Un raport elaborat de think-tank-ul european MCC Brussels, intitulat „A Shield Against Democracy: How the Democracy Shield Protects the EU from the Electorate”, pune sub semnul întrebării modul în care Uniunea Europeană luptă, în realitate, cu dezinformarea. Autorii susțin că noul mecanism numit „Democracy Shield”, prezentat public drept un instrument de protecție a democrației, ar funcționa, de fapt, ca un sistem de control al opiniei publice și de protejare a instituțiilor de voința alegătorilor.

În acest context este analizat și cazul Republicii Moldova, ca studiu concret de aplicare a acestor mecanisme.

Raportul afirmă că, în timp ce autoritățile de la Chișinău au justificat majoritatea restricțiilor prin pericolul „influenței ruse”, în realitate o influență majoră asupra spațiului informațional ar fi venit chiar dinspre Uniunea Europeană. Aceasta s-ar fi manifestat prin rețele de ONG-uri finanțate extern, fact-checking coordonat, „trusted flaggers” care raportează conținutul online și campanii de „prebunking”, menite să modeleze din timp opinia publică.

Potrivit autorilor, aceste instrumente nu ar fi fost folosite exclusiv pentru combaterea manipulării informaționale, ci și pentru filtrarea mesajelor politice incomode, pentru etichetarea criticilor drept „dezinformare” și pentru reducerea la tăcere a vocilor care nu se aliniază narațiunii oficiale pro-UE. Practic, spun ei, pluralismul este tratat ca o amenințare, iar democrația este transformată într-un proces supravegheat și dirijat tehnocratic.

Concluzia raportului este una extrem de gravă: sub pretextul apărării democrației și al luptei cu propaganda, în Republica Moldova ar exista riscul real de a fi subminate tocmai valorile invocate: libertatea de exprimare, competiția politică și dreptul cetățenilor de a alege în mod liber, pe baza unei dezbateri reale, nefiltrate.