Chișinău, 21 octombrie 2019 - Deputatul independent Alexandru Oleinic a depus o sesizare la Curtea Constituțională privind constituționalitatea unor articole din legislația națională sub aspectul omisiunii procedurii de reglementare a accesului solicitanților de azil la sistemul de asigurare de asistență medicală.

Deputatul Alexandru Oleinic solicită Curții Constituționale să examineze prevederile legislației naționale la compartimentul asigurării de asistență medicală pentru toate categoriile de cetățeni, inclusiv solicitanților de azil, inclusiv prin declararea drept neconstituționale articolele 26 din Legea nr. 411/1995 a ocrotirii sănătății, 9 din Legea nr. 1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și 30 din Legea nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova, în partea ce ține de omisiunea de a reglementa dreptului solicitanților de azil de a accede la un sistem autonom garantat de stat de protecție financiară a populației în domeniul ocrotirii sănătății.

În opinia parlamentarului, șederea solicitanților de azil pe teritoriul Republicii Moldova este una provizorie, dar care poate dura până la câțiva ani, deoarece etapa administrativă a examinării cererii de azil durează până la 6 luni, iar etapa judiciară a examinării cererii de azil poate dura mult mai mult. În toată perioada asta de timp ei nu au acces la asistență medicală. 

În sesizarea sa, deputatul  Alexandru Oleinic solicită ca până la remedierea deficienței de reglementare constatate și înlăturarea viciului de neconstituționalitate, Curtea Constituțională să dispună aplicarea în privința solicitanților de azil a prevederilor referitoare la străinii cărora li s-a acordat dreptul de ședere provizorie pe teritoriul Republicii Moldova pentru reîntregirea familiei, pentru studii, pentru activități umanitare sau religioase, cu achitarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală similar cetățenilor Republicii Moldova care achită prima de asigurare stabilită în sumă fixă.

În opinia deputatului Alexandru Oleinic, această omisiune de reglementare a generat o practică administrativă prin care solicitanților de azil le este refuzată recepționarea plăților pentru primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, în același condiții ca și celorlalte categorii de persoane cu drept de ședere provizorie pe teritoriul Republicii Moldova, care se asigură în mod individual, achitând prima de asigurare obligatorie de asistență medicală similar cetățenilor Republicii Moldova care achită prima de asigurare stabilită în sumă fixă.

Republica Moldova a aderat la  Convenția ONU privind statutul refugiaților, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, la 23.11.2001.  Potrivit  Articolului 3 al Convenției, Statele contractante se angajează să  aplice dispozițiile acestei convenții refugiaților fără discriminare în ce privește rasa, religia sau țara de origine.  În baza acestui tratat internațional, Republica Moldova s-a angajat că va „acorda refugiaților având reședința regulată pe teritoriul lor același tratament în materie de asistență și securitate publică ca și cel acordat cetățenilor lor”.