Alexandru Oleinic crede că luptele care s-au dus în coaliție au divizat societatea și mai mult, iar astăzi sondajele demonstrează că unii dintre alegători nu știu pe cine să voteze. L-am întrebat mai întâi dacă Republica Moldova a susținut examenul independenței Alexandru Oleinic: „Eu cred că orice stat devine independent şi un stat care se poate mândri cu cetăţenii săi, atunci când toţi sunt patrioţi ai acestui stat. Fiindcă şi acum, după 23 de ani, dacă ieşim în stradă şi întrebăm ce sărbătorim noi de Ziua Independenţei, eu cred că se vor găsi şi persoane care nici nu ştiu de această sărbătoare.” Europa Liberă: Şi cine poartă vina pentru aceasta? Alexandru Oleinic: „Până la urmă poartă vina politicienii, poartă vină fiecare dintre noi. Fiindcă noi nu am conştientizat că suntem un stat independent, suntem un stat suveran, suntem o naţiune şi suntem un popor care trebuie să ne mândrim că trăim în această ţară.” Europa Liberă: Câtă independenţă are Republica Moldova, dacă rămâne a fi dependentă de resursele energetice care vin din Federaţia Rusă, de piaţa de desfacere, de locul unde îşi găsesc bucata de pâine gastarbaiterii, de multe alte probleme? Alexandru Oleinic: „Putem numi toate acestea dependenţe, dar noi avem şi exemplele ţărilor care sunt tot atât de dependente economic faţă de alte ţări, dar sunt independente ca stat. S-au manifestat ca stat prin munca lor, s-au manifestat prin rezultatele domeniilor, s-au manifestat prin aceea că nivelul de trai în ţara lor ajunge la o cifră care pentru noi poate fi încă mulţi-mulţi ani un vis.” Europa Liberă: Dumneavoastră aţi fost şi în executiv, şi în Parlament. De ce lumea mai continuă să trăiască în sărăcie? Ce a lipsit ca să se consolideze această societate în jurul unei idei şi să zică: „Uite, bunăstarea este prioritară şi facem totul ca ţara să devină una prosperă”? Alexandru Oleinic: „Iar ne întoarcem la patriotism. Câte guverne am avut în ţară, niciun guvern nu a continuat cele bune începute de guvernul precedent. Noi ţinem bine minte anul 1999, când a venit echipa tânără, echipa reformatoare a guvernului Sturza.” Europa Liberă: Alianţa pentru Democraţie şi Reforme, ADR-ul de atunci. Alexandru Oleinic: „Mai bine zis Alianţa pentru Democraţie şi Reforme cu guvernul Sturza, care a început nişte reforme foarte serioase. Şi noi, de la semnarea Acordului de Asociere, poate deja eram şi membri ai Comunităţii Europene, fiindcă în multe reforme noi, în 1998-1999, eram cum mult înaintea Ţărilor Baltice. De aceea, iar ne întoarcem la esenţa cuvântului „patriotism” – noi nu am avut în ţară guverne şi, a propos, şi partide politice care să vorbească despre popor, despre ţară, despre viitorul acestei ţări. Noi tot timpul am vorbit ori despre unirea cu România, ori ne-am axat pe ce limbă vorbim, ori ne-am axat pe problemele identităţii. Şi acum suntem la faza partidelor care dezbină societatea în două – o parte sunt pentru Uniunea Vamală şi îşi formează politica electorală pe tema aceasta, iar altă parte este pentru vectorul european. Moldova trebuie să devină europeană ca ţară.” Europa Liberă: Dar pendularea aceasta între Vest şi Est cât de mult dăunează viitorului ţării? Alexandru Oleinic: „Partidele politice care promovează şi folosesc atât de eficient acest vector, divizând societatea, ar trebui să-şi dea seama că societatea îi va taxa pentru aşa politică. Fiindcă toţi vor să trăiască la ei acasă şi toţi vor să muncească în ţară. Întorcându-se acasă peste 20 de ani, nu au nici protecţie socială, nu au nici acoperire de business, afaceri, familie, educaţie ş.a.m.d. Noi vom pierde totul cu aşa atitudine faţă de cetăţenii noştri, alungându-i din ţară ca să câştige o bucată de pâine.” Europa Liberă: De ce Federaţia Rusă nu se împacă, nu se resemnează că Moldova şi-a ales acest parcurs european? Iar apropierea de UE se interpretează de către o bună parte a societăţii ca o răcire a relaţiei dintre Chişinău şi Moscova? Alexandru Oleinic: „Eu cred că în relaţia cu Moscova este o singură problemă – comunicarea. Cei care guvernează astăzi trebuie să găsească argumente foarte serioase pentru Federaţia Rusă, aducând-le la cunoştinţă că noi de mulţi ani suntem un stat independent şi nimeni nu ne poate impune nimic. Dar, totodată, cei care guvernează astăzi trebuie să-şi asume nişte riscuri. Fiindcă chiar şi în situaţia cu Federaţia Rusă şi cu embargoul, un an de zile guvernanţii ne-au convins că semnarea acordului cu Uniunea Europeană nu va afecta relaţiile cu Federaţia Rusă, că agenţii economici nu vor avea nicio problemă după semnarea Acordului de Asociere şi a Acordului de Liber Schimb.” Europa Liberă: Bine, dar se vede cu ochiul liber că Moscova taxează anume pentru aceasta Republica Moldova. Alexandru Oleinic: „Fără doar şi poate. Dar noi avem şi alte probleme pe care putem să le discutăm cu Federaţia Rusă. De exemplu, armata a 14-a care este în Transnistria. De ce nu putem pune pe acelaşi cântar şi situaţia din Transnistria? Cu Rusia, pur şi simplu, trebuie de comunicat şi pot fi găsite soluţii.” Europa Liberă: Rusiei i se cere de atâţia ani să-şi retragă armata de pe teritoriul Republicii Moldova... Alexandru Oleinic: „I se cere de atâţia ani să retragă armata şi care sunt rezultatele? Nule. Fiindcă, probabil, până la urmă depăşeşte eforturile pe care poate să le depună Moldova pentru a scoate armata Rusiei din Transnistria.” Europa Liberă: Sunt voci care spun că Rusia nu vrea să audă vocea Chişinăului, pentru că nu ar dori Kremlinul să scape Moldova de sub ciubota sa. Alexandru Oleinic: „Republica Moldova are statut de ţară neutră. Fără doar şi poate Rusia are interes geopolitic în Republica Moldova, dar şi noi trebuie să ne dăm seama destul de bine că putem pune pe masa de negocieri mai multe probleme care sunt în relaţiile între Republica Moldova şi Rusia.” Europa Liberă: Domnule Oleinic, Moscova discută mai degrabă cu alţi actori politici din Moldova decât cu cei de la guvernare, cu cei care, sub pretextul că sunt cei mai mari statalişti, merg la Moscova şi, într-un fel, încearcă să dăuneze relaţiei dintre Chişinău şi Moscova şi să facă mai vulnerabilă această cooperare moldo-rusă... Alexandru Oleinic: „Rusii discută cu acei care merg la ei. Şi cu părere de rău, Rusia, având şi ea ambiţii imperialiste, îşi promovează ideile. Dar aceasta înseamnă că guvernarea este mai slabă decât acei care merg la Moscova şi aduc argumentele lor. Fiindcă orice guvernare, dacă este o guvernare puternică, reprezintă ţara, dar nu partidele care astăzi promovează ideea Uniunii Euroasiatice sau a Uniunii Vamale. Noi, ori suntem stat şi avem guvernare, şi avem putere în Republica Moldova, ori ne lăsăm pe seama unor politicieni care într-adevăr îşi promovează ideile lor. Ei aşa văd dezvoltarea ţării. Moldova merge pe cale greşită, fiindcă ţara astăzi, cu părere de rău, este controlată de un cerc foarte îngust de oligarhi, care, până la urmă, controlând fluxurile de bani bugetari, au uitat că în Republica Moldova există cetăţeni şi, în primul rând, agenţi economici care îşi aduc aportul la formarea bugetului. Bugetul este nu pentru a fi furat de către unii demnitari şi împărţit de către unele partide, dar este pentru a asigura bunăstarea fiecărui cetăţean al Republicii Moldova prin sănătate, educaţie, drumuri bune, locuri de muncă. Şi atunci când în ţară vor apărea asemenea guvernanţi, care într-adevăr să aibă grijă de ţară...” Europa Liberă: Dar cum într-o ţară săracă apar oligarhii? Alexandru Oleinic: „Sistemul îi creează, prin ineficienţa partidelor politice. Partidele politice, devenind partide de buzunar ale unei persoane, activează numai pentru persoana dată.” Europa Liberă: Acum în Moldova sunt în jur 40 de partide... Alexandru Oleinic: „Din aceste 40 de partide pe cine cunoaşteţi? Din partidele de la guvernare cunoaşteţi pe cineva dintre membrii de rând, afară de deputaţi şi miniştri care sunt membri ai acestor partide?” Europa Liberă: Vă întreb pe dumneavoastră de ce lumea nu-i cunoaşte pe ceilalţi? Alexandru Oleinic: „Fiindcă aşa este pusă problema în interiorul partidului de guvernare – este o persoană, îşi creează şi imaginea, şi perspectiva, şi fluxul de bani ş.a.m.d.” Europa Liberă: Dar poporul îşi merită conducerea pe care o are... Alexandru Oleinic: „Aceasta este problema realităţii Republicii Moldova. Cu părere de rău, astăzi societatea nu a fost informată suficient de guvern despre ce ne aşteaptă după semnarea Acordului de Asociere cu Comunitatea Europeană.” Europa Liberă: Şi dumneavoastră, Alexandru Oleinic, care reprezentaţi şi mediul de afaceri şi apăraţi businessul din Moldova, nu vă este clar ce este cu acest parcurs european? Alexandru Oleinic: „Pentru mine este destul de clar. Dar noi avem un şir de agenţi economici, de exemplul, un fermier de la nordul Moldovei, care toată viaţa munceşte pentru a creşte roadă, unde să vândă merele? – „Păi, va veni cineva şi le va lua din livadă”. „Bine, zic, tu ai depus atâta muncă, ai investit bani, ai suportat cheltuieli şi aştepţi să vină cineva?”. Cine este vinovat în toată problema aceasta? Acel care munceşte sau acel care trebuia să-l informeze, să-i deschidă calea?” Europa Liberă: Dar şi acest fermier trebuie să aibă interes să-şi caute piaţă de desfacere, să ştie la uşa cărui demnitar să bată pentru a cere, fiindcă este plătit funcţionarul din banii contribuabilului, ca să rezolve problemele statului şi ale cetăţeanului. Alexandru Oleinic: „Corect. Statul trebuie să-şi îndeplinească obligaţiunea sa şi fermierul munceşte. Noi trebuie să ne bucurăm că el astăzi a rămas în ţară şi munceşte pentru a-şi întreţine familia şi alte 15-20 persoane. Ce poate fi mai bine pentru stat, decât atunci când un cetăţean depune efort pentru a dezvolta ceva în Moldova? Statul trebuie să-i creeze condiţii – aceasta este menirea statului. Dar noi până acum nici nu ne-am pus întrebarea: „Oamenii cunosc care va fi efectul semnării Acordului de Asociere?”. Eu sunt absolut convins că toţi îşi doresc o ţară europeană. Toate sondajele ne arată cum se împart viziunile faţă de vectorul european şi faţă de Uniunea Vamală. Aceasta este legat numai cu piaţa de desfacere şi numai cu 500-600 de mii de oameni care lucrează în Rusia, plecând pentru trei-șase luni sau un an şi găsindu-şi un loc de muncă.” Europa Liberă: Până la semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere, Federaţia Rusă înghiţea tot ce exporta Republica Moldova, nu a avut pretenţii la calitatea mărfurilor, nu erau merele toxice, nu erau legumele toxice. Acum, peste noapte, totul a devenit „otravă”... Alexandru Oleinic: „Absolut. Dar noi am cunoscut situaţia această, am ştiut că vom ajunge la aşa ceva, am înţeles destul de bine.” Europa Liberă: Şi dacă se deschide piaţa europeană pentru producţia agroalimentară a Moldovei, credeţi că mentalitatea moldoveanului se schimbă? Alexandru Oleinic: „Coincidenţa cu restricţiile care s-au făcut la legume şi fructe nu este numai faţă de Moldova, dar şi faţă de Polonia, Ungaria, faţă de alţi producători de legume şi fructe în volum mare, care exportau în Rusia şi de calitate foarte bună, fără doar şi poate, marfa aceasta va rămâne în Europa.” Europa Liberă: Propuneți câteva soluţii... Alexandru Oleinic: „Eu cred că producătorii moldoveni vor avea foarte mari probleme cu calitatea producţiei pentru a putea concura pe piaţa europeană, chiar şi dacă vor avea cotele de export. Soluţiile sunt foarte complicate, fiindcă noi trebuia să ne ocupăm cu pregătirea potenţialului economic al agriculturii pe parcursul a patru ani de zile, din 2009, când am venit la putere şi am ştiut care va fi finalul, pentru ce luptăm noi în ţara aceasta.” Europa Liberă: În al 12-lea ceas, ce se poate întreprinde, ca să nu dispere întru totul cel care a produs şi care mai are producția în livadă, pe plantaţia de vie? Alexandru Oleinic: „Bineînţeles, acum noi nu putem face investiţiile necesare ca să începem procesarea legumelor şi fructelor pentru a le exporta în Europa, după necesităţile pieţei. Noi acum, urgent, trebuie să clarificăm lucrurile cu Federaţia Rusă, să găsim soluţii pentru a scoate barierele acestea temporar.” Europa Liberă: Pe segmentul energetic Rusia ar putea să provoace Republica Moldova? Alexandru Oleinic: „Eu nu cred că pe segmentul energetic noi putem avea probleme, fiind Rusia tot este cointeresată în livrările produselor energetice.” Europa Liberă: Dar exploatarea gazoductului Iaşi-Ungheni supără Moscova? Alexandru Oleinic: „Moldova nu este acel consumator care poate să supere aşa de tare Rusia. Moldova, mai degrabă, este un partener strategic pentru Rusia. Rusia, având interese în Moldova nu numai faţă de fructe, legume şi energetică, interesul geopolitic este mai important pentru Rusia. Şi noi aici trebuie să găsim posibilităţi de a comunica cu ruşii la acelaşi nivel. Atunci noi vom putea într-adevăr ceva obţine de la ei.” Europa Liberă: Dar şi mediul de afaceri este divizat, domnule Alexandru Oleinic, o parte dintre agenţii economici au acceptat standardele europene, s-au reorientat, au început să producă marfă de calitate, competitivă cu cea din Uniunea Europeană şi li s-au deschis porţile. La o altă parte din aceeaşi armată a oamenilor de afaceri le este mult mai convenabil să meargă în Federaţia Rusă, pentru că regulile de acolo de joc, chiar dacă nu sunt cele mai civilizate, pe unii dintre agenţii economici moldoveni îi aranjează mai degrabă, să mai plătească 100 de euro sau 2 000 de dolari pentru ca să-şi promoveze afacerea, sunt mai interesați să ducă ceva mai de necalitate numai ca să obţină un profit. Sunt şi aici fel de fel de mişmaşuri, şmecherii. Dumneavoastră ştiţi mai bine decât mine. Alexandru Oleinic: „Este şi alt aspect, aspectul de comunicare. Comunitatea Europeană pentru agenţii economici din Moldova nu e numai România, unde sunt 22 de milioane oameni şi putem comunica liber, fără bariere, dar sunt şi ţările unde noi avem bariera de cunoaştere a limbilor străine. Aici chiar este o problemă pentru majoritatea agenţiilor economici.” Europa Liberă: Şi atunci ei aleg Rusia, pentru că limba rusă le este la îndemână? Alexandru Oleinic: „De aceea, aleg Rusia, Ucraina şi Belarus, fiindcă nu au barieră în comunicare. Noi trebuie să atragem atenţia şi la alte momente. Europa are o piaţă de 500 de milioane de consumatori, dar şi competiţia pe această piaţă este destul de înaltă. În Est avem Ucraina, Belarus, Rusia, Kazahstan, care se apropie cam de aceeaşi cifră, dar nu sunt barierele de comunicare, nu sunt barierele de calitate atât de mari. De aceea, noi, o ţară de patru milioane de oameni şi cu o piaţă atât de mică de producere, trebuie să învăţăm să fim competitivi. Indiferent pentru cine producem, pentru piaţa internă, pentru piaţa din Est, din Vest, noi trebuie să producem calitate, produs care într-adevăr să fie competitiv. Dar statul trebuie să creeze condiţii pentru agenţii economici.” Europa Liberă: Cât de solidară este breasla oamenilor de afaceri? Alexandru Oleinic: „Îmi aduc aminte când Rusia, pe timpul guvernării comuniste, a introdus nişte restricţii la export, ceea ce este ieşit din comun şi atunci nu s-au unit agenţii economici şi fermierii pentru a-şi apăra interesele. Aceasta este problema educaţiei, a culturii agenţilor economici, aşteaptă poate altcineva va lupta pentru ei. Nu este corect.” Europa Liberă: Apartenenţa Moldovei la CSI i-a adus avantaje? Alexandru Oleinic: „Destul de evidente.” Europa Liberă: Astăzi Moldova trebuie să rămână în CSI? Alexandru Oleinic: „Eu cred că Moldova trebuie să rămână în CSI şi aceasta nu afectează absolut asocierea noastră cu Comunitatea Europeană şi nici Acordul de Liber Schimb. Moldova trebuie să fie acolo unde este convenabil agentului economic. Sper că situaţia în Ucraina în viitorul apropiat se va stabiliza. Şi aici, desigur, au de câştigat toate părţile – se va stabiliza piaţa, se va stabiliza transportarea prin Ucraina, care la moment este destul de dificilă, fiindcă piaţa ucraineană acum practic nu consumă nimic, dacă ajunge în Rusia iarăşi avem fel de fel de bariere. Eu sper că într-un timp scurt toate aceste probleme vor dispărea, fiindcă nu pot dura la nesfârşit. Noi nu ne-am gândit niciodată că în veacul XXI vom avea aşa conflict aproape în centrul Europei,  în Ucraina. Cine l-a început și care sunt interesele acolo noi cunoaștem și toți se dau cu părerea, însă faptul că mor oameni este cea mai mare tragedie...”  

În urma constituirii Organizației de Fermieri a Partidului Popular din Republica Moldova, fomațiunea a inițiat un șir de proiecte în agricultură, pentru a materializa unele soluții clare și a acorda ajutor țăranilor atunci cînd aceștia au nevoie de el. De un astfel de ajutor a avut nevoie și Vasile Fortună din satul Bursuceni, raionul Sîngerei, care prelucrează anula circa 50 de hectare de teren arabil, folosind pînă la moment  un tractor pe care îl arenda. Apelînd la ajutorul echipei Partidului Popular, visul său de a avea propria tehnică agricolă a devenit realitate. După cum menționează Vasile Fortună, cel mai mare obstacol pentru agricultorii mici din Republica Moldova este lipsa de informare și nivelul înalt de birocrație. Pentru a putea aplica la vre-un proiect este nevoie de nenumărate documente, certificate și hîrtii, care pe lîngă faptul că costă destul de mult, mai este și coplicat să le perfectezi pentru cineva care nu cunoaște lucrurile. Anume de acest ajutor a și beneficiat Vasile Fortună, fiind informat și ghidat pas cu pas de către Valeriu Cosarciuc, Prim-vicepreședintele PPRM  și Victor Bejenari, președintele OT Sîngerei . La moment, Vasile Fortună lucrează cu propriul său tractor, la care se mai adaugă o stropitpare și o cositoare, iar pe viitor planifică să-și cumpere și celelalte unelte necesare. După cum a specificat Victor Bejenari, echipa PPRM este deschisă pentru fiecare fermier și țăran care are nevoie de ajutor și care consideră că faptele bune sînt apreciate la momentul cînd este nevoie de ele și nu doar în campania electorală. În același context, Valeriu Cosarciuc a menționat  că prin implicarea sa directă în agricultură,   Partidul Popular se distinge în mod evident în raport cu  celalalte formaţiuni care nu fac altceva decît să promită, să elaboreze  politici şi să aştepte mult rîvnitul  timp al guvernării.  Desigur, pentru multe partide aceste timpuri nu vor veni niciodată,  iar   cetățenii din mediul rural rămîn doar cu  istorii de suucces bine povestite de liderii politici. Partidul Popular  este unica formațiune din Republica Moldova care a înființat o Organizație a ferimerilor. Evenimentul a avut loc la 5 aprilie curent și a găzduit fermieri din toate localitățile rurale ale țării.

Dle Oleinic, în ultima perioadă toți suntem martorii unei susțineri masive din partea oficialilor europeni a țării în parcursul ei european. Deja se vorbește despre posibila semnare a Acordului de Asociere UE-RM în luna iulie. În cazul în care se reusește, ce va însemna acest Acord de Asociere pentru Republica Moldova? PPRM a apreciat înalt eforturile oficialilor europeni în susținerea Republicii Moldova pe calea integrării europene și a salutat decizia Parlamentului european privind acordarea cetățenilor noștri dreptul de a călători fără vize în țările Uniunii Europene. Cele obținute de Republica Moldova ca stat, cred că este un merit al tuturor guvernărilor democratice de după 1994 încoace. De ce după 1994? Deoarece începînd cu acel an, odată cu semnarea  Acordului de Parteneriat şi Cooperare între UE şi RM – Republica Moldova și-a asumat angajamentul de  a avea un dialog politic permanent cu structurile europene în vederea obținerii acestui Acord de Asociere cu Uniunea Europeană.  Cît privește însuși Acordul de Asociere UE- RM,  este un document de politici și angajamente în diverse domenii, de realizarea cărora va depinde viitorul european al Republicii Moldova. Deci important este nu semnarea Acordului, dar respectarea prevederilor lui.  Sunt angajamente care se referă la aceleași probleme abordate de-a lungul anilor: asigurarea unei guvernări eficiente și transparente, accesului liber la justiție, libertate și securitate, integrare comercială și cooperare economică sporită, politică de încadrare în câmpul muncii și socială, management financiar, administrare publică și reforma serviciului public, participarea societății civile, dezvoltarea instituțională, reducerea sărăciei și dezvoltarea durabilă. Important este că Republica Moldova va beneficia de un suport financiar considerabil din partea Uniunii Europene pentru realizarea obiectivelor propuse.  Iar dacă e să ne întrebăm care vor fi beneficiile, teoretic  putem vorbi despre accesul produselor noastre pe piaţa comunitară, ceea ce presupune liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri şi servicii, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei Republicii Moldova la cea a UE. Despre acordarea regimului fără vize pentru cetățenii Republicii Moldova și  Libera circulație în Schengen, despre reformarea justiției pentru ca justiția să devină împarțială și despre combaterea corupției. Însă toate acestea le vom obține nu prin semnarea de Acorduri, dar prin dorința și munca depusă pentru a aduce economia țării noastre, instituțiile statului, justiția și cetățenii la acele standarde de viață, aici la noi acasa, pe care le au cetățenii țărilor europene.  Pentru ca mărfurilr noastre să ajungă pe piața europeană – ele trebuie să corespundă standardelor de calitate europeană. Pentru ca să avem o economie funcțională avem nevoie de investiții și de un parteneriat civilizat dintre instituțiile statului și mediul de afaceri.  Dar ce avem în realitate? Se crează impresia că tot batem pasul pe loc sau chiar ne mișcăm înapoi, dacă e să analizăm progresele țării noastre întru realizarea parcursului european.  Conform Rapoartelor de Monitorizare a Planului de Acțiuni ”Republica Moldova –Uniunea Europeană”  la capitolul justiție - pentru reformarea căruia UE s-a angajat să aloce 60 milioane de euro – se vorbește doar despre un progres nesimnificatv. Și la capitolul combaterea corupției suntem restanțieri deoarece indicele perceperii corupției în Republica Moldova continuă să fie la un nivel înalt, iar conform sondajelor de opinie peste 88 la sută din respondeți și-au exprimar nemulțumirea de acțiunile conducerii țării în domeniul combaterii corupției, La capitolele drepturile și libertățile fundamentale ale omului și soluționarea conflictului transnistrean - se pare că guvernarea actuală a suferit un eșec total. Unicul progres înregistrat este adoptarea legii egalității de șanse, pe cînd  evoluția soluționării conflictului transnistrean s-a soldat cu declararea imposibilității continuării negocierilor în formatul 5+2. Și la capitolul creșterea bunăstării populației actuala guvernare nu a înregistrat nici un progres. Cei un milion jumate de cătațeni rămași acasă, supravețuiesc din contul banilor trimiși acasă de cei plecați la muncă în afara țării. Neeficiența instituțiilor statale și costurile mari pe care le suportă agenții economici în raport cu statul generează un deficit de investiții și fac economia națională să fie nefuncțională și necompetitiva. Cu așa performanțe și așa guvernare, există riscul ca Republica Moldova să rămînă fără tineret și cetățeni. Punctez toate aceste  părţi slabe ale Republicii Moldova, nu pentru a minimaliza importanţa pasului pe care urmează să-l facă în curînd ţara noastră, ci din teama că actuala guvernare  încearcă să profite de contextul politic, fără a le oferi cetăţenilor adevăratele beneficii ale integrării europene. Mimarea de către conducerea ţării a  efortului de atingere a standardelor de viaţă poate genera în societate o stare de spirit contară opţiunii de integrare.   

- Care este percepţia celor peste patru ani de guvernare democratică din Republicii Moldova? - Perioada de aflare la putere a forţelor democratice, care au constituit Coaliţia Pro Europeană, este percepută de marea majoritate a cetăţenilor - şi a celor plecaţi la muncă în afara ţării, şi a celor rămaşi să muncească acasă, - ca o perioadă de criză politică continuă, de reglări de conturi, de partajare pe criterii de partid a funcţiilor şi a proprietăţilor statului, de mimare a luptei cu corupţia şi a principiilor democratice. O asemenea activitate a alianţei de guvernare a împins societatea într-o stare de dezamăgire şi de disperare. Prin admiterea abaterilor de la principiile unei guvernări democratice, bazate pe respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, actuala guvernare s-a transformat într-o guvernare iresponsabilă şi distructivă. - Pe ce argumente vă bazaţi, domnule Oleinic? - Sunt o mulţime de argumente şi toate sunt „la suprafaţă”. Cei care ne-au promis să asigure o guvernare democratică şi responsabilă, după politizarea totală a instituţiilor statului, s-au dedat acţiunilor de corupere a deputaţilor şi de intimidare a funcţionarilor publici, afectând dramatic imaginea lor şi a întregii clase politice. În loc să asigure dezvoltarea mediului de afaceri şi a economiei naţionale, guvernarea adoptă legi în favoarea unor clanuri politice şi economice care îi reprezintă. Alocările de la bugetul de stat sunt aplicate după culoarea partidelor de la guvernare, lăsând 2/3 din localităţile rurale în voia sorţii şi singuri în faţa problemelor. Banii bugetari sînt cheltuiţi pentru diverse reparaţii şi acţiuni electorale şi nicidecum pentru dezvoltarea economiei. Iar creşterea economică înregistrată, de peste 8%, este alimentată din importuri, taxe şi impozite. - Aţi spus mai sus că societatea este dezamăgită şi disperată. Care este cea mai mare dezamăgire? - Principala dezamăgire a poporului sînt promisiunile privind asigurarea cu locuri de muncă si lupta cu coruptia. În loc de noi locuri de muncă, guvernarea îi trimite pe cetăţenii ţării noastre la muncă peste hotarele ei, iar grija promisă copiilor, tinerilor şi studenţilor este manifestată prin reducerea indemnizaţiilor, închiderea şcolilor şi lipsă de preocupare din partea statutului. Un exemplu elocvent în acest sens ne servesc recentele modificări aplicate la legea privind îndemnizaţiile pentru copii, conform cărora, din lipsa mijloacelor bugetare şi, în scopul eliminării posibilităţii de falsificare a sistemului de achitare a indemnizaţilor, modalitatea de calculare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului a fost modificată în scopul diminuării ei. Oare cunoaşte actuala guvernare cîte scoli din localităţile ţarii nu vor avea anul acesta clasa 1, din lipsa de copii? Cînd au mers ei ultima dată în satele noastre? Sînteţi pregătiţi să explicaţi oamenilor de la sate de ce îi lăsaţi pe copiii lor fără şcoală ? Un lucru şi mai dureros este, că actuala guvernare aşa şi nu a reuşit să înlăture gravele consecinţe ale perioadei de guvernare comunistă - sărăcia, corupţia, lipsă de locuri de muncă şi degradarea imaginii instituţiilor statutului. Dimpotrivă, ea a aprofundat efectele acestora. Piaţa muncii, care este oglinda stării de lucruri în economia ţării, ne arată că în economia Republicii Moldova totul se întîmplă contrar legilor economiei - chiar dacă, în perioada de pînă la 2007 am înregistrat creşteri economice semnificative, numărul locurilor de muncă au fost în descreştere cu 20% în paralel cu rata de ocupare. Nici un partid venit la guvernare nu şi-a onorat promisiunile electorale referitoare la crearea locurilor de muncă (100 de mii, 300 de mii) şi la salarii de 300-500 de euro. Astfel, cetăţenilor ţării noastre continuă să li se plătească cîte 60-70 de euro pe lună, pe cînd în ţările europene preţul forţei de muncă nu este mai mic de 500 de euro pe lună. - Mai există careva rezerve pentru a schimba situaţia? - Rezerve întotdeauna există, este nevoie doar de voinţă politică pentru a schimba starea de lucruri. Pe cînd, actualei guvernări aşa şi nu i-a reuşit să realizeze dezvoltarea ţării noastre. Nu i-a reuşit să identifice măsurile de atragere a remitenţelor în circuitul economic al ţării noastre, deşi cei care muncesc peste hotarele Republicii Moldova trimit acasă, anual, peste două miliarde de euro (oficial plus neoficial) – aceasta însemnînd un buget de stat! Iar guvernarea, în loc să adopte programe de atragere a remitenţelor în dezvoltarea tarii, pentru a menţine interesul celor circa 70 la sută din emigranţii care doresc să revină acasă, le impune penalităţi pentru neprocurarea poliţei de asigurare, servicii de care ei nici nu au beneficiat. Economia tenebră şi salariile în plicuri sînt alte vicii cu care trebuie de luptat, însă nu prin măsuri de politici fiscale care alungă cetăţenii din ţară, ci prin politici care să elimine constrîngerile din mediul de afaceri, să susţină dezvoltarea lui si să mărească volumul de exporturi. Acesta trebuie să fie modelul de dezvoltare a ţării. - Vă referiţi la gestionarea eficientă a rezervelor? Sau există şi alte aspecte? În primul rînd, ţine de atitudinea guvernării actuale faţă de propriul popor. Cele menţionate mai sus, de rînd cu nerespectarea promisiunilor electorale, sînt dovada iresponsabilităţii şi lipsei de maturitate politică pe care o manifestă guvernarea actuală. Iar prin solicitarea “apartamentelor mai ieftine” ei se desolidarizează de cetăţenii care au muncit zeci de ani în şcoli şi în spitale neîncălzite, dar care nu au rîvnit la favoruri şi tratamente diferenţiate. Este o gravă cădere morală în faţa alegătorilor. În acest context, Partidul Popular solicită conducerii Parlamentului să dea dovadă de responsabilitate în faţa cetăţenilor Republicii Moldova şi să înceteze acţiunile de discreditare a clasei politice şi a instituţiilor statului şi să orienteze eforturile legislativului spre onorarea angajamentelor asumate faţa de popor. Irina Pîslari

Recent, PPRM a făcut publice rezultatele Campaniei „Tu alegi Preşedintele Ţării!”.  - Domnule Oleinic, aţi finalizat Campania Naţională de colectare a semnăturilor „Tu alegi preşedintele ţării!”. De ce v-ați propus să realizați o asemenea acțiune și ce a însemnat ea pentru partidul pe care îl reprezentați?  - Despre începutul Campaniei de colectare a semnăturilor pentru alegerea președintelui țării de către popor am anunțat la 16 mai anul 2013, în cadrul unei conferinţe de presă. Decizia și obligațiunea politică de a desfășura această campanie a venit în urma multiplelor întîlniri cu cetățenii și a discuțiilor pe care le-am avut cu ei. Iar contextul politic în care a fost iniţiată colectarea semnăturilor ne-a determinat clar motivul şi scopurile urmărite prin derularea unei asemenea campanii.  Începînd cu anul 2009, Republica Moldova a trecut printr-o profundă şi periculoasă criză politică, generată de războiul politic declanşat de partidele aflate la guvernare. Criza politică a fost alimentată și de imposibilitatea de a alege Preşedintele ţării, care, în final, a condus la alegeri anticipate. Acea perioadă de confruntare a pus sub semnul întrebării viitorul european al Moldovei, fiind grav afectată imaginea ţării şi a instituţiilor statului. Nici alegerea Preşedintelui ţării în 2012, după trei ani de criză politică, nu a adus stabilitatea politică în ţară. Dimpotrivă, au urmat reglări de conturi între actorii politici, fenomenul corupţiei s-a aprofundat în instituţiile statului, iar societatea continuă să fie divizată pe criterii de apartenenţă politică. Toate au la bază un singur motiv – politizarea instituţiilor statului, - inclusiv, a Preşedintelui Ţării, care, fiind ales de către partidele aflate la guvernare, este lipsit de independenţa pe care trebuie să o aibă un Lider Național.  Un alt argument îl constituie opţiunea celor peste 80 la sută din totalul cetăţenilor în favoarea alegerii şefului statului prin vot direct, şi nu prin votul a 60 de deputaţi aleşi pe liste de partid. Această opţiune este reflectată în toate sondajele realizate în ultimii ani de către instituţiile abilitate. Cetăţenii Republicii Moldova doresc să-şi aleagă ei înşişi preşedintele - un Preşedinte independent, un Preşedinte care să-i reprezinte și care să fie adevăratul garant al Constituţiei.  - Ce a însemnat pentru PPRM acțiunea de colectare a semnăturilor?  - Partidul Popular şi-a asumat efortul şi responsabilitatea pentru desfăşurarea unei asemenea campanii și începînd cu luna mai 2013 şi pînă nu demult, membrii Partidului Popular, dar şi foarte mulţi simpatizanţi, au mers de la poartă la poartă, din sat în sat, din oraş în oraş şi au colectat semnăturile. A colecta semnături înseamnă a discuta cu oamenii, a le asculta durerile şi dorinţele. Nu e deloc uşor să-i ceri participare unui cetăţean care a pierdut încrederea în clasa politică, în instituţiile statului şi în viitorul acestei ţări. Dar, însuși faptul că cetățenii au semnat în liste ne vorbeşte despre dorința lor de a se implica și a schimba lucrurile spre bine. Cele 150 mii de semnături colectate din toate raioanele şi din majoritatea localităţilor Republicii Moldova sînt o dovadă incontestabilă că Ţara are nevoie de un președinte ales de popor și nu de politicieni, un Preşedinte al Poporului, nu unul al partidelor politice!  - Ce va urma?  - PPRM îşi va onora angajamentul asumat faţă de cei 150 mii de cetăţeni care au semnat pentru modificarea Constituţiei și va promova insistent, prin toate procedurile legale, această inițiativă a cetățenilor Republicii Moldova. Partidul Popular va restabili dreptatea şi voinţa poporului. Noi sîntem o echipă puternică, care se bucură de încrederea oamenilor. Calitatea de partid parlamentar ne va oferi toate mijloacele pentru a ne îndeplini angajamentele pe care le avem faţă de cetăţeni, inclusiv pentru a realiza acest obiectiv politic. PPRM califică votul pentru alegerea preşedintelui de către întreg poporul drept o poruncă a cetățenilor. De aceea, vom face tot posibilul ca această poruncă să fi e îndeplinită. Sursa: “Săptămîna”

-  Dle Oleinic cum  va reacționa PP la inițiativa PLDM?  -  Nicicum. Deși  lansarea  inițiativei de semnare a Pactului național pentru o Moldovă europeană este o inițiativă demnă de a fi salutată şi susţinută, sunt regretabile două lucruri – primul: această inițiativă este lansată de un singur partid aflat la guvernare cu îndemnul către colegii de Guvern, de Coaliție și societatea civilă să semneze acest pact; și al doilea: că invitația de a semna Pactul este  pe pagina web. Sincer vorbind, și după lansarea apelului din preajma evenimentului din 3 noiembrie, și după lansarea inițiativei de semnare a Pactului – întreaga societate a rămas în așteptarea unei invitații la un dialog civilizat între putere și partidele extraparlamentare pentru semnarea acestui Pact al Responsabilității Naționale, ceea ce ar și fi însemnat asumarea angajamentului față de viitorul european al Republicii Moldova.  Identificarea priorităților de interes național se poate obține numai prin realizarea unui dialog larg și civilizat. Anume de un astfel de dialog are nevoie clasa politică din Republica Moldova, pentru a demonstra comunității internaționale voință politică și coeziune socială în opțiunea de integrare europeană. Partidul Popular are propria agendă politică și nu văd  nici un motiv pentru a se aventura în acțiunile propagandiste ale altui partid. Pactul propus de PLDM nu are nimic în comun cu integrarea europeană. Fiind într-o profundă criză de imagine, PLDM încearcă să inventeze tot felul de acţiuni de PR pentru a capta atenţia publică asupra sa  şi pentru a pune restul partidelor politice în situaţii stupide.  În cazurile în care se doreşte semnarea unor pacte naţionale, lucrurile mai întîi sînt supuse consultărilor şi mai apoi se fac publice. Nu cred  că cineva va subscrie acestei acţiuni.   - Pînă în prezent acest pact a fost semnat de ex-preşedinţii  Snegur şi Lucinschi.  - Este uşor de înţeles de ce au făcut acest lucru. Ambii preşedinţi au motive serioase să fie mai aproape de acest partid. Eu consider că parcursul european al Republicii Moldova este un un obiectiv naţional şi nu un instrument pentru retuşarea imaginii  PLDM. Chiar dacă PLDM a deţinut şi deţine portofoliul ministerului de externe, progresele  pe dimensiunea parcursului european reprezintă efortul  tuturor celor care au făcut posibilă schimbarea din 2009,  ci nu doar al unui singur partid. Noi considerăm că ideile naţionale, parafrazîndu-l pe ex-premierul Sturza, nu pot fi tranzacţionate sau folosite ca element de PR în campanii, deoarece riscă să fie compromise ireversibil.   - Dar Dumneavoastră aţi fost în piaţă la mitingul organizat de partidele de guvernare?  - La 3 noiembrie, am fost în piaţă alături de oameni, nu alături de partidele care au organizat acest eveniment. Am sprijinit integrarea europeană, dar nu actuala guvernare. Acum însă ni se cere să sprijinim un partid politic. Sunt lucruri cu totul diferite. Cui îi este adresat acest pact? Cine este azi în Moldova împotriva integrării europene? Nici un partid serios, cu excepția PCRM. Este clar că Dl Voronin nu va semna pactul PLDM. În acest caz care este scopul acestui pact? Situaţia politică abia s-a calmat după criza din primăvara anului curent. S-ar putea ca încercările în care  cineva să-şi atribuie succesele pe un segment al guvernării şi să plaseze responsabilitatea pentru insuccese pe seama altor  partide, să genereze noi tensiuni în interiorul coaliţiei de guvernare.  O asemenea evoluţie în mod sigur nu ar contribui la accelerarea parcursului european.  - În așa caz, de ce a fost lansată această iniţiativă?  - Ținînd cont de experinţa anterioară, cînd în toiul campaniei electorale din 2010, un asemenea partid a regizat aderări în masă (medici, sportivi, rectori, deputaţi etc.)  s-ar putea că şi de această dată vor fi  organizate scrisori de susţinere a pactului din partea „colectivelor de muncă” şi  a „asociaţiilor de creaţie”. Cel puţin, semnarea acestui pact de cei doi ex-preşedinţi sugerează anume această idee. Noi considerăm că pentru avansarea pe calea europeană trebuie accelerate reformele, demonopolizată economia, combătută coruptia,  susţinut producătorul agricol autohton, reformat învăţămîntul şi sfera socială.  Aceste acţiuni ar aduce mult mai mult folos decît tot felul de pacte politice.  

- Domnule Cosarciuc, zilele acestea agricultorii ţării sunt invitaţi să participe la expoziţia tradiţională de toamnă Farmer. Asta înseamnă că ei trebuie să vină şi să le arate vizitatorilor cât de bine au muncit în acest an, cât de bine le este, să se bucure de viaţă şi să salute cu plecăciune  conducerea de vârf a ţării când aceasta va face turul expoziţiei.  - În linii mari, poate  anume asta şi înseamnă o expoziţie agricolă la sfârșit de an, la capăt de toamnă, când ţăranii au strâns roadele, când s-au făcut bilanţurile, numai că, cu părere de rău, nu e şi cazul fermierului din Republica Moldova. Pentru fermieri anul 2013 a fost unul în care nu au fost auziţi de guvernare, un an în care au fost lăsaţi în voia Domnului, singuri în faţa  problemelor.  Întâi de toate,  acest an agricol a început pe fundalul unor probleme generate de seceta excesivă din 2012. Normal ar fi fost ca agricultura să fie ajutată să-și revină,  însă ajutoarele promise au rătăcit mult prin mapele guvernării, la destinatari ajungând sume mici de bani sau doar nişte kilograme de grâu. Nimeni nu a ţinut cont de starea în care se află agricultura – ţăranii au continuat să fie hărţuiţi de controlori, băncile i-au trecut încă din prag în categoria clienţilor ce comportă riscuri periculoase, li s-a vândut petrol pentru arat la prețuri ca și pentru excursii  prin Paris, tinerii care au încercat să facă agricultură au înţeles că viaţa nu e cea de la televizor sau din discursurile premierilor. - Dumneavoastră nu v-aţi aşteptat la un asemenea tratament? - Noi,  Federaţia Naţională a Fermierilor, ne-am aşteptat la un  comportament al guvernării bazat pe cooperare și dialog, de aceea am iniţiat chiar din primele zile ale anului curent un amplu proces de identificare a problemelor cu care se confruntă ţăranii ca mai târziu să mergem cu ele la decidenţi. Problemele, în principiu, erau cunoscute, însă s-a dorit asumarea  în totalitate  de către fermieri a acestor constatări, pentru ca puterea să nu ne reproşeze, aşa cum o face de obicei, elaborarea prin cabinete a unor petiţii.   Mai mult chiar, noi am venit cu soluţiile noastre pentru toate  problemele identificate. Porneam de la constatarea că  Republica Moldova are cel mai mic fond de subvenționare în comparație cu alte țări din regiune. Circa 80% din subvenţii au caracter investiţional şi nu există o stabilitate în structura şi condiţiile de alocare a banilor pentru agricultură, iar în perioada anilor 2006-2012 mai puţin de 20% din beneficiari au primit peste 80 la sută din banii alocaţi pentru subvenţii.  Că  deşi 68% din volumul producției globale agricole este asigurat de Gospodăriile Țărănești, lor le revin doar 20% din totalul  fondului de subvenționare, restul fiind acaparat de întreprinderile agricole mari. Acum câteva zile această situaţie a fost reflectată şi într-un raport, ca să-i zic aşa, al Băncii Mondiale, ai cărui autori recomandă operarea  unor schimbări în abordare.   - Dacă nu greşesc,  majoritatea  soluțiilor despre care vorbiţi s-au regăsit în acel pachet de propuneri  făcute pentru acea primă sută de zile a Guvernului Leancă, iar mai târziu, într-o rezoluţie adoptată la ședința comună a organizațiilor non-guvernamentale din domeniul agricol. - Da, aveţi dreptate. Şi într-un caz, şi în altul solicităm  modificarea Strategiei de Dezvoltare a Republicii Moldova 2020, pentru a declara  Agricultura și Dezvoltarea Rurală drept Prioritate Națională. Am propus de asemenea  elaborarea  unei  politici fiscale stabile pe o perioadă  de minimum 5 ani, pentru ca agricultorul să-şi poată planifica  acţiunile, inclusiv investiţiile. De exemplu, pentru anul 2014 propunem ca acea  cotă TVA de 20% la producția agricolă să se menţină plenar pe contul întreprinderii agricole si scutirea producătorilor agricoli de impozitul pe venit pe o perioadă de 5 ani; Cât priveşte acea controversată subvenţionare cu care se jonglează în fiecare an, este nevoie de adoptarea încă din acest an a “Legii privind subvenționarea în agricultură” care să prevadă inclusiv că mărimea anuală a  Fondului de subvenționare se va stabili nu mai mică de 1,5% din PIB. Propunerea respectivă vine şi din partea Băncii Mondiale, cea ce arată că noi avem deplină dreptate. Propunem modificarea Legii cu privire la piața produselor petroliere, care să permită importul de produse petroliere direct de către Cooperativele de Întreprinzători create de producătorii agricoli, promovăm compensarea prețului la motorină utilizată pentru agricultură din contul restituirii accizelor la motorină, ceea ce ar da în final preţuri mai mici pentru agricultori şi, respectiv costuri mai mici în agricultură, produse competitive. - Bine, domnule Cosarciuc, dar toate acestea se vor face şi veţi ajunge din nou în situaţia anului curent, când se rup pomii de fructe, nu încape grâul în elevatoare, vinul în  beciuri, însă preţurile sunt sub costurile  produselor, iar ţăranul este în pierdere. - Noi am prevăzut aceste situaţii. Am cerut, inclusiv la începutul secerişului, crearea de către stat a unui fond de intervenţie. În cazul surplusului de cereale, statul urma să cumpere o parte din recoltă, descătușând în felul acesta piaţa. Mai târziu, când  piaţa va da semnale despre un eventual deficit de cereale, statul ar putea vinde pentru a nu permite creşteri mari de preţuri.  Cât priveşte alte produse, încă în august 2010 a fost adoptată hotărârea de Guvern ”Cu privire la crearea infrastructurii de piață pentru produsele agroalimentare” şi asta însemna începerea construcției Centrului Agroalimentar Chișinău și a Centrelor agroalimentare regionale oferind posibilități de diversificare, ambalare, calibrare a producției agricole . Aceste pieţe  urmau să fie nişte porţi deschise pentru producători, dar şi un mijloc de organizare a exporturilor. - Dacă ne uităm mai bine, calendarul acestui an s-a subţiat bine de tot, iar Guvernul nu s-a prea făcut auzit să răspundă propunerilor Dumneavoastră.  - Cu părere de rău nici unul dintre demersurile noastre nu au avut răspuns. A fost dată chiar şi o indicaţie a premierului  ca timp de zece zile să fie examinate propunerile noastre şi să se identifice soluţiile. Au trecut trei luni, deci termenul dat de premier a fost depăşit de zece ori şi nu s-a făcut nimic. Eu aş sta cât de cât liniştit dacă aceste probleme ar fi strict ale mele şi chiar i-as da dreptate premierului – are el probleme mai mari decât să-şi bată capul de Cosarciuc. Dar problemele sunt ale agriculturii Moldovei, domnule Prim-ministru! Vin fermierii şi ne întreabă care a fost reacţia guvernării. Vin şi ne întreabă dacă nu cumva această ţară pe care  ei, guvernanții, o conduc e hrănită de  aceşti ţărani nedreptăţiţi. Ţara nu se ţine pe discursuri şi bloguri pro-guvernare. Se ţine cu pâine, cu valută cumpărată pe produse agricole exportate, cu impozite stoarse cu dibăcie de către instituţiile statului.  - Care vor fi acțiunile de mai departe ale fermierilor?  - Ceea ce ne-am străduit să arătăm până acum a fost bunul simț, capacitatea de a coopera cu guvernarea în vederea identificării unor soluții reciproc avantajoase, să arătăm maturitate. Dar, așa cum se vede, totul a fost în zadar. Guvernarea  respinge dialogul. În cazul acesta nu ne rămâne decât sa facem uz de alte instrumente. Cel mai indicat și cel mai eficient aș crede, protestele. Aceasta nu e doar părerea mea personală. O decizie în acest sens urmează a fi luată în echipă.

Alexandru Oleinic, liderul Partidului Popular din Republica Moldova, a declarat într-un interviu pentru postul de televiziune Prime TV, că partidele extraparlamentare ar trebui să se unească pentru a susține vectorul european al țării noastre, iar Partidul Comuniștilor nu trebuie să tensioneze situația înaintea Summitului de la Vilnius, prin organizarea protestelor. Alexandru Oleinic a chemat toate partidele democratice să se unească în jurul ideii de a aduce bunăstarea, dezvoltarea țării și un viitor mai bun pentru cetățenii, care merită să trăiască la noi acasă, în Republica Moldova.  Totodată, liderul PPRM a îndemnat politicienii să renunțe la practicile de divizare a societății după principiul  ai noștri și ai voștri, iar pe cetățeni să nu se lase influiențați de practicile de intimidare și de constrîngere.  Amintim că ieri, 25 septembrie 2013, Partidul Popular din Republica Moldova  a făcut publică  o Declarație prin care și-a exprimat  îngrijorarea în legătură cu aprofundarea crizei social-economice și politice din țară, lipsa unei perspective clare de dezvoltare a societății și a statului, stoparea procesului de reintegrare a statului, noile confruntări declanașate de către forțele antidemocratice, menite să destabilizeze situația din țară.  „În situația creată, PPRM face apel către toate forțele democratice extraparlamentare, să ne unim eforturile, să demonstrăm că sîntem capabili să depășim interesele de partid, să stopăm orice încercare de discreditare a forțelor democratice,  forțe în care oamenii au investit mari speranțe și să demonstrăm prin fapte că suntem „ALTERNATIVA” tuturor celor care au guvernat țara pînă acum și nu şi-au îndeplinit promisiunile şi aşteptările cetăţenilor. Să ne unim forțele și să punem în capul mesei adevărații gospodari, responsabili și profesioniști, activitatea cărora să fie ghidată de interesele țării și ale cetățenilor, de bunăstarea poporului și de obiectivul de integrare europeană a tării noatre”, se spune în Declaraţia PPRM.

Alexandru Oleinic:  „ Noi, în 23 de ani de independenţă, nu am putut crea un mediu de afaceri competitiv, atractiv, o bază economică, un model nou.”   Europa Liberă: Nu s-a putut sau nu s-a dorit?   Alexandru Oleinic: „Multiplele guverne, care s-au perindat, nu au avut o continuitate. Noi nu avem astăzi un produs competitiv pe piaţă. Nu are însemnătate că e piaţa rusă sau piaţa internaţională.”   Europa Liberă: Este industria vinului.   Alexandru Oleinic: „Este industria vinului cu care noi avem probleme orişiunde astăzi. Desigur, în ultimii 2-3 ani de zile, au apărut tehnologii noi, o concurenţă între întreprinderile mici care produc vinuri destul de bune, sunt nişte mişcări aici. Dar eu vreau să dau un exemplu: tehnologiile informaţionale şi comunicaţiile. Au fost investiţii concrete în domeniu, performante, un mediu concurenţial destul de sănătos şi la ce a dus concurenţa dintre Orange şi Moldcell, desigur, şi Moltelecom? Noi astăzi avem cele mai bune tehnologii din Europa, implementate în ţară. Noi avem cea mai mare viteză de internet care e apreciată de toate ţările, de toţi experţii internaţionali. Avem cele mai bune preţuri. Şi avem cele mai bune servicii.”   Europa Liberă: Domnule Oleinic, s-ar putea, într-o bună zi, o Moldovă europenizată să fie acaparată de capitalul rusesc?   Alexandru Oleinic: „Nu cred că capitalul investiţional poate fi divizat în capital rusesc sau capital european, capital american. Totul depinde de atractivitate. În ţară vor veni, în măsură egală, investiţii din toate ţările, dacă noi vom avea o stabilitate politică, un mediu de afaceri care să fie garantat şi o justiţie independentă în care oamenii ar putea să scape de corupţie, să îşi poată apăra business-ul, să îşi poată dezvolta afacerea printr-o concurenţă transparentă şi să aibă egalitate în drepturi în dezvoltarea afacerilor.”   Europa Liberă: Şi atunci de ce atât de timid reprezentanţii mediului de afaceri din UE ajung în Moldova şi cu atât de mare insistenţă ajung oamenii de afaceri din Est, preponderent din Federaţia Rusă?   Alexandru Oleinic: „Eu nu chiar tare multe întreprinderi am văzut în care să se dezvolte investiţiile ruseşti.”   Europa Liberă: Sistemul energetic cui aparţine?   Alexandru Oleinic: „Sistemul energetic aparţine companiei spaniole Union Fenosa.”   Europa Liberă: Gazele?   Alexandru Oleinic: „Gazele? Este compania rusă Moldovagaz. Ideea ne-a aparţinut nouă de a capitaliza datoriile prin formarea întreprinderii Moldovagaz. Şi nu a fost intenţia ruşilor. Noi, la acel moment, nu am avut bani ca să plătim datoriile.”   Europa Liberă: Şi atunci avertismentul vicepremierului rus: „Aveţi grijă să nu îngheţaţi la iarnă?” cum îl înţelegem?   Alexandru Oleinic: „Eu nu cred că aceasta e părerea guvernului rus.”   Europa Liberă: Cum, dacă Rogozin este vicepremier? Şi este mâna dreaptă a domnului Putin.   Alexandru Oleinic: „El a venit şi a spus o glumă. Cât de dură a fost expunerea lui, a trebuit, la momentul acela, să găsim şi noi să facem o corectare că, până la urmă, domnul Rogozin era la noi în Moldova, nu era domnul Lazăr în Moscova. Dar aici eu cred că a fost o glumă nu prea reuşită a lui Rogozin. Şi sunt departe de gândul că aceasta a fost o viziune a guvernului rus. Moldova nu va îngheţa niciodată, indiferent dacă gazul rusesc va fi sau nu va fi. Dar el va fi, fiindcă mai scump decât noi deja nu mai plăteşte nimeni.”   Europa Liberă: Dar aceste ameninţări că producţia din Moldova ar putea să fie blocată până a ajunge pe piaţa din Federaţia Rusă şi lecţia acestui embargou din 2006 pentru producţia vinicolă?   Alexandru Oleinic: „Sigur că lupta geopolitică influenţează foarte mult evenimentele care au loc acuma în Moldova. Dar eu sunt convins că ele nu sunt de lungă durată. Se fac nişte încercări poate de a opri direcţia de dezvoltare a Republicii Moldova. Eu nu cred că sunt şanse. Uitaţi-vă ce se face în Ucraina, în Belarus, Georgia, tot cu aceleaşi metode. Până la urmă, nu au nicio perspectivă metodele acestea, fiindcă produsele moldoveneşti sunt bine cunoscute în piaţa rusă. Fără doar şi poate, noi trebuie să avem capacităţi ca să discutăm cu guvernul rus pentru a menţine piaţa şi a avea o posibilitate ca şi muncitorii noştri, concetăţenii noştri care lucrează în Rusia să se poată simţi comod la muncă acolo.”   Europa Liberă: Şi la marea privatizare anunţată ar putea să vină cât mai mulţi oameni de afaceri din Rusia să participe şi să câştige?   Alexandru Oleinic: „În declaraţiile care sunt în presă se spune că proprietarii noi de la Banca de Economicii şi concesionarea aeroportului sunt tot cetăţeni ai Republicii Moldova.”   Europa Liberă: Pe viitor, cum vedeţi atragerea investiţiilor şi felul cum va reuşi guvernarea să facă prietenos climatul investiţional pentru potenţiali parteneri economici din exterior? Alexandru Oleinic: „Republica Moldova nu are nicio şansă, dacă nu va crea condiţii ca să atragem investiţiile în toate domeniile. Noi nu ne putem baza toată viaţa numai pe remitenţe şi nu putem să rămânem o ţară de consum. Trebuie să găsim modelul de dezvoltare economică şi domeniile care sunt prioritare pentru ţară. Şi atunci când guvernul şi clasa politică vor da dovadă de stabilitate în ţară, atunci şi vor apare investitorii, indiferent din ce ţară vor fi: chinezi, ruşi, europeni, nu are însemnătate. Important e că ei vor veni în ţară şi vor investi bani, vor crea locuri de muncă, vor plăti impozite la buget. Şi aceasta contează. Reforme reale şi nu mimate – aceasta aşteaptă cetăţenii Republicii Moldova.”

Amplificarea unei serii de reforme fiscal și sociale sunt principalele direcții de activitate pentru Anatol Arapu, proaspătul Ministruu de Finanțe al Republicii Moldova, a declarat Alexandru Oleinic, într-un interviu pentru Europa Liberă. „Minimul de existenţă trebuie să devină fundamentul la orice calcul în Republica Moldova. Dar pentru a avea posibilitate de a cheltui trebuie să creăm condiţii ca să avem alocaţii la buget”, a declarat Oleinic. El susţine că trebuie să scoatem la suprafaţă cele 50 la sută de economia tenebră. Dar pentru asta trebuie să creăm condiţii şi în impozitul pe venit, şi TVA, şi condiţii ca oamenilor să le fie convenabil să lucreze legal şi nu la negru. Trebuie să excludem salariile în plicuri, care sunt mai mult de 60 la sută.Trebuie să excludem contrabanda la import. Asta afectează foarte mult bugetul şi dezvoltarea agenţilor economici.” Referindu-se la alt gen de priorități pentru noul ministru, Alexandru Oleinic a spus că analiza raportului Băncii Mondiale în privinţa constrângerilor care sunt în mediul de afaceri, a scos la iveală probleme ce ţin de administrarea fiscală, de cea vamală, de crearea condiţiilor pentru atragerea investiţiilor, ce ţine de impozitul pe venit, rambursarea taxei pe valoare adăugată, situaţia în agricultură cu taxa pe valoarea adăugată şi rambursarea la cele 12 procente. Dar cred că cel mai important, astăzi, este crearea condiţiilor pentru dezvoltarea mediului de afaceri.” Referindu-se la proiectul legii bugetului pentru 2014, Oleinic a menționat că „după lege, până la 1 septembrie ministerul finanţelor trebuie să prezinte la guvern politica fiscală pentru anul viitor. În primul rând, acesta va fi un test foarte interesant, nu numai pentru domnul ministru Arapu, dar o să fie un test interesant pentru toată coaliția pro-europeană, fiindcă în cazul rectificărilor apar foarte multe probleme de interes politic.”