Republica Moldova ca și multe alte state cu democrații fragile sau în proces de formare, mai este încă supusă  monitorizării la capitolul ”nivelul de durabilitate al democrație în țară”. Unul dintre criteriile de performanță a nivelului de democratizare, de rînd cu libertatea media, independența justiției, nivelul corupției, responsabilitatea guvernării, este și  corectitudinea și transparența alegerilor.

În procesul de monitorizare a alegerilor au fost identificate mai multe probleme ce țin de organizarea și desfășurarea lor, printre care se regăsește și cea a calității listelor electorale alături de lipsa registrului electronic centralizat al alegătorilor. Voi menționa, că problema calității listelor electorale în Republica Moldova a devenit mai acută după alegerile parlamentare din 2001. Iar prima recomandare privind examinarea posibilității creării unui registru civil centralizat a fost făcută în anul 2004

În retrospectivă, reforma electorală în Republica Moldova, a început în anul 1993 odată cu adoptarea Legii privind alegerea Parlamentului, prin care s-a instituit o singură circumscripție electorală națională. Apoi, în 1997  a urmat adoptarea Codului electoral conform căruia s-a instituit Comisia Electorală Centrală, în sarcina căreea a fost pusă funcția de participare la verificarea și actualizarea listelor de alegători, de comun cu autoritățile administrației publice locale.

De ce problema calității listelor electorale continuă  să rămîna una din cea mai acută problemă? Deoarece procedura de completare a listelor electorale este de competența autorităților administrației publice locale – care, de regulă, doar copie listele respective de la o campanie electorală la alta, fără a se verifica informația despre persoanele decedate, informația privind persoanele care și-au schimbat locul de trai, care au atins vîrsta pentru exercitarea dreptului de vot. În plus, listele întocmite nu sunt expuse spre examinare și consultare de către cetățeni așa cum prevede Codul Electoral, și, în marea majoritate, nu conțin informația despre absența în țară a alegătorului la momentul votării. Toate cele menționate favorizează frauda electorală.

Și procedura de votare a cetățenilor aflați la muncă peste hotare este o parte a problemei calității listelor electorale, deoarece în conformitate cu prevederile Codului electoral ”în secțiile de votare constituite în afara Republicii Moldova, listele lectorale se întocmesc în baza datelor colectate de misiunile diplomatice care activează pe teritoriul statelor respective. Iar dacă e să comparăm numărul cetățenilor care și-au exercitat dreptul de vot peste hotarele țării  și al celor oficial înregistrați ca plecați la muncă peste hotarele țării, diferența este de sute de mii. În acest sens, cred că ar fi binevenită preluarea experienței altor state, care au mers și mai departe în democratizarea procesului electoral. Spre exemplu, elvețienii dispun de trei posibilități de votare: 1. – prin scrisoare în plic, 2. – direct în cabina de vot, 3. – votul electronic.

Și Estonia a aplicat cu succes în 2007 votul electronic civic datorită tehnologiilor moderne bazate pe accesibilitatea oferită de Internet, concomitent cu aplicarea tuturor instrumentelor antifraudă.

Revenind la practica Republicii Moldova, voi reaminti că Comisia Electorală Centrală încă în anul 2008 a anunțat despre trecerea la Registrul electronic al Alegătorilor pînă la următoarele alegeri parlamentare (2009). Dar, în 2009 CEC a lansat doar testarea unor module ale Sistemului Informaţional Automatizat de Stat "Alegeri" cu sprijinul proiectului „Suport electoral pentru Moldova" al PNUD Moldova/UE. Apoi a urmat prima testare a registrului Electronic al Alegătorilor în 2010 în alegerile locale noi din orașul Sîngera și în ziua referendumului republican constituţional, 5 septembrie 2010, în sectorul Centru al capitalei.

Prevederile Codului electoral adoptate în 2010, privind listele electorale nominalizează că ”întocmirea listelor electorale în baza Registrului de stat al alegătorilor” se va începe din 2015.

Constatarea este că instituțiile statutului, responsabile de implementarea măsurilor, a căror realizare va contribui la avansarea Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, în mod prioritar, sunt obligate să asigure transparență în exercitarea actului votării, să contribuie la excluderea situațiilor în care unii cetățeni voteaza de două ori, să asigure  evidența strictă a numărului de alegători și actualizarea permanentă a listelor electorale.

Sunt convins, că prin soluționarea rapidă  a problemelor nominalizate, partidele democratice aflate la guvernare vor da un semnal de încredere atît cetățenilor Republicii Moldova, cît și comunității internaționale. O țară arată așa după cum îi este sistemul electoral. Rămîne doar să ne onorăm obligațiunile asumate.