Alexandru Oleinic: Un stat puternic cu o economie în dezvoltare - doar în parteneriat cu un sistem bancar stabil si receptiv
Ultimele decizii adoptate vis-a-vis de activitatea Băncii Naționale a Moldovei – de modificare a legislației în domeniu și de noi numiri în funcțiile de conducere – ne denotă despre faptul că sistemul bancar continuă să se afle în starea de criză sistemică, iar guvernarea în perioada de după 2009 așa și nu a reușit să asigure securitatea financiară a statului și nu a identificat un model de dezvoltarea a Republicii Moldova, bazat pe programe de relansare a economiei naționale în parteneriat cu sistemul bancar. Iar costurile acestor tărăgănări ne aruncă țara și cetățenii în sărăcie și în panică, deoarece toate nereușitele guvernării – miliardul furat, veniturile în scădere la bugetul de stat, lipsa locurilor de muncă și a forței de muncă – sunt puse pe seama cetățenilor rămași să muncească în Republica Moldova.
Deși în perioada anilor 2000-2008 sistemul bancar din Republica Moldova a înregistrat un grad avansat de integrare în economia națională, datorită activității sale de creditare, înregistrînd o creștere a ponderii creditelor bancare în PIB de la 25,2% în 2000 până la 40,2% în 2007, atunci în 2008 această pondere a început să scadă din cauza încetinirii creșterii economice și ca urmare a înăspririi politicii monetare. Ulterior, ponderea creditelor în PIB au înregistrat o creștere de până la 41,7% în 2009, fiind urmată de diminuarea lor până la 33,9%. în 2010.
Cifrele invocate ne atestă că activitatea bancară este în interdependență de contextul macroeconomic din țară și că numai un sistem bancar stabil şi sigur poate asigură stabilitatea financiară şi o creştere economică durabilă continuă.
Analizînd evoluția ratei dobînzilor constatăm că rata medie a dobânzii la creditele în lei şi valută străină s-a redus constant începând cu anul 2008 sub presiunea crizei financiare şi ca urmare a reducerii inflaţiei. Astfel, la finele anului 2010, ratele dobânzilor s-au diminuat în expresie nominală până la minimum istoric de 16,25%, atingînd nivelul din perioada de până la criză (1998). Tendința respectivă a continuat și pe parcursul anului 2011, rata creditelor în temeni nominali ajungând la 14.2%, iar în termeni reali – la 6.5%. Creșterea creditării în această perioadă de timp a fost alimentată de intensificarea concurenței în sectorul bancar în urma intrării pe piață a cîtorva investitori de talie internațională, care au contribuit la creșterea investițiilor străine în capitalul băncilor de la 50,6% în 2005 până la 76,8% în 2011.
În perioada anilor 2012 şi 2013 - diminuarea creșterii economice și înrăutățirea indicatorilor de performanță au determinat BNM să reducă rata dobânzii de politică monetară de la 8.5 % la 4.5 % anual și a ratelor dobânzilor la credite pînă la nivelul de 12.03%. Anume această perioadă ”relaxantă” în activitatea băncilor a și condus la falimentarea în 2014 a celor trei bănci, care reprezentau peste o treime din sistemul bancar al țării. Volumul de credite acordate de BEM, BS şi UB la finalul anului 2014 a constituit circa 13,4 miliarde lei (~950 milioane USD). Această cifră coroborează creditele de urgență acordate de BNM celor 3 bănci pentru a evita intrarea acestora în incapacitate de plată (~ 10-15 miliarde lei).
Totodată, dacă în anul 2010 sistemul bancar a susținut economia națională prin creșterea creditelor în economie cu 12.7 la sută pe parcursul anului, atunci în 2015 - atestăm la diminuarea cererii de credite din cauza majorării ratei de bază până la 19,5% ceea ce a dus la scumpirea esențială a creditelor. În aceste condiții, deși soldul creditelor în MDL a înregistrat o creștere negativă, de -2,2% , de rînd cu trendul descendent și al soldului de credite în valută, veniturile băncilor comerciale au înregistrat o creștere cu 37.9%, din contul diferenței de curs, ratei dobînzilor la credite și taxele aferente lor.
Și mai interesant - doar într-o singură lună, persoanele fizice au primit prin băncile comerciale din Republica Moldova transferuri bănești în sumă doar de 91,68 mln. dolari SUA, ceea ce reprezintă 40,82% din totalul valutei străine vîndute de populație pe piața valutară în numerar. Numai în 2013 de la populație a fost procurată în numerar, valută străină în sumă echivalentă a 3.640,1 mln. dolari SUA, iar transferuri bănești pentru persoanele fizice prin intermediul băncilor comerciale au însumat sumă echivalentă a 1.608,98 mln. dolari SUA.
Prin urmare, Guvernul, care s-a dezis benevol sau mai bine zis, a subscris pentru lichidarea singurei bănci de stat – BEM, prin intermediul căreia a fost posibil de realizat mai multe proiecte investiționale și de a contribui la formarea unor politici sănătoase în sectorul bancar și Banca Națională, care prin politicile promovate în sistem, sau prin lipsă de politici – sunt cei care au contribuit, în mod tăcit, la acaparările de venituri pe contul cetățenilor.
În situația în care, economia Republicii Moldova, cetățenii ei și agenții economici care contribuie la formarea bugetului public național, au nevoie de suport din partea statului pentru a se dezvolta și a a avea acces la noi piețe de desfacere și la finanțe ieftine, Guvernul, prin asumare de responsabilitate politică, aprobă legi, ignorînd voința forului legislativ, prin care impune propriului popor contul de achitare a miliardului furat. Și din nou, în loc de investigații serioase și identificarea celor care trebuie să întoarcă poporului miliardul furat, Guvernul ascunde numele adevăraților vinovați în furtul miliardului. Din nou iresponsabilitatea guvernării este pusă în responsabilitatea poporului.
E timpul ca în Republica Moldova instituțiile statului să servească poporul țării. E timpul ca sistemul bancar din Republica Moldova să devină un partener de încredere al dezvoltării economice. In caz contrar – sunteți obligați să ne oferiți acces la finanțele băncilor străine. Deoarece Republica Moldova și cetățenii ei merită să aibă dezvoltare.