Categorie: Press Corner

Partidul Popular din Republica Moldova a organizat un protest al fermierilor: "Voi vă certați, pe fermieri îi ruinați"

Fermieri, producători agricoli, membri ai Partidului Popular din Republica Moldova, reprezentanți din mai multe raioane ale țării, susținuți de Organizația de Tineret PPRM, au organizat astăzi, 23.04.2013, o acțiune de protest în fața Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul "Voi vă certați, pe fermieri îi ruinați", dorindu-se să fie un semnal de alarmă despre situația critică din agricultură. Participanții la acțiune au solicitat autorităților să acorde o atenție deosebită sectorului agrar al țării și problemelor cu care se confruntă agricultorii în toiul lucrărilor de primăvară. Vasile Guțu, copreședintele PPRM, a chemat conducerea țării să lase de o parte certurile politice și să se întoarcă cu fața spre țărani și fermieri și a susținut că agricultura trebuie să devină prioritatea numărul unu a țării și chiar motorul economiei Moldovei. Grigore Racu, peședintele Organizației Teritoriale Dubăsari a rugat autoritățile, în persoana ministrului agriculturii, să întreprindă toate acțiunile necesare pentru a ajuta agricultorii și nu pentru a-i ruina cu prețuri exagerate ținînd cont că au crescut foarte mult prețurile la semințe și motorină. Totodată, și alți participanți la acțiune și-au exprimat nemulțumirea față de condițiile în care sînt nevoiți să activeze agricultorii. Astfel, Ion Iavorschi, președintele Organizației Florești, a specificat că în raionul Florești, situația este foarte dificilă, țăranilor fiindu-le foarte greu să facă lucrările de primăvară necesare, amintindu-le autorităților vechiul proverb moldovenesc: "O zi din primăvară, hrănește tot anul". În același timp, Gheorghe Buzdugan, președinte Organizației Teritoriale Ialoveni, a menționat că în condițiile de astăzi, agricultorii au nevoie de susținerea atît a organelor competente, cît și a tuturor politicienilor, pentru a prelucra la timp terenurile și pentru a asigura securiatea alimentară a țării. Partidul Popular din Republica Moldova susține inițiativa agricultorilor, membri ai PPRM, de a organiza astfel de acţiuni, fiind convinși că guvernanții Republicii Moldova vor conștientiza că agricultura trebuie să devină pilonul relansării economiei țării.  

Alexandru Oleinic: Viaţa trebuie să înceapă cu minimul de existenţă şi nu să fie un prag de netrecut pentru majoritatea săracilor

„Minimul de existenţă trebuie să fie unitatea de măsură de la care să pornească calculul salariilor, pensiilor şi indemnizaţiilor”, a declarat în cadrul unei întrevederi cu locuitorii satului Cosăuţi, raionul Soroca, Alexandru Oleinic, copreşedintele Partidului Popular din Moldova. În cadrul discuţiilor, au fost abordate teme ce ţin de protecţia socială a cetăţenilor Republicii Moldova. „Guvernul trebuie să modifice metodologia de calcul a salariului şi pensiei minime, reieşind din valoarea minimului de existenţă. Acesta trebuie să fie o cifră reală, raportată la nevoile sociale, calculată de departamentul de statistică, nu una găsită fără justificare în nişte indicatori inventaţi pentru comoditatea statului”, a declarat Alexandru Oleinic, menţionînd că „viaţa trebuie să înceapă cu minimul de existenţă şi nu să fie un prag de netrecut pentru majoritatea săracilor”. Politicianul susţine că la moment este strict necesară o rebalansare a salariilor şi pensiilor. „Nu este un lucru normal ca diferenţa între cea mai mica pensie şi cea mai mare să fie de 15 ori, un profesor sau medic primind 500 de lei, iar un funcţionar chiar şi 10 000 de lei”, a spus Oleinic. El a dat drept exemplu faptul că la moment minimul de existenţă pentru copii a fost în 2012 de 1507,5 lei, în timp ce indemnizaţia a fost de doar 300 lei, pentru persoanele neasigurate. Alexandru Oleinic consideră că protecţia socială a populaţiei ar trebui să constituie responsabilitatea prioritară a noului Guvern, indiferent de severitatea reformelor pe care şi le propune să le realizeze. Pentru guvernele din Republica Moldova problema protecţiei sociale, îndeosebi majorările de salarii şi pensii, sunt măsuri aplicate mai mult în scopuri electorale, decît într-un mecanism stabil de garantare a dreptului cetăţenilor la un trai decent. Potrivit datelor statistice, în anul 2012, minimul de existenţă a fost de 1507,5 lei. Potrivit calculelor autorităţilor în anul trecut cei de la oraş ar fi avut nevoie pentru un trai peste limita de sărăcie de 1628,5 lei, în timp ce cei de la sate de – 1420,8 lei. Minimul de existenţă pentru pensionari a fost de 1302,8 lei.

Partidul Popular din Republica Moldova organizează un protest în fața Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare

Fermieri, producători agricoli, membri ai Partidului Popular din Republica Moldova, din mai multe raioane, vor desfăşura mîine, 23.04.2013, cu începere de la ora 10.30, în fața Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare o acţiune de protest. Participanții la acțiune, vor cere autorităților să acorde o atenție deosebită sectorului agrar și problemelor cu care se confruntă agricultorii în toiul lucrărilor de primăvară. Serviciul de presă al PPRM Tel.022667325

Organizația Teritorială Florești a PPRM a cerut implicare și responsabilitate consiliului raional.

http://youtu.be/Nc8CXG7nDYc Organizația Teritorială Florești a Partidului Popular din Republica Moldova a organizat o acțiune în fața consiliului raional prin care a cerut autorităților publice să lase  la o parte preocupările politice și să acorde o atenție mai mare problemelor cu care se confruntă locuitoriii raionului Florești. Potrivit lui Ion Iavorski, președintele Organizației Teritoriale PPRM, scopul primordial al acestei acțiuni a fost atragerea atenției atît a locuitorilor orașului, cît și a consilierilor, asupra acțiunilor incorecte a consiliului raional Florești, ceea ce ține de alegerea președintelui raionului, de starea drumurilor și de situația grea în care s-au pomenit agricultorii. Acestei acțiuni s-au alăturat mai mulți locuitori ai orașului Florești care au cerut implicare și responsabilitate din partea autorităților. Cei cîțiva consilieri, care au ieșit în fața celor adunați, nu au putut raspunde la întrebările participanților la acțiunea de protest. material preluat de  pe   http://flortv.net/news/miting_de_protest_organizat_de_pprm/2013-04-17-954  

Membrii Partidului Popular angajaţi în acțiuni de salubrizare la Bălți

Organizația Teritorială Bălți a Partidului Popular din Republica Moldova a organizat o acțiune de salubrizare cu genericul: “Un oraș curat pentru fiecare”. Acțiunea a avut loc în orașul Bălți, în preajma gării auto, unde membri PPRM, au muncit pentru face oraşul mai curat şi pentru a oferi un model de implicare socială  în echipă. Iurie Prisăcari, Președintele Organizațiie Teritoriale Bălți a menționat că această acțiune nu are un subtext politic, scopul urmărit  fiind atragerea atenției locuitorilor municipiului asupra condițiilor de trai pe care trebuie să le creăm noi înşine, prin păstrarea curățeniei și ocrotirea mediului. Partidul Popular din Republica Moldova planifică mai multe acțiuni de salubrizare pe teritoriul întregii țări.

Valeriu Cosarciuc: Dezmăţul politic va provoca mai multe pierderi în agricultură decât seceta

Situaţia politică din ţară, instabilitatea şi un guvern nefuncţional, afectează lucrările de primăvară în agricultură, declară preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc. Dezmăţul politic poate aduce mai multe pierderi în agricultură decât seceta de anul trecut”, a subliniat Cosarciuc în cadrul unei conferinţe de presă. Federaţia Naţională a Fermierilor a lansat consultaţii cu producătorii agricoli din ţară. Valeriu Cosarciuc susţine că  producătorii agricoli se plâng că nu au cu ce-şi lucra pământul, băncile comerciale nu acceptă să le ofere credite, în special fermierilor mici. Unii spun că trebuie să pună gaj ceea ce nu-şi permit. Când se adresează autorităţilor, acestea le spun că acum guvernul este nefuncţional, nu are cine se înţelege pentru fonduri etc. Valeriu Cosarciuc afirmă că în fiecare an agricultorii au tot mai multe cheltuieli. Comparativ cu anul trecut, s-a scumpit motorina, seminţele şi îngrăşămintele. Agricultorii cred că au fost lăsaţi în voia sorţii, deoarece li s-a promis ajutor, dar acum nu primesc nimic;, a remarcat preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor. El a mai spus că şi ajutorul acordat producătorilor agricoli până acum a fost repartizat neuniform. În urma consultărilor cu agricultorii, se va pregăti un set de propuneri pentru soluţionarea principalelor probleme din sector. Federaţia Naţională a Fermierilor se va adresa Guvernului cu propuneri pentru ameliorarea situaţiei. Totodată, Valeriu Cosarciuc spune că este nevoie ca executivul să devină funcţional cât mai degrabă posibil pentru a nu admite înrăutăţirea situaţiei.

Deputații Republicii Moldova, cu spatele la popor

Cetățenii Republicii Moldova s-au săturat de instabilitatea politică, întreţinută de orgoliile mărunte ale liderilor partidelor parlamentare. Dezbaterile deputaţilor se îndepărtează tot mai mult de adevăratele probleme ale populaţiei, iar toate promisiunile din ultimii ani au fost parcă şterse cu buretele. Tinerii  Partidului Popular din Republica Moldova, au organizat astăzi, 12 aprilie, începând cu ora 9.30, în faţa Palatului Republicii, un flash mob, prin care au cerut deputaților să semneze un angajament față de popor. Documentul cuprinde obligațiile aleşilor față de cei care i-au trimis în Parlament  și sancțiunile în cazul nerespectării acestora. Ian Lisnevschi, președintele Organizației de Tineret PPRM, a menționat că acțiunea a fost un bun moment pentru a-i aduce pe politicieni cu picioarele pe pămînt, pentru îndreptarea lor către adevăratele priorități și probleme ale oamenilor. Deputaţii Republicii Moldova au arătat, astăzi, din păcate, că au întors definitiv spatele poporului care i-a ales şi care-i plăteşte. Doar doi parlamentari au semnat angajamentul, iar alţi trei şi-au asumat documentul, dar în calitate de cetăţeni.

Alexandru Oleinic la Moldova 1: Ce perspective are Republica Moldova în vederea menţinerii climatului investiţional?

Republica Moldova are o experiență mai mare de colaborare cu FMI și cu Banca Mondială. Au fost etape mai eficiente, cum ar fi pînă în anul 2000, care s-au finalizat cu aprobarea strategiei de dezvoltare a economiei și reducere a sărăciei. Acest acord prevedea o susținerea masivă pentru dezvoltarea ţării noastre la toate  compartimentele, în tote domeniile. Cu părere de rău, venirea în 2001 a guvernării comuniste a stopat relațiile cu FMI şi cu BM, Desigur că revenirea forțelor democratice în 2009, au creat condiții pentru a restabili aceste relații. Însă  a fost o noutate foarte tristă  pentru noi,  acea declarație a Ministerului Economiei că aceste angajamente n-au fot îndeplinite și că este posibilă blocarea acordului, Mai imoprtant e căex istă primejdia de a nu avea un acord nou, ceea ce crează impedimente privind accesul la fonduri eficientedin partea Băncii Mondiale. E trist că această informație a ajuns cu 4 zile înainte de termenul final. Desigur că  primul ministru a încercat să amelioreze situația prin declarația că misiunea Fondului va veni, dar nu s-a concretizat cînd va veni, în ce componență și care vor fi subiectele de discuție. Sînt trei piloni de bază pe care se ține evoluţia unui climat investițional bun, fiindcă acest climat trebuie să fie atractiv pentru investitorii străini: stabilitatea politică, cadrul legislativ atractiv și relațiile cu donatorii străini, cu FMI și Banca Mondială. Cu părere de rău toți acești trei factori pe parcursul a 22 de ani, în Republica Moldova au fost neglijaţi. Am ajuns că tot vorbim de reducerea sărăciei, de reformele structural și revenim mereu la început de cale. Administrarea fiscală împiedică investitorii. Noi nu am avut curaj, ca analizînd experiența pozitivă din alte țări, să ne propunem pentru Moldova un model concret de dezvoltare a economiei. Noi trebuie să facem o analiză serioasă pentru a crea un cadru legislativ atractiv și garantat. Tot ce am avut pînă acuma, a rămas doar pe hîrtie. Trebuie să lucrăm foarte serios asupra imaginii Republicii Moldova.

Valeriu Cosarciuc la Moldova 1: Gospodăriile ţărăneşti trebuie să plătească un impozit agricol mai mic

Numai după ce a fost votată moțiunea de cenzură, Guvernul, în al 12-lea ceas, a acceptat avizul pentru proiectul de lege care prevede că gospodăriile țărănești, producătorii agricoli vor plăti în buget 8% TVA, iar 12% TVA vor rămîne în conturile lor pentru dezvoltarea afacerilor în agricultură (exact textul propus de Federația Națională a Fermierilor din Moldova cu un an în urmă). Acest proiect va permite să avem o contabilitate mai simplificată, pentru gospodăriile țărănești, va fi plătit un singur impozit, deci va exista o claritate, ceea ce va simplifica procedura de raportare și de plată a acestor impozite. Este de menţionat că Guvernul a venit cu o cotă de 3,5 bal/ha, ceea ce ar însemna că gospodăriile țărănești ar trebui să plătească de două ori mai mult decît plătesc acum.  Federația Fermierilor a propus ca pentru gospodăriile țărănești să avem un impozit unic de 1, 85 lei bal/ha, deoarece ele nu sînt plătitoare de TVA. Prin urmarei ţăranii sînt nevoiți ca această Taxă pe Valoare Adăugată să o introducă în costurile pentru producția pe care o are. Astfel, veniturile gospodăriilor țărănești sînt mult mai mici decît veniturile gospodăriilor mai mari plătitoare de TVA. Dacă efectuăm un calcul foarte simplu, ajungem la concluzia că impozitul unic pentru gospodăriile țărănești trebuie să fie 1, 85 lei bal/ha  Calitatea solului influiențează la calcularea acestui impozit, dar de obicei se calculează la bonitatea medie, care în Republica Moldova este de 64 de baluri, însă cu toate acestea gospodăriile țărănești trebuie să plătească nu mai mult de 1, 85 lei bal/ha.  Proiectul de lege prevede două plăți, adică pînă la 1 noiembrie și pînă la 1 decembrie, ca producătorii agricoli să-și poată finaliza anul agricol.  Este cel mai important să atragem atenția nu la ceea cît vor aduce acești bani la buget, dar cum se vor simți producătorii agricoli, fiindcă trebuie să recunoaștem că agricultura este motorul relansării economiei naționale și ea contribuie la dezvoltarea altor ramuri cum ar fi procesarea, comerțul, alimentația publică  Noi am discutat și cu reprezentanții FMI și am adus argumente că în Republica Moldova  TVA trebuie să fie mai mică decît cea care s-a propus de 20%, dar și impozitul în agricultură trebuie să fie unul rezonabil care să contribuie la stimularea dezvoltării ramurii.

Alexandru Oleinic la Europa Liberă: Reformele nu sînt posibile fără stabilitate politică

Pentru ca apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană să nu rămână a fi doar un vis frumos, demnitarii de la Bruxelles încurajează autorităţile statului să continue reformele. Urmează să se îmbunătăţească mediul de afaceri şi să fie realizate proceduri clare de atragere a investitorilor străini, fiind contracarată economia tenebră. Directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Atragerea Investiţiilor, Alexandru Oleinic, a fost deputat, dar şi ministru, actualmente e copreşedinte al Partidului Popular. Discuţia cu el am pornit-o tot de la nevoia promovării reformelor. Alexandru Oleinic: „Ca să poţi face nişte reforme eficiente, trebuie să fie o stabilitate politică în ţară. Stabilitatea politică permite să fie adoptate legi care ar crea condiţii pentru dezvoltarea antreprenoriatului, pentru dezvoltarea business-ului, pentru apariţia unor noi tehnologii. Este dezvoltarea economiei naţionale, care într-adevăr se identică, prin indicatorul produsului intern brut pe cap de locuitor, venitul pe care îl au cetăţenii, care este climatul de afaceri.” Europa Liberă: Se zice că un cadru legal ar exista. Mecanismul lui uneori nu e aplicabil şi ce mai lipseşte? Alexandru Oleinic: „Ar fi foarte bine să analizăm cum alte ţări au ajuns la un nivel de dezvoltare mai accelerată, cum ar fi Albania, care în 2012 are cea mai mare creştere economică, din tot spaţiul balcanic. Desigur, nu se face nimic într-un an. Dar ar fi fost foarte logic ca noi măcar să avem un model de dezvoltare a economiei naţionale pe viitorii 10 ani. Republica Moldova, în primul rând, are nevoie de investiţii străine.” Europa Liberă: Credeţi că mediul nu este prietenos pentru investitorii străini? Alexandru Oleinic: „Păi, dacă noi 4 ani de zile am avut cota zero la venit şi am creat o bază de atractivitate pentru investitorii străini în Republica Moldova, în 2013, am anulat-o, fără nicio analiză concretă ce a dat cota zero la impozitul pe venit, pe parcursul la 4 ani de zile. Dar nu facem concluzii numai datorită obligativităţii pe care o avem faţă de donatorii internaţionali.” Europa Liberă: De exemplu, ceea ce se cere din partea Fondului Monetar Internaţional nu ar trebui luat în calcul, atunci când vorbim despre crearea unui mediu favorabil pentru investiţiile străine? Alexandru Oleinic: „Eu nu spun că noi nu trebuie să luăm în calcul. Dar şi pe donatorii externi îi interesează deficitul bugetar. Dacă ne axăm numai pe colectarea impozitelor, aceasta este corect? În fiecare lună, în Republica Moldova, se închid aproape 100 de întreprinderi. În fiecare lună, tot mai mulţi şi mai mulţi oameni pleacă din ţară.” Europa Liberă: De ce se acceptă şi până astăzi ca acest mare procent al economiei tenebre să îşi facă mendrele? De ce agenţii economici acceptă mai degrabă să dea salarii în plic şi să nu meargă pe cale legală? Alexandru Oleinic: „Ca să nu mai vorbesc încă o dată că noi trebuie să creăm condiţii agenţilor economici, ca lor să le fie convenabil să activeze legal în Republica Moldova, eu vreau să vă aduc numai un exemplu. În Kazahstan, impozitul pe venit pentru persoanele fizice şi juridice constituie 10%.” Europa Liberă: Dar de ce comparaţi cu Kazahstanul, dar nu cu o ţară europeană? Alexandru Oleinic: „Şi într-o ţară europeană, taxa pe valoare adăugată în agricultură este de la 7% până la 9%. La noi s-au introdus 20%. Vedeţi că noi ne axăm mai mult pe câţi bani avem nevoie în buget, pentru a acoperi necesităţile bugetului. Noi nu mergem pe direcţia creării condiţiilor de a dezvolta antreprenoriatul şi de a crea condiţii pentru agenţii economici – pentru ca ei să producă cât mai mult, să creeze locuri de muncă, să facă investiţii, să aducă tehnologii – dar mergem pe calea introducerii impozitelor, care, până la urmă, duce la închiderea întreprinderilor din Republica Moldova şi plecarea capitalului din ţară. De ce investiţiile străine în 2012 au ajuns de 4 ori mai mici decât în 2011? De ce în 2012 plecarea capitalului din ţară s-a mărit de 2 ori faţă de 2011?” Europa Liberă: Şi de ce? Alexandru Oleinic: „Oamenii văd că instabilitatea legislaţiei existente în ţară nu le creează condiţii ca să poată face business. Până la urmă, orice agent economic doreşte să îşi dezvolte afacerea, dar nu să creeze condiţii ca să crească corupţia şi, în fiecare zi, să aibă controale şi aşa mi departe. Chiar acum recent, îmi povestea un coleg că, într-o lună, au avut 16 controale. A scos la vânzare toată proprietatea şi pleacă în Ucraina. Înseamnă că ceva nu merge, înseamnă că rezultatul reformelor se apropie de zero.” Europa Liberă: Şi, dacă eraţi dumneavoastră la guvernare, cum procedaţi? Alexandru Oleinic: „Ne-am propune să avem un model concret pentru ce facem în următorii 10 ani cu Republica Moldova.” Europa Liberă: Păi este Agenda 2020, domnule Oleinic. Alexandru Oleinic: „Este Agenda 2020 şi până astăzi din agenda aceea nu s-a făcut nimic. Noi putem să vorbim foarte mult de vectorul european, de integrarea europeană care, fără doar şi poate, este un model, cum ne dorim să fie Republica Moldova, un stat modern şi civilizat. Dar totuşi noi trebuie foarte bine să ne gândim unde este piaţa de desfacere, de unde vin investiţiile. Eu nu vorbesc de Est sau de Vest, fiindcă în multe sondaje cetăţenii Republicii Moldova s-au încurcat care ar fi priorităţile ţării. Acestea trebuie să fie acolo unde este convenabil. Şi astăzi, mă aflu în cadrul unei Agenţii de Atragere a Investiţiilor.” Europa Liberă: E greu, e uşor? Alexandru Oleinic: „E extraordinar de greu. Nu este încredere în cadrul legislativ al Republicii Moldova. Toţi colegii din exterior spun: „Să aşteptăm până când la dumneavoastră va fi stabilitate politică”, până când vor avea loc nişte schimbări care vor garanta şi vor asigura investitorii străini că ei pot să vină la noi în ţară. După 22 de ani de independenţă, noi ne-am pomenit în nişte reglări de conturi, care nu au nimic cu ţara aceasta şi cu cetăţenii. Noi am aşteptat foarte mult ca schimbările după 2009 să aducă rezultate. Or, noi nu vedem că, pe parcursul la 22 de ani, rămânem cea mai săracă ţară din spaţiul european?”
<