare a veniturilor bugetare și nu contribuie la dezvoltarea economică. Iar majorarea deficitului bugetar  constituie un pas în direcţia opusă. Situația la care s-a ajuns cu cursul de schimb al monedei naționale, îi aruncă în sărăcie pe încă o bună parte a cetățenilor -  cei pentru care unica sursă de venit sunt salariile sau pensiile. Voi reaminti doar că, în octombrie 2013, experții Fondului, care au efectuat o misiune de  monitorizare a angajamentelor asumate pentru noul program, au menționat despre importanța reformării instituțiilor statutului în vederea sporirii eficienţei sectorului public şi îmbunătăţirii calităţii serviciilor prestate populaţiei. Despre necesitatea stimulării creșterii economice prin trecerea la un model de creștere economică bazat pe sporirea investiţiilor, productivităţii şi competitivităţii. Despre necesitatea îmbunătăţirii mediului de afaceri și sporirea eficientă a investițiilor publice. Spre regret însă și astăzi suntem martorii unor acțiuni contradictorii ale guvernării – scandalurile în jurul politicii fiscale, gestionarea situației cu cursul valutar și creșterea prețurilor, situația din sistemul bancar, privatizări dubioase. Toate aceste inacțiuni ne  demască adevărata față a guvernării - corupţia şi guvernarea proastă, calificative atribuite actualei guvernări  de către reprezentantul Băncii Mondiale în Moldova. Asemenea calificative ”țara cu cea mai proastă guvernare și cu cel mai înalt nivel al corupției„ i-au fost date Republicii Moldova în ultima perioada de guvernarea comunistă, într-un clasament internațional. O atare stare de lucruri  nu este compatibilă cu principiile unei guvernări democratice, care a promis cetățenilor locuri de muncă și salarii mari, servicii medicale de calitate și acces la justiție, iar în realitate ne-am ales cu corupție în toate instituțiile statutului,dezbinarea societatii după criterii politice, sate lăsate fără școli și servicii medicale și cetățeni ”alungați” peste hotare în căutarea unui loc de muncă. Mai avem noi oare nevoie de o așa guvernare? În sutuația în care  nu se va reuși, nici în martie, acceptarea noului program cu FMI – Republica Moldova  riscă să rateze sume importante de granturi  de la donatori pentru dezvoltare, riscă să piardă de la bugetul de stat peste 2 miliarde lei.

Partidul Popular salută decizia parlamentatilor europeni de a le oferi cetățenilor Republicii Moldova dreptul la libera circulație în țările UE și apreciază la justa valoare eforturile diplomaților europeni în acest sens.  Acest drept obținut, este în primul rind meritul cetățenilor țării noastre care muncesc în țările europene și care prin munca lor contribuie la prosperarea țării noastre. În al doilea rînd, PPRM califică acestă decizie importantă pentru viitorul Republicii Moldova – drept o ultimă șansă, oferită actualei guvernării pentru onorarea promisiunilor și angajamentelor asumate în vederea realizării obiectivului de integrare europeană a țării noastre, care la finele acestui an ar trebui să se soldeze cu semnarea Acordului de asociere. PPRM a susținut și a pledat constant pentru respectarea voinței majorității populației Republicii Moldova, susținînd  opțiunea de europenizare a țării noastre și alinierea ei la standardele de viață și democrație europeana.  Partidul Popular va insista și în continuare asupra unui consens naţional larg în vederea identificării obiectivului de integrare europeană ca model de dezvoltare și transformare a Republicii Moldova într-un stat civilizat și modern.  Numai prin realizarea unui dialog civilizat, clasa politică din Republica Moldova  va da dovadă de credibilitate incontestabilă,  de voință politică și coeziune socială în opțiunea de integrare europeană.

Activitatea legislativului, reluată recent în clădirea renovată a Parlamentului, a început cu scandaluri și defecțiuni de ordin tehnic și organizatoric. Este trist și îngrijorător faptul că partidele democratice, care au luptat  aprig pentru libertatea presei și libertatea de exprimare,  au manifestat acțiuni de îngrădire a accesului presei la ședințele plenare ale Parlamentului. Reprezentanților mass-media li s-a pus la dispozitie doar o  încăpere  separată de sala de ședințe – un  spaţiu închis și bine controlat. Așa ceva nu am avut nici în timpul guvernării comuniste.  Cred că aceste acțiuni nu sunt deloc întîmplătoare, îndeosebi  în contextul preelectoral – partidele membre ale Alianței de guvernare vor să ascundă de cetățenii, care i-au votat, adevăratele lor intenții în toate domeniile social-economice ale țării noastre  - votarea proiectelor de legi cu caracter vădit electoral  și doar pe criterii de apartenență politică. În speranța că, îngrădind accesul presei la discuțiile asupra proiectelor de legi din Parlament, își vor păstra imaginea curată, iar presa va prelua doar informațiile triumfaliste emise de serviciile de presă, afiliate partidelor de la guvernare.   Asemenea atitudine a guvernării față de mass-media devine și mai periculoasă în contextul coraportului dintre libertatea presei și nivelul de democratizare a statului – un indice important pentru Republica Moldova în clasamentele internaționale la capitolul ”situația mass-media”,  care, pe parcursul anilor de guvernare democratică,  este în scădere cu trei poziții  și care este principalul criteriu conform căruia se  determină nivelul general de democratizare și dechidere a țării noastre.  Atunci, care este adevărata față a guvernării din Republica Moldova? Cea democratică, care odată cu venirea la putere și-a asumat un șir de angajamente în domeniul mass-media și și-a trasat ca obiectiv elaborarea legii privind Libertatea de exprimare, care  să prevadă mecanisme de neadmitere a imixiunilor politicului în activitatea serviciilor publice ale audiovizualului, precum și stabilirea unui cadru preferențial pentru mass-media. Sau cea care, sub masca democrației, adoptă legi antipopulare și încearcă să limiteze libertatea presei. Aceste încercări nu sunt nicidecum conforme rigoriilor de integrare europeană ale Republicii Moldova și declarațiilor privind libera circulație.

Conducerea Partidului Popular din Republica Moldova convoacă şedinţa Consiliului Politic Naţional al formaţiunii. Şedinţa va avea loc sîmbătă, 15 februarie, ora 10.00 Pe agenda ședintei sînt incluse examinarea planului de acţiuni ale PPRM pentru anul 2014, finalizarea  campaniei naționale lansată de PPRM “Tu alegi preşedintele ţării!”, alte chestiuni.

Solicitat să comenteze evenimentele din Găgăuzia şi votul exprimat de cetăţenii din regiune, Alexandru Olenic, liderul PPRM a făcut următoarea declaraţie:  - Evenimentele din Găgăuzia au la bază  mai mulţi factori care au generat  situaţia actuală. Nu este nici un secret că sînt destule forţe interesate să influenţeze  populaţia  în vederea susţinerii altor proiecte decît cel de integrare europeană. Dar activismul şi uşurinţa cu care populaţia de la Comrat a fost mobilizată să se pronunţe împotriva cursului european  este şi expresia votului de neîncredere acordat actualei guvernări. Guvernarea, care sub lozinca de integrare europeană,  din 2010 pînă în prezent, a alimentat criza potică prin confruntările permanente dintre liderii partidelor din alianța de guvernare. Prin politizarea structurilor statale a instituționalizat corupția și a întreprins privatizări ilegale ale patrimoniului statului, făcîndu-se părtaș a atacurilor raider. Guvernarea care nu și-a onorat nici promisiunile electorale, nici obligațiunea de a relansa economia și de a susține dezvoltarea mediului de afaceri, eliminînd orice constrîngere din paretea statului. Criza politică și obstacolele din partea organelor statului în dezvoltarea afacerilor silesc cetățenii Republicii Moldova să plece din țară în cautarea unui loc de muncă cît de cît plătit. Iar cei rămași în ţară, pentru a se menține în funcție sau pentru a obține o funcție, sînt impuși să adere la partidul politic al cărui membru este conducătorul instituției. Votul exprimat la Referendumul din Găgăuzia nu trebuie în nici un caz să dezbine ţara.  Însă acest vot  trebuie în mod obligatoriu să fie asumat de actuala guvernare.  El trebuie să fie calificat drept  un vot împotriva celor care nu-și îndeplinesc obligațiunile și nu-și onorează promisiunile. Este votul care arată clar ce se va întîmpla şi în toamna acestui an, în timpul scrutinului parlamentar, cînd  cetățenii Republicii Moldova vor aprecia la urna de vot faptele guvernării, compromiterea de către aceasta a viitorului european al Moldovei.

Partidul Popular din Republica Moldova aduce la cunoștința opiniei publice și sensibilizează comunitatea internațională, că în Republica Moldova partidele de guvernare au purces la măsuri de presiune și intimidare a forțelor politice extraparlamentare, a membrilor și simpatizanților lor. Partidele din Alianţa de guvernare au pornit o campanie dură împotriva PPRM şi membrilor săi pentru a-i determina să se dezică de calitatea de membru al PPRM, ca ulterior să fie impuşi să adere la unul din partidele aflate la guvernare, în caz contrar fiind persecutaţi si demişi din funcțiile deținute. Actuala guvernare, prin partajarea instituțiilor statului pe criterii politice, a transformat instituțiile puterii în stat în structuri afiliate partidelor cărora le aparțin. Aplicarea unor astfel de măsuri conduc la  divizarea societății pe criterii și culori politice, iar opțiunea politică a cetățeanului a devenit principalul criteriu în promovarea lor în funcții sau un motiv real de disponibilizare.  Un exemplu elocvent în acest sens este bugetul de stat pentru  2014, care, la o analiză mai detaliată, reflectă caracterul politic a alocării mijloacelor bugetare autorităților publice locale în  funcţie de partenenţa politica faţă de partidele de la guvernare. PPRM califică implicarea angajaților instituțiilor de stat -  ministerelor și departamentelor, îndeosebi organelor de control - în lupta împotriva  forțelor politice extraparlamentare drept acțiuni de persecutare politică și îngrădire a dreptului la libera exprimare și asociere. Dispunem de multiple cazuri cînd colective întregi de medici și pedagogi, lucrători în transport, angajați în structurile de stat sînt impuși să adere la partidele aflate la guvernare, iar cei ce au o altă viziune sau opțiune politică sînt șantajați, persecutați, li se pun condiții și sînt constrînşi să părăsească locul de muncă sau să devină loiali puterii. Drept exemplu poate servi cazul lui Victor Pasat, directorul casei de cultură din satul Coștangalia, raionul Cantemir, care a fost agresat fizic de către Muntean Vadim, primar, pentru faptul că a permis adepților PPRM să desfășoare o întîlnire de lucru în lăcașul de cultură din sat. Doar pentru faptul că a devenit membru al Partidului Popular,  Ion Pușcaș, conducătorul Organizației Teritoriale Dondușeni a fost persecutat și impus în final să abandoneze funcția detinuta în cadrul RED NORD. Pe aceeași cale au mers și cei de la Direcția de învățămînt din raionul Sîngerei, care zi de zi, metodic, prin mijloace absolut străine procesului de educație, o intimidează pe directoarea grădiniței din satul Dumbrăvița Margareta Boleac, adevăratul motiv fiind faptul că se află în fruntea  Organizației Primare a PPRM și are curajul să se pronunțe critic faţă de problemele din localitate. Aceeași „dragoste” față de partidele de opoziție o manifestă  și primarul satului Jora de Mijloc din raionul Orhei care, în mod autoritar, a interzis desfășurarea unei întîlniri cu fermierii și cu reprezentanții micului business din localitate. De neloialitate și uneori chiar agresivitate față de activitatea membrilor noștri de partid, au dat dovadă și primarii satelor Leca  raionul Cantemir, Beștemac raionul Leova, etc. Aceste exemple de comportament antidemocratic sînt dovada  ignorării totale a angajamentelor asumate de actuala guvernare  față de cetățeni, compromiterei reformelor, noțiunii de stat de drept, opțiunii europene a Republicii Moldova. Ghidați de dorința de a se menține cu orice preț la putere și din lipsă de răspundere în fața alegătorului pentru tot ce au făcut în detrimentul cetățenilor și al țării,  reprezentanții partidelor aflate la guvernare recurg la orice metodă pentru a menține în continuare întreagă societate ostatică intereselor personale și de grup. PPRM cere conducerii partidelor aflate la guvernare, Președintelui țării, Parlamentului și Guvernului, să înceteze aplicarea metodelor de intimidare și constrîngere a  forțelor politice extraparlamentare, de dezbinare a societății,  și a celor, care prin acțiunile lor contribuie la  alinierea țării noastre la familia europeana. PPRM a pledat constant pentru asigurarea stabilității politice în Republica Moldova și respectarea principiului separării puterii în stat, pentru democratizarea instituțiilor statutului si crearea unui sistem de comunicare intre putere si societatea civila, care să le ofere  cetăţenilor dreptul  de a participa la luarea deciziilor politice. Prin comportamentul  pe care îl manifestă, actuala guvernare arată că a uitat foarte repede de valorile pentru care am luptat impreuna din 2001 pînă în 2009 și recurge la aceleași metode care, la timpul respectiv,  au fost aplicate împotriva lor.

PPRM constată că evenimentele politice din ultimii ani  din Republica Moldova ne denotă și ne impun necesitatea unui nou model de guvenare și de dezvoltarea a statului nostru. Republica Moldova are nevoie de un nou model de dezvoltare, bazat pe priorităţile naţionale și care să asigure stabilitatea politică și bunăstare cetățenilor.  În viziunea PPRM noul model de dezvoltare a țării noastre– bazat pe investiții, noi tehnologii și exporturi – va asigura creșterea economică continuă, prin dezvoltarea companiilor productive, competitive şi eficiente, generatoare de locuri de muncă şi de venituri; prin reformarea Guvernului şi a instituţiilor guvernamentale și trecerea definitivă la modelul E-guvernare.  PPRM propune un nou model de dezvoltare al Republicii Moldova bazat pe un nou concept de politici fiscale - previzibil și stabil, pe un termen de 5 ani și care să asigure securitatea economică și financiară  a statului. Un  document, bazat pe constatarea problemelor și identificarea următoarelor priorități de dezvoltarea a Republicii Moldova: Sporirea veniturilor la bugetul de stat va constitui rezultatul politiclor implementate și vor fi direcționate la finanțarea economiei naționale și la sporirea gradului de  protecție socială a populație prin: -stabilirea unor impozite moderate, care să fie achitate de toți – fapt ce va contribui la mărirea bazei impozabile –  impozitului unic de 10% pentru persoanele fizice și juridice; - pentru a da un semnal pozitiv investitorilor  - cota zero la impozitul pe venitul reinvestit în capitalul social; - pentru susținerea producătorului autohton și exporturilor — zero taxe și impozite la importul de utilaje și tehnologii avansate; - pentru susţinerea agricultorilor -  introducerea impozitului unic în agricultură de 1,8 lei/grad-hectar, stabilirea  cotei 8% TVA în agricutură. - pentru susținerea dezvoltării mediului de afaceri la sate – întreprinderile micro, inclusiv gospodăriile țaranești (cu vînzări de pînă la 500 mii lei), care vor crea cel puțin 5 locuri de muncă -  scutirea  de plata impozitului pe venit  pe o perioadă de trei ani. Stabilitate pentru mediul de afaceri prin reformarea instituţiilor guvernamentale și trecerea definitivă la E-guvernare. Atragerea remitențelor în economia Republicii Moldova prin garantarea depozitelor bancare în sumă de pînă la 20 mii de EURO, suma minimă pentru inițierea unei afaceri. Anume o astfel de garanție din partea statului va contribui la formarea încrederii în perspectivele Republicii Moldova și-i va stimula pe emigranții moldoveni să investească economiile lor în țara lor. Asigurarea principiului echității — prin aplicarea impozitelor și taxelor echitabile. Cei cu venituri mai mici decît  valoarea minimului de existență trebuie să fie scutiți de orice taxe și impozite. Reforma sistemului de pensionare se va produce în baza principiului de acumulare a impozitelor achitate de salariat  la fondul  de pensionare pe contul personal al salariatului.  O astfel de măsură va stimula cetățenii să achite taxele și impozitele sociale. PPRM va reforma sistemul de calculare a plăţilor sociale prin stabilirea normei, conform căreia mărimea minimului de existență va servi drept bază la calcularea  salariilor, pensiilor şi  indemnizaţiilor sociale. PPRM își asumă angajamentul politic de a promova cu insistență măsurile propuse pentru un nou model de dezvoltare a Republicii Moldova, pentru stimularea creșterii economice și îmbunătățirea calității vieții  cetățenilor.

Stimaţi cetăţeni, Păşim în anul care vine cu credinţă şi cu speranţă. Este anul alegerii corecte. Împreună am reuşit multe, împreună vom construi o nouă Moldovă. Partidul Popular Vă doreşte sărbători fericite şi noi realizări. La Mulţi Ani! Cu respect, Alexandru Oleinic