PPRM își exprimă îngrijorarea în legătură cu aprofundarea crizei social-economice și politice din țară, lipsa unei perspective clare de dezvoltare a societății și a statului, stoparea procesului de reintegrare a statului, noile confruntări declanașate de către forțele antidemocratice, menite să destabilizeze situația din țară. Nedorința sau incapacitatea forțelor democratice, aflate la guvernare, de a renunța la interesele personale și de grup și de a accepta mesajul societății privind necesitatea soluționării imediate a problemelor stringente, a condus la apariția unei stări de incertitudine în societate si la conturarea unei perspective de destabilizare totală în țară, cu consecințe foarte grave pentru viitorul statului Republica Moldova. Dezmățul și haosul care domină pe toate segmentele de activitate ale statului, activizarea grupurilor criminale, lupta ineficientă cu corupția, inexistența de fapt a statului de drept, în care trebue să existe supremația legii – toate acestea au generat  neîncrederea cetățenilor în actul de guvernare democratică, în capacitatea și onestitatea forțelor democratice de a-și onora promisiunile electorale. În această situație de incertitudine în societate, nici una din instituțiile statului -  Președinția, Parlamentul, Guvernul - nu a dat dovadă de responsabilitate și nu a demonstrat poporului că numai o guvernare democratică poate să asigure și să garanteze cetățenilor toate drepturile și garanțiile constituționale – un trai decent, respectarea drepturilor fundamentale  și supremația legii în stat. Cu regret, evenimente legate de acapararea ilicită și dubioasă a proprietății poporului – cedarea Băncii de Economii a Moldovei și concesionarea Aeroprtului Internaţional Chișinău - ne demonstrează de fapt implicarea tacită a tuturor instituțiilor statului în aceste ilegalități, care contravin intereselor țării și aduc prejudicii cetățenilor, acțiuni care fac ca economia tarii să fie total dependență  de forțele ostile și străine intereselor poporului. În situația creată în care avem: o guvernare ineficientă; un război politic permanent dintre liderii și partidele proeuropene din Parlament pentru partajarea funcțiilor și domeniilor de influenta; lipsa unei aprecieri legale, din partea forțelor democratice ajunse la guvernare în 2009, fata de toate inegalitățile si fraudele comise în perioada guvernării comuniste de 8 ani, faţă de evenimentele de la 7 aprilie, analiză în urma careia nici o persoană responsabila nu a fost trasă la răspundere pentru instaurarea totalitarismului și monopolizarea puterii în stat. Toate aceste inacțiuni au favorizat noi reglări de conturi, destabilizare în  sociatate provicată de opozitia parlamentară comuniste, cu scopul de a ajunge din nou cu orice pret la guvernare. Partidul Poprului consideră că în aceste condiții de incertitudine în societate, toți politicienii și oamenii de bună credință trebuie să conștientizeze următoarele: Cetățenii Republicii Moldova sunt la limita toleranței față de jocurile murdare, fărădelegile și hoțiile celor care guvernează și celor care au guvernat țara. Cetătenii își doresc un viitor prosper și garantat pentru ei personal și pentru copiii lor, aici, la noi acasă, în Republica Moldova. Acțiunile declanșante de către opoziția parlamentară comunista, colorate cu lozinci false, străine intereselor poporului, numite„ revoluție de catifea”  nu au nimic comun cu dorinţele reale de a rezolva problemele stringente ale țării și ale cetățenilor ei, dar urmăresc scopul de a crea o situație de criză totală, capabilă să paralizeze instituțiile statului și, astfel, să pună în pericol parafarea și semnarea acordurilor preconozate la Summitul de la Vilnius. Reprezentanții tuturor partidelor democratice din Parlament trebuie să dea dovadă de maturitate politică, de responsabilitate și de devotament față opţiunea cetățenilor Republicii Moldova, să se mobilizeze operativ și eficient în depășirea acestei situații de criză profundă și ireversibilă pentru viitorul Republicii Moldova. Să renunțe la practicile de divizare a societății pe principiul ”ai noștri și ai voștri”. Să nu se facă uz de practicile de intimidare  și de constrîngere a partidelor extraparlamentare, care au acelaș scop nobil – de aliniere a Republicii Moldova și a cetățenii ei la familia țărilor europene și la rigorile democrației veritabile. În situația creată, PPRM face apel către toate forțele democratice extraparlamentare, să ne unim eforturile, să demonstrăm că sîntem capabili să depășim interesele de partid, să stopăm orice încercare de discreditare a forțelor democratice,  forțe în care oamenii au investit mari speranțe și să demonstrăm prin fapte că suntem „ALTERNATIVA” tuturor celor care au guvernat țara pînă acum și nu şi-au îndeplinit promisiunile şi aşteptările cetăţenilor. Să ne unim forțele și să punem în capul mesei adevărații gospodari, responsabili și profesioniști, activitatea cărora să fie ghidată de interesele țării și ale cetățenilor, de bunăstarea poporului și de obiectivul de integrare europeană a tării noatre.

Analiza datelor statistice privind forța de muncă, publicate anual și trimestrial de către Biroul Naţional de Statistică, ne denotă o situație alarmantă la acest capitol. Mă refer la datele statistice privind numărul populației, de rînd cu numărul cetățenilor moldoveni emigrați peste hotarele Republicii Moldova și îndeosebi la cele care ne reflectă situația demografică și starea de lucruri din învățămînt. Concluziile care se impun în rezultatul analizelor efectuate din domeniu sunt următoarele: (1) În Republica Moldova toate reformele economice, de rînd cu procesul de deterioarare a economiei naționale, au redus in mod direct starea socială a cetățenilor și sporul demografic natural; (2) Toate partidele aflate la guvernarea Republicii Moldova au contribuit în mod direct la migrația masivă a cetățenilor peste hotarele țării; (3) Statul Republica Moldova a pierdut cea mai mare bogăție a sa – capitalul uman. În perioada dintre cele două recensăminte (din 1989 și 2004)  populația Republicii Moldova (fără regiunea transnistreană) a scăzut de la  3657 mii locuitori la 3383 mii locuitori, mai bine zis cu 274 mii. Scăderea populației a influențat negativ și ritmurile de creştere a populației active în corelare cu ritmurile de creștere a populației tinere și a celei în vîrstă de peste 60 de ani. Dacă în anul 1989, 35 de tineri și 25 de bătrîni erau dependenți de 100 de adulți – în 2004  se atestă o scădere dramatică a numărului de tineri pînă la 23 și o crestere a numărului populației în vîrstă de peste 60 de ani pînă la 29.  Și numărul populației active a evaluat de la 1,6 milioane la 1,2 milioane pe parcursul anilor 2000 - 2012, micşorîndu-se cu mai mult de 400 mii. Iar în 2012, datele privind populația economic activă ne anunță că numărul acesteia este în  descreştere cu 3,4% (-43 mii) faţă de anul 2011. În trimestrul întîi al anului curent, numărul populației active s-a diminuat cu încă 100 mii de persoane, constituind 1121 mii persoane. Într-un studiu al Băncii Mondiale privind situația din Republica Moldova se atestă că numai pe parcursul perioadei 1991 - 2008 noi am pierdut peste 846 mii de brațe de muncă - fenomen ce a determinat țara noastră ca fiind țara cu cea mai mare scădere a ratei de ocupare a forței de muncă din toate țările post-sovietice. Ca urmare a migrației masive a populației apte de muncă și reducerii cu un sfert a numărului populației lucrătoare,  începînd cu anul 2004, Republica Moldova se confruntă cu fenomenul de îmbătrînire rapidă a populației. Totodată cu reducerea numărului populației economic active, în perioada anilor 2000-2011 s-a înregistrat și diminuarea numărului salariaților pe domenii: în economie – cu 300 mii de salariați, în agricultură - cu 100 mii iar în industrie - cu 35 mii. de salariați. Migrația masivă a părinților a condus și la diminuarea ratei nete de înmatriculare: pentru studii primare - de la 93,5 % în 2000 până la 87,6 % în 2006; pentru învăţământul secundar general de la 87% până la 86,1%. Prin urmare, numărul de elevi s-a diminuat de la 631 mii la 381 mii: numărul elevilor  din clasa I s-a micșorat de la 56 mii pînă la 35 mii, iar a celor din clasa IX – de la 59 mii la 39 mii. În 2008 s-a atestat o situație alarmantă prin constatarea că, aproximativ 72 la sută din cele 395 mii persoane declarate plecate peste hotare în căutarea unui loc de muncă, erau din mediul rural. Situaţia devine şi mai alarmantă prin faptul că din totalul acestor persoane, majoritatea aveau vârsta cuprinsă între 15 – 24 ani (35,1%), femeile fiind peste 65% - fenomen care a constituit cauza principală a depopulării localităţilor rurale din Republica Moldova. Ca urmare, acum la sate locuiesc preponderent copii în vârstă de până la 16 ani şi pensionari. Diferența mare între condițiile de trai și cele de studii de la orașe comparativ cu  sate, conduc la nivele joase de calificare și instruire a forței de muncă. În consecință, investitorii străini și locali tot mai frecvent atestă lipsa forței de muncă în Republica Moldova – nici celei calificate, nici celei necalificate. Iar conducătorii companiilor angajatoare, conform studiului ”Relațiile de muncă în RM din perspectiva companiilor” realizat încă în noiembrie 2006,  vorbesc despre faptul că diplomele de absolvire cu succes a studiilor au devenit mai puțin relevante pentru angajare, prioritatea fiind acordată celor care dispun de un set de cunoştințe şi competențe profesionale acceptate de către organizații. Piața muncii este oglinda stării de lucruri în economia țării. Teoriile clasice de dezvoltare economică susţin că orice creștere economică generează creșterea locurilor de muncă. În economia Republicii Moldova totul se întîmplă vice-versa – chiar dacă în perioada de pînă la 2007 am înregistrat creșteri economice semnificative numărul locurilor de muncă au fost în descreștere cu 20% în paralel cu rata de ocupare. Nici un partid, venit la guvernare nu și-a onorat promisiunile electorale referitoare la crearea locurilor de muncă (precum cele promise de 100 mii şi 300 mii) și la salarii de 300 - 500 Euro. Astfel, cetățenilor țării noastre în continuare li se plătește doar 100 - 150 Euro pe lună, pe cînd în țările europene prețul forței de muncă nu este mai mic de 500 Euro pe lună. În concluzie – capitalul uman, care reprezintă cea mai valoroasă bogăție a oricărui stat  din punct de vedere economic întruchipat în forţa de muncă, rezultă dintr-un proces permanent şi eficient de educaţie şi pregătire profesională. Din acest considerent, formarea şi dezvoltarea capitalului uman trebuie să constituie principala prioritate a cheltuielilor bugetare pe termen mediu. Voi reaminti că în iulie 2012, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Strategia națională de dezvoltare ”Moldova 2020”,  care identifică cele 7 soluții și priorități pentru creșterea economică a Republicii Moldova: 1) Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă; 2) Sporirea investiţiilor publice în infrastructura de drumuri naţionale şi locale; 3) Diminuarea costurilor finanţării; 4) Ameliorarea climatului de afaceri; 5) Diminuarea consumului de energie; 6) Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii; 7) Sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi de combatere a corupţiei. La momentul adoptării Strategiei ”Moldova 2020”  Guvernul a declarat că strategia dată este un document de politici pe domeniile prioritate și că după adoptarea ei vor fi elaborate și strategiile sectoriale detaliate. Numai recent am fost martorii lansării  spre consultare cu societatea a primului proiect de Strategie sectorială de dezvoltare ”Educație 2020”. Voi remarca însă că și această Strategie este doar un un document de politici, care nu include măsuri concrete cu termini exacţi. Faptul ca problemele invocate continuă să  fie reflectate în studiile şi rapoartele donatorilor despre ţara noastră, ne demonstrează că Guvernul încă nu are propria viziune  pentru a schimba starea de lucruri. Ţara are nevoie de măsuri concrete care să impulsioneze dezvoltarea economică. O să mă repet, dar menţionez inca odata că începutul trebuie să fie de la un nou model de dezvoltare economică. De aici vor veni și investițiile, și locurile de muncă bine plătite, și bunăstarea fiecărui cetățean. În caz contrar vom continua  să batem pasul pe loc. În acest sens, consider strict necesar  adoptarea consensului național în domeniile prioritare de dezvoltare a statutului Republica Moldova – Statalitate, Integritate, Educație, Cultură, Economie. Toți cetățenii Republicii Moldova - atît cei din țară cit și cei de peste hotarele ei - trebuie să fie implicați în discuţia problemelor din aceste domenii, pentru a fi identificate căile de soluționare a lor cu contribuția fiecăruia. În caz contrar, Republica Moldova riscă să rămînă fără capital uman, fără forță de muncă, fără viitor.

În contextul evenimentelor care au loc la Banca de Economii a Republicii Moldova și la aeroportul Chișinău, Partidul Popular sensibilizează opinia publică locală și internațională despre situația alarmantă în domeniul administrării și deetatizării proprietății publice a statutului. Deciziile Guvernului de a nu participa la emisia suplimentară de acțiuni în capitalul Băncii de Economii din 29 august curent și de a da în concesiune aeroportul Chișinău au provocat o stare de panică în societate și comunitatea oamenilor de afaceri. Acest pas demonstrează lipsa de responsabilitate, nedorința și incapacitatea totală a instituțiilor statutului de a gestiona și a proteja proprietățile statutului. Atît în cazul Băncii de Economii cît și în cazul aeroportului Chișinău, întreprinderi cu capital majoritar de stat, și care sunt în serviciul cetățenilor Republicii Moldova, Guvernul încearcă, prin metode ilegale, să realizeze vînzarea acestora la prețuri derizorii unor proprietari camuflați. În consecință, vor avea de suferit cei peste un milion de deponenți ai Bancii de Economii și toți cetățenii Republicii Moldova care vin și pleacă prin aeroportul Chișinău. Banca de Economii este unica bancă de stat care deservește cele mai impunătoare fonduri și programe sociale de stat. Costul programelor sociale incluse în bugetul asigurărilor sociale de stat constituie peste 10 miliarde lei, fondul de pensionare destinat celor peste 600 mii de pensionari - peste 7 miliarde lei, peste 25 de mii de beneficiari ai ajutorului social și  cei peste  100 de mii de funcționari publici. În acestă ordine de idei, Partidul Popular califică decizia Guvernului de a renunța la unica bancă de stat, care de facto este banca poporului, ca un act de trădare față de cetățenii Republicii Moldova, care au contribuit la dezvoltarea economico-socială a țării noastre. La moment, Guvernul, în calitatea sa de acționar majoritar și administrator al proprietății publice, gestionează un patrimoniu care reprezintă 175 de întreprinderi și societăți pe acțiuni în valoare de peste 10 miliarde lei. Pornind de la faptul că Guvernul este obligat prin lege să asigure o buna gestionare a întreprinderilor de stat prin realizarea măsurilor de prognozare, planificare, sporire a atractivității și supraveghere, Partidul Popular face apel către coducătorii instituțiilor de stat, responsabile de buna gestionarea a întreprinderilor de stat și ale societăților de acțiuni cu capital majoritar de stat, să se pătrundă de responsabilitate și devotament față de cetățeni și să nu participe la realizarea unor scheme frauduloase în defavoarea cetățenilor și a imaginii Republicii Moldova. Partidul Popular, se solidarizează cu cei peste un milion de cetățenii ai Republicii Moldova, și cere persoanelor cu funcții de răspundere din instituțiile statutului să-și onoreze cu demnitate jurămîntul depus la momentul investirii lor în funcție și să nu admită decizii în detrimentul cetățenilor și ale statutului.      

Republica Moldova ca și multe alte state cu democrații fragile sau în proces de formare, mai este încă supusă  monitorizării la capitolul ”nivelul de durabilitate al democrație în țară”. Unul dintre criteriile de performanță a nivelului de democratizare, de rînd cu libertatea media, independența justiției, nivelul corupției, responsabilitatea guvernării, este și  corectitudinea și transparența alegerilor. În procesul de monitorizare a alegerilor au fost identificate mai multe probleme ce țin de organizarea și desfășurarea lor, printre care se regăsește și cea a calității listelor electorale alături de lipsa registrului electronic centralizat al alegătorilor. Voi menționa, că problema calității listelor electorale în Republica Moldova a devenit mai acută după alegerile parlamentare din 2001. Iar prima recomandare privind examinarea posibilității creării unui registru civil centralizat a fost făcută în anul 2004 În retrospectivă, reforma electorală în Republica Moldova, a început în anul 1993 odată cu adoptarea Legii privind alegerea Parlamentului, prin care s-a instituit o singură circumscripție electorală națională. Apoi, în 1997  a urmat adoptarea Codului electoral conform căruia s-a instituit Comisia Electorală Centrală, în sarcina căreea a fost pusă funcția de participare la verificarea și actualizarea listelor de alegători, de comun cu autoritățile administrației publice locale. De ce problema calității listelor electorale continuă  să rămîna una din cea mai acută problemă? Deoarece procedura de completare a listelor electorale este de competența autorităților administrației publice locale – care, de regulă, doar copie listele respective de la o campanie electorală la alta, fără a se verifica informația despre persoanele decedate, informația privind persoanele care și-au schimbat locul de trai, care au atins vîrsta pentru exercitarea dreptului de vot. În plus, listele întocmite nu sunt expuse spre examinare și consultare de către cetățeni așa cum prevede Codul Electoral, și, în marea majoritate, nu conțin informația despre absența în țară a alegătorului la momentul votării. Toate cele menționate favorizează frauda electorală. Și procedura de votare a cetățenilor aflați la muncă peste hotare este o parte a problemei calității listelor electorale, deoarece în conformitate cu prevederile Codului electoral ”în secțiile de votare constituite în afara Republicii Moldova, listele lectorale se întocmesc în baza datelor colectate de misiunile diplomatice care activează pe teritoriul statelor respective. Iar dacă e să comparăm numărul cetățenilor care și-au exercitat dreptul de vot peste hotarele țării  și al celor oficial înregistrați ca plecați la muncă peste hotarele țării, diferența este de sute de mii. În acest sens, cred că ar fi binevenită preluarea experienței altor state, care au mers și mai departe în democratizarea procesului electoral. Spre exemplu, elvețienii dispun de trei posibilități de votare: 1. – prin scrisoare în plic, 2. – direct în cabina de vot, 3. – votul electronic. Și Estonia a aplicat cu succes în 2007 votul electronic civic datorită tehnologiilor moderne bazate pe accesibilitatea oferită de Internet, concomitent cu aplicarea tuturor instrumentelor antifraudă. Revenind la practica Republicii Moldova, voi reaminti că Comisia Electorală Centrală încă în anul 2008 a anunțat despre trecerea la Registrul electronic al Alegătorilor pînă la următoarele alegeri parlamentare (2009). Dar, în 2009 CEC a lansat doar testarea unor module ale Sistemului Informaţional Automatizat de Stat "Alegeri" cu sprijinul proiectului „Suport electoral pentru Moldova" al PNUD Moldova/UE. Apoi a urmat prima testare a registrului Electronic al Alegătorilor în 2010 în alegerile locale noi din orașul Sîngera și în ziua referendumului republican constituţional, 5 septembrie 2010, în sectorul Centru al capitalei. Prevederile Codului electoral adoptate în 2010, privind listele electorale nominalizează că ”întocmirea listelor electorale în baza Registrului de stat al alegătorilor” se va începe din 2015. Constatarea este că instituțiile statutului, responsabile de implementarea măsurilor, a căror realizare va contribui la avansarea Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, în mod prioritar, sunt obligate să asigure transparență în exercitarea actului votării, să contribuie la excluderea situațiilor în care unii cetățeni voteaza de două ori, să asigure  evidența strictă a numărului de alegători și actualizarea permanentă a listelor electorale. Sunt convins, că prin soluționarea rapidă  a problemelor nominalizate, partidele democratice aflate la guvernare vor da un semnal de încredere atît cetățenilor Republicii Moldova, cît și comunității internaționale. O țară arată așa după cum îi este sistemul electoral. Rămîne doar să ne onorăm obligațiunile asumate.

PPRM atenționează la multiplele decizii a puterii în care a fost limitat dreptul constituțional a sute de mii de cetățeni și propune introducerea modelului elvețian de exprimare a opinei poporului prin referendum, în cazul problemelor majore din societate.  În rezultatul analizei situației social-politice din Republica Moldova pe parcursul perioadei de după proclamarea independenței și pînă la moment, Partidul Poporului din Republica Moldova constată cu îngrijorare, că toate partidele politice, aflate la guvernare în această perioadă de timp,  au fost și sunt ghidate mai mult de propriul  interes politic decît de doleanțele cetățenilor. Toate deciziile, de importanță națională, cu impact direct asupra cetățenilor, au fost adoptate doar cu votul majoritar al deputaților din Parlamentul Republicii Moldova din diferite legislaturi.  Ignorînd opinia cetățenilor, partidele politice, aflate la guvernare au schimbat regimul constituțional în 2000, operînd modificări în Constituția Republicii Moldova; au respins inițiativa a peste 200 mii de cetățeni privind introducerea sistemului electoral mixt în 2002 și 2008; au aprobat reforma teritorial administrativă în 1999, au adoptat Concepția politicii externe a statului și Programe din start ineficiente de dezvoltare a Republicii Moldova. Referendumul republican consultativ, inițiat prin Decret prezidințial în anul 1999, pentru modificarea Constituției în scopul instituirii sistemului prezidențial de guvernare în Republica Moldova, în cadrul căruia Președintele republicii să fie responsabil de formarea și conducerea Guvernului precum și de rezultatele guvernării țării, a fost primul și ultimul refendum consultativ soldat cu modificarea Constituției în corespundere cu opinia majorității cetățenilor țării.  PPRM constată că situația social-politică din Republica Moldova este marcată de o criză politică continuă, provocată de existența acelorași probleme majore:  instabilitatea politică - din cauza nedorinței clasei politice de a merge la compromis, încercările de uzurpare a puterii în stat și lipsa de responsabilitate în fața alegătorilor.  Perioada de guvernarea comunistă (2001-2009) a fost marcată îndeosebi de lupta politică dintre partidele de opoziție și cel aflat la guvernare - stoparea tentativelor: de uzurpare totală a puterii în stat, de schimbarea regimul constituțional, de subminare a integrității Republicii Moldova (Planul Kozac) şi de schimbare a vectorului de integrare europeană a ţării noastre, de divizare a societății. Spre regret, și după anul 2009, după revenirea forțelor democratice la guvernare, nu s-a reușit să  se asigure o stabilitate politică durabilă. Din cauza diversității de idei, principii, valori și interese de pardit perioada de după 2009 și pînă în mai 2013 va rămîne în istoria țării noastre ca cea mai îndelungată perioadă de criză politică din Republica Moldova și care s-a soldat cu reformarea Alianței de Integrare Europeană în Coaliția de guvernare Pro Europeană.  În urma celor constatate și, pornind de la aspirațiile europene ale cetățenilor noștri, Partidul Popular, care prin definiție este un partid  al tuturor cetățenilor Republicii Moldova, pledează pentru formarea unui sistem de exercitare a  puterii în interesul întregii societăţi prin instituirea procedurii obligatorii de consultare a cetățenilor în problemele care le vizează drepturile și îndatoririle fundamentale.  În acestă ordine de idei, PPRM optează pentru preluarea bunelor practici ale țărilor europene de consultare a populației prin intermediul referendumului, una din formele democrației directe, conform căreia alegătorul poate influența asupra luării de hotărîri privind cele mai importante probleme ale societății. Cel mai relevant exemplul la acest capitol este modelul elvețian de guvernare - Guvern-Parlament-popor -  conform căruia poporul este cel care face legea, deoarece poporul este cel care inițiază organizarea referendumului, iar Guvernul este cel care trebuie să răspundă permanent în fața poporului.  PPRM face apel către instituțiile statutului,care sunt obligate prin lege să consulte cu societatea anumite proiecte de lege,  și societatea civilă cu îndemnul de a susține și de a pune în aplicare, în mod obligatoriu, consultarea directă a  cetățenilor prin referendum în adoptarea deciziilor privind.: -          Revizuirea Constituției -          Revizuirea sistemului electoral -          Politica externă a Republicii Moldova -          Integritatea și suveranitatea statului -          Reformarea teritorial-administrativă -          Direcțiile strategice de dezvoltare a țării -          Protecția socială. PPRM este ferm convins, că pentru construirea unei societăți democratice și pentru stabilitatea politică a Republicii Moldova instituțiile statului trebuie să le ofere cetățenilor oportunitatea de a participa la luarea deciziilor politice prin intermediul referendumurilor consultative în cadrul cărora opțiunea cetățenilor să fie una decisivă.

În contextul raportului Guvernului privind realizările din  primele 50 de zile de Guvernare voi menționa că avînd o continuitate de patru ani a guvernării pro-europene, democratice, cetățenii țării noastre ar fi trebuit deja să resimtă efectele pozitive ale reformelor propuse spre realizare – diminuarea sărăciei, lupta cu corupția, eliminarea constrîngerilor de ordin administrativ în mediul de afaceri, bunăstarea cetățenilor. Spre regret, guvernele se schimbă iar problemele rămîn. În pofida optimismului realizărilor prezentate  în raport, starea de lucruri  doar ne confirmă, odată în plus, că Guvernul trebuie să-și continuie eforturile întru depășirea situației de stagnare economică și socială. Despre această stare de lucruri ne vorbesc și rezultatele activității social-economice înregistrate pe parcursul acestui an. La nivel macro – prognoza optimistă de creștere economică pentru anul curent, care a fost estimată la nivel de 3,5% - a fost corectată în diminuare cu 0.4 p.p., urmare a misiunii Fondului Monetar Internațional. Prețurile la produse și mărfuri sunt în creștere, iar puterea de cumpărare a populației nu rezistă ritmurilor de creștere a prețurilor la servicii și produse. În contextul noilor locuri de muncă declarate create și a celor 2000 de noi locuri de muncă care vor fi create în 2014 – rata șomajului este în creștere (cu 0,9 p.p. față de perioada similar a nului trecut). În perioada ianuarie-martie 2013 numărul întreprinderilor radiate a prevalat asupra numărului de întreprinderi înregistrate. Iar în activitatea întreprinderilor mici și mijlocii  se atestă o scădere a numărului de salariați cu 16 mii. persoane comparativ cu numărul de salariați înregistrați în anul 2009. Problema creării locurilor de muncă în Republica Moldova rămîne a fi  o prioritate permanentă a tutror Guvernelor. Și datele Biroului Național de Statistică ne constată că populația economic activă a Republicii Moldova este în descreștere permanentă - și în anul 2012 a constituit cu 3,4% mai puțin (- 43,0 mii) faţă de anul 2011.  Iar numărul populației ocupate s-a  micşorat cu 2,3% faţă de 2011. Cifrele invocate nicidecum nu corelează cu prioritățile de 5-7 mii de noi locuri de muncă, îndeosebi cu cei 20 de mii de absolventi ai instituțiilor superioare de învățămint și cei 7 mii de absolvenți ai instituțiilor medii de specialitate. Republica Moldova continuă să fie privită ca țară cu un indice înalt al corupției. Un nou raport dat publicității de organizația Freedom House cu sediul la Washington, menține Moldova în categoria regimurilor hibride, între democrație și autoritarism. În raport se  arată că democrația s-a îmbunătățit ușor în anul 2012,  Moldova fiind apreciată cu doar 4,82 de puncte și s-a apropiat doar cu câteva sutimi de punctajul ideal. Conform unui alt clasament al Băncii Mondială Republica Moldova este plasată în categoria țărilor cu venituri medii joase în raport cu PIB-ul pe cap de locuitor (2070 de dolari) , fiind plasată pe locul 157 din 213 țări incluse în studiu. Datele statistice privind creşterea veniturilor disponibile ale gospodăriilor pe parcursul acestui an cu 8,4% faţă de perioada similară a anului precedent,  ne constată că creșterea înregistrată a fost asigurată mai cu seamă de prestaţiile sociale şi remiteri şi mai puţin de veniturile din activitatea salarială. Astfel, remitențele rămân a fi principalul generator de creştere a economiei naţionale. Valoarea transferurilor de peste hotare a constituit 395,7 mil. USD, fiind în creştere cu 10,6%, comparativ cu valoarea înregistrată în trimestrul întîi 2012. Cele invocate ne vorbesc despre faptul că actuala guvernare democratică așa și nu a reușit să înlăture gravele consecințe ale guvernării comuniste, care ne-au lăsat în moștenire sărăcie, corupție, lipsă de locuri de muncă și lucrul cel mai greu de reparat – degradarea imaginii instituțiilor statutului.  Spre regret, și la moment, după aproape patru ani de guvenare democratică, tinerii din Republica nu sunt asigurați cu un loc de muncă bine plătit, mediul de afaceri nu se poate dezvolta din cauza birocrației și corupției, agricultorii rămîn neputincioși în fața calamităților natural, iar cei de la sate continuă să supravețuiască din remitențele copiilor plecați peste hotarele țării. Revenirea la normalitate nu s-a reușit.  Pentru soluționarea rapidă a problemelor invocate avem nevoie de un nou model de guvernare, bazat pe principiul ”Statul în serviciul cetățeanului”, dar nu vice – versa. Avem nevoie de un nou model de dezvoltare a economiei naționale, bazat pe investiții, noi tehnologii și oameni calificați și bine plătiți.   

Alexandru Oleinic, liderul Partidului Popular din Republica Moldova, ex-deputat în Parlamentul ţării, este de părere că felul în care este marcată Ziua Constituţiei la Chişinău şi în ţară ilustrează  cît se poate de bine importanţa pe care o dă atît clasa politică, cît şi societatea în ansamblu Legii Fundamentale. “Responsabilă de această lipsă de respect se face clasa politică, spune Alexandru Oleinic. Politicenii noştri au demonstrat de cele mai multe ori că nu manifestă cinstea pe care o merită Constituţia Republicii Moldova. Spre marea noastră ruşine, Ziua Constituţiei ne-a găsit cu drapelele uitate prin depozite şi cu o guvernare  preocupată  de vacanţe  în staţiuni dintre cele mai luxoase. Mai mult decît atît, clasa politică  şi-a permis să intervină brutal în  conţinutul Constituţiei, operînd schimbări prin care şi-au pus Legea în  serviciul lor personal. Articolul 78, care stabileşte  cum este ales preşedintele ţării, a fost modificat cu obrăznicie, chiar dacă, aşa cum arată sondajele, peste 80 la sută din cetăţeni doresc ca şeful statului să fie ales de către popor.” Alexandru Oleinic consideră că actuala campanie de  colectare a semnăturilor pentru modificarea articolului 78 pe care o desfăşoară  Partidul Popular, va repara  acea nedreptate care s-a comis în raport cu cetăţenii Moldovei. “Cetăţeanul a fost lipsit de dreptul de a-şi alege preşedintele. Datoria noastră, a clasei politice care are pretenţia că este exponent al democraţiei, e de a-i reda cetăţeanului acest drept.  Cu ocazia acestei  mari sărbători, Partidul Popular adresează felicitări cetăţenilor  ţării,  sperînd că, în cel mai apropiat timp Constituţia va devein cu adevărat Lege  Fundamentală care să apere interesele cetăţeanului şi să-i ofere ţării un viitor prosper”           

Studiul  Băncii Mondiale- “Moldova: Priorități de politici pentru dezvoltarea sectorului privat” –a identificat cinci probleme majore care persistă în mediul de afaceri și care afectează negativ productivitatea și competitivitatea companiilor. Alexandru Oleinic,  ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ex-ministru și reprezentant al mediului de afaceri ne răspunde la întrebarea ”Care este opinia Dumneavoastră  vis-à-vis de constrîngerile identificate?” Pe parcursul anilor de idependență ai Republicii Moldova problema dezvotării mediului de afaceri a constituit un reper de bază în dialogul nostru cu partenerii de dezvoltare. Cele 5 probleme nominalizate de către experții Băncii Mondiale, ca principalele obstacole în dezvoltarea unui mediu de afaceri, bazat pe productivitate și competitivitate -*administrarea fiscală; *administrarea vamală; *reglementările în domenii; *cadrul legislativ competitiv şi accesul la finanţarea proiectelor pentru dezvoltare, - au fost și rămîn principalele (vechele) probleme ale mediului de afaceri din Republica Moldova. Un exemplu vorbitor în acest sens îl constituie suma venitului acumulat la bugetul de stat din impozitul pe venit din activitatea de antreprenor, care în 2006 s-a cifrat la 418 mln.lei, în 2009 – la 169 mln. lei, iar în 2011 – la 93 mln. lei. Cifrele invocate ne denotă despre lipsa de continuitate și consecvență în politicile și reglementările aprobate de Guvern, despre faptul, cît de instabil este climatul de afaceri în țara noastră. Problema reglementării în afaceri rămîne a fi identificată ca principala problemă în relațiile stat – și mediul de afaceri.  Deși,  începând cu anul 2008, Camera Înregistrării de Stat, a implementat mecanismul „ghişeului unic”, la moment managerii întreprinderiilor  raportează despre costurile înalte ale procedurilor de reglementare și lipsa de claritate în cerințele înaintate pentru obținerea autorizațiilor, lipsa de transparență în aplicarea controalelor. Paradoxal este că după adoptarea Legii privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător,   scopul căreia a constituit consolidarea cadrului juridic şi instituţional în domeniul efectuării controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător, antreprenorii continuă să raporteze despre dublarea controalelor și înăsprirea sancțiunilor. Încă în anul 2007, urmare ratificării Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, în cadrul Serviciului Vamal a fost implementat proiectul, care prevedea realizarea Conceptul General al Sistemului Informaţional Integrat Vamal ASYCUDA World. În acest context problema administrării vamale trebuia să dispară odată cu finalizarea acestui proiect, adică încă din 2009. Administrarea vamală trebuie să fie concentrată la diminuarea contrabandei la importul de mărfuri și produse, fenomen ce afectează grav producătorii autohtoni și diminuiază competitivitatea produselor moldovenești. Problema administrării fiscale eu o identific cu efectele prevederilor incluse în politica fiscală anuală -  cota impozitelor, taxelor și accizelor, administrarea Taxei pe Valoare Adăugată și impozitul în agriultură. Toate taxele nominalizate sunt principalele surse de venit la bugetul de stat. Însă pentru asigurarea executării bugetului la compartimentul de venituri trebuie să conteze nu mărimea lor, dar buna lor administrare. În acest sens m-am pronunțat de nenumărate ori pentru elaborarea unui nou  concept al politicii fiscale, care să prevadă un sistem de impozitare de durată de cel puțin 5 ani, pentru a da un impuls pozitiv atît mediului de afaceri cît și pentru atragerea de investiţii serioase în economia Republicii Moldova. Aici mă refer la: - taxa „zero” la impozitul pe venitul reinvestit în capitalul social; - taxa zero la importul de utilaj modern și tehnologii necesare procesului de producere; -  reducerea termenului de restituire a Taxei pe Valoarea Adăugată de la export pînă la 5 zile; -  modificarea mecanismului de achitare a Taxei pe Valoarea Adăugată, prin întroducerea sistemului de achitare a TVA dupa incasarea banilor pe produsele livrate; - unificarea sistemului de impozitare pe domenii.  În opinia mea, o administrare fiscală eficientă însemnă un impozit eficient, care este achitat de fiecare contribuabil, dar nu înăsprirea sancțiunilor. Aici voi nominaliza suma veniturilor la bugetul de stat din amenzi și sancțiuni: în 2006 – 94 mln.lei, în 2009- 130 mln.lei. pe cînd suma restantă de la restituirea TVA a constituit în 2006 - 1 mlrd.(din 6 mlrd lei/venit din TVA)   Lei. În 2009- 1,2 mlrd lei (din 8 mlrd.lei /venit TVA). Sunt nevoit să constat că Guvernul, la momentul consultării proiectului privind politica fiscală anuală, nu acceptă propunerile înaintate de către reprezentanții mediului de afaceri. Iar în consecință, din cauza schimbărilor permanente a taxelor și accizelor și a presiunilor fiscale exercitate,  50 la sută din economia Republicii Moldova a trecut în tenebru, iar peste 60 % din afaceri sunt transferate în afara țării. Pe același motive, investițiile străine directe s-au redus, comparativ cu anul trecut, de la 204 la 170 milioane dolari și a sporit fenomenul de retragere a capitalului investit de la 68 la 80 milioane dolari. În acest sens, cred că mediul de afaceri are nevoie de o cosolidare mai efeicientă a forțelor sale, prin apariția unei structuri neguvernementale, care să gestionene dialogul dintre mediul de afaceri și instituțiile guvernamentale. Sunt convins, că numai prin instituirea unui dialog permanent dintre Guvern și mediul de afaceri, prin intermediul căruia să fie identificate constringerile și soluțiile, problemele nominalizate pot fi depășite. În concluzie, eliminarea definitivă a constrîngerilor și barierilor identificate pentru mediul de afaceri este posibilă numai prin schimbarea modelului de dezvoltare a economiei naționale, ceea ce presupune reformarea Guvernului și ale instituţiilor guvernamentale prin trecerea definitivă la E-guvernare. Instituțiile statului trebuie să elaboreze politici pe domeniu, dar nu să facă politică şi loby pe criterii politice. Luînd în calcul lipsă resurselor naturale interne, suntem obligaţi să creăm un cadru legislativ atractiv, inovativ, competitiv, care ar asigura piaţa internă şi ar asigura conpetitivitatea Republicii Moldova pe piaţa externă. În acest sens trebuie să creăm un cadru legislativ concurenţial – prin excluderea monopolurilor, care afectează concurenţa sănătoasă, nivelul preţurilor interne, pe consumatori şi dezvoltarea domeniului. Statul este obligat să garanteze dezvoltarea  competitivităţii şi productivitatea companiilor private. Creşterea economică trebuie să fie bazată  în primul rînd pe exporturi de mărfuri și produse competitive, dar nu a materiei prime. Substituire modelului de existență a statutului, bazat pe remitenţe şi consum, cu  un model bazat pe dezvoltarea companiilor productive, competitive şi eficiente, generatoare de locuri de muncă și de venituri, care să constituie un suport sigur pentru dezvoltarea Republicii Moldova.

Partidul Popular din Republica Moldova urmăreşte cu profundă îngrijorare  şirul de provocări  care au loc atît în raioanele de Est ale ţării, cît şi în UTA Găgăuzia şi care constituie un pericol real pentru integritatea şi pacea statului nostru.  Evenimentele şi declaraţiile din ultimele zile care se fac auzite de la diferite tribune sînt o ameninţare  reală pentru prezentul şi viitorul Republicii Moldova.  Recentele chemări privind organizarea în septembrie curent a unui referendum  pentru independenţa Găgăuziei fac obiectul unor încălcări  grave a Constituţiei şi includ componente evidente ale unor cauze penale privind uzurparea puterii de stat (Art. 339) şi chemarea la răsturnarea  sau schimbarea prin violenţă  a orînduirii constituţionale a Republicii Moldova (Art 341). O atare calificare a acţiunilor  grupării de la Comrat obligă instituţiile de drept să acţioneze neîntîrziat, categoric şi responsabil. Orice încercare de tergivesare a  examinării acestor cazuri de încălcare a Constituţiei urmează a fi calificate drept sprijin acordat separatismului. Partidul Popular califică  prezenta activizare a forţelor separatiste drept acţiuni coordonate şi deloc întîmplătoare. Separatismul apare acolo unde puterea dă semne de neputinţă. Aceleaşi acţiuni  împing Chişinăul în zona unor conflicte cu consecinţe dintre cele mai grave. Autorii provocărilor aşteaptă de la actuala guvernare  decizii grăbite,  soluţii greşite şi declaraţii incendiare. Conducerea ţării trebuie să manifeste  corectitudine şi maturitate pentru gestionarea paşnică şi în spiritul legii a unor situaţii extrem de fierbinţi. PPRM cere Parlamentului să convoace o şedinţă specială  în problema evenimentelor de la Comrat, iar statul să facă uz de absolut toate miloacele pe care le are pentru a nu admite încălcarea Constituţiei. PPRM face apel către  Preşedintele  ţării, domnul Nicolae Timofti în vederea  monitorizării  cu responsabilitate a situaţiei şi implicării  tuturor instituţiilor statului pentru a le oferi cetăţenilor garanţia respectării Constituţiei.

„Clasa politică din Republica Moldova  este un adevărat model  de  inconsecvenţă şi de conjucturism.”  Declaraţia aparţine  liderului Partidului  Popular din Repubica Moldova, Alexandru Oleinic. Solicitat  de  portalul  www.politik.md  să comenteze comportamentul   din ultimul timp al partidelor  de la guvernare, Preşedintele PPRM a declarat că este surprins dar şi indignat  de faptul că unele  formaţiuni „ votează pînă la amiază  „pro”, iar după  amiază  „contra”  unele şi aceleaşi legi. Unele dintre aceste instituţii politice   îşi abandonează cu mare uşurinţă propriile  principii, ne mai vorbind de   angajamentele pe care le au în faţa alegătorilor.” Alexandru Oleinic a exemplificat prin readucerea în agenda parlamentară a  proiectelor de lege privind termenul de valabilitate a paşapoartelor de tip sovietic. „În genaral, Partidul Popular a propus implicarea statului la nivel de guvern în  soluţionarea acestei probleme. Asta ar fi însemnat  depolitizarea acestei chestiuni cu caracter  exclusiv social. Atunci nu s-a ţinut cont de propunerea noastră şi s-a votat aşa cum s-a votat. Acum însă, aceiaşi actori politici solicit examinarea repetata  punînd în sarcina Guvernului documentarea cetățenilor după modul propus de PPRM, este îmbucurător faptul, dar cetăţenii ramîn nedumeriţi de inconsecvenţa politicienilor şi de modul de abordare  a problemelor atît  de importante pentru societate, care pînă la urmă sînt folosite pentru aşi promova interesele de partid şi de grup. Pe parcursul lunii curente Parlamentul a introdus în agendă unele legi votate cu puţin timp în urmă, iar apoi  anulate, ca în scurt timp să fie iarăşi adoptate. Ce se întîmplă cu politicul din Parlament şi cînd  se va termina toată batjocura aceasta? Dă-ne, Doamne, minte să ieşim din groapa aceasta atît de adîncă!