Conform studiului Indicele Libertății Economie, elaborat de Fundaţia americană Heritage şi revista The Wall Street Journal, Republica Moldova se află pe locul 124 din cele 183 de țări incluse în clasament privind libertatea economică în lume.

Indicatorul libertății economice în Republica Moldova este de 55,5, cifră care denotă faptul că cea mai mare parte a economiei nu este liberă. În trei dintre cei 10 indicatori ai libertăţii economice luaţi în calcul la elaborarea clasamentului situaţia s-a îmbunătăţit, însă a fost înregistrată stagnare la trei capitole şi înrăutăţire la alte patru. Indicatorul dat situează Republica Moldova, în plan regional,  pe poziţia 40 din 43 de ţări. Scorul pe ansamblu este sub valorile medii regionale (66,4 puncte) şi mondiale (59,5 puncte).

Datele fac trimitere și la faptul că corupţia, cheltuielile guvernamentale şi libertatea investiţională sînt punctele slabe ale economiei moldoveneşti.

Progresele înregistrate de Guvernul Republicii Moldova la nivel macroeconomic şi în ceea ce priveşte consolidarea climatului antreprenorial au fost inegale. Fundamentele libertăţii economice nu sînt nici bine stabilite, nici puternic protejate în economie, constată experţii străini. Ei adaugă că sistemul judiciar este vulnerabil la interferenţe politice şi corupţie, iar protecţia drepturilor de proprietate rămîne redusă, ceea ce ar putea să submineze perspectivele unei dezvoltări economice mai dinamice şi durabile.

În acest sens, Partidul Popular din Republica Moldova consideră că prioritatea de bază pentru orice guvernare trebuie să fie asigurarea unei politici economice a statului – echilibrată şi previzibilă prin eliminarea totală a corupției prin: crearea unui sistem transparent  de control a activității întreprinzătorilor; informatizarea actului de guvernare şi de administrare la toate nivelurile; promovarea pe larg a sistemului de achitări pentru servicii și mărfuri prin intermediul plăților electronice; aplicarea principiului separării puterii şi a business-ului, prin crearea pîrghiilor de eliminare a conflictelor de interese; reformarea administraţiei publice centrale, în scopul transformării instituțiilor statului în instituţii credibile, cu funcţionari de înaltă calificare şi moralitate;  eficientizarea mecanismului de verificare şi de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi la proprietăţi ale persoanelor ce deţin o funcţie de demnitate publică și stabilirea răspunderii pentru încălcarea legislației; responsabilizarea persoanelor cu funcții de răspundere pentru cheltuirea mijloacelor bugetare, prin stabilirea unor norme contravenționale și penale.

Prin aceste acțiuni, se va institui o stabilitate în domeniul economic și va rezulta încrederea față de stat, stimulîndu-se activităţile de întreprinzător şi ameliorarea climatului investiţional  al Moldovei.