Alexandru Oleinic: Elitele societății moldovenești și rolul lor în dezvoltarea Republicii Moldova

Alexandru Oleinic: Elitele societății moldovenești și  rolul lor în dezvoltarea Republicii Moldova

Trista realitate socială și economică din societatea noastră după cei aproape 26 de ani de independență, ne impune, tot mai insistent, întrebarea ”CINE sau CE poate aduce țărișoarei noastre și poporului său bunăstarea și stabilitatea?”

Făcând o retrospectivă a existenței statului nostru în această perioadă, putem afirma că Republica Moldova a avut parte și de personalități remarcabile, și de programe bune de relansare a economiei, și de reducere a sărăciei, precum și de dezvoltare a satelor moldovenești, dar și de atragere a investițiilor străine. Cu regret, însă, după 25 de ani, avem aceeași stagnare economică, la procesul intens de depopulare a satelor și de lipsa investițiilor străine. De aceea, întrebarea vine de la sine – DE CE NU AM REUȘIT?  

Credem că putem găsi răspunsul în identificarea comportamentului elitei politice din Republica Moldova care, fiind reprezentată în mare parte de liderii  partidelor politice, nu au dat dovadă întotdeauna de o atitudine adecvata statutului de suveranitate al Republicii Moldova. Evenimentele cauzate de confruntarea celor trei grupări politice parlamentare și extraparlamentare, cu viziuni opuse privind calea de dezvoltare a statului - unii pentru statalitate, alții pentru Unirea cu România și ceilalți pentru unirea cu Rusia /aderarea la Uniunea Rusia-Belarus - au divizat, evident, elita politică, i-au divizat și pe cetățenii Republicii Moldova. Abia după  respingerea planului Kozak de federalizare a Republicii Moldova (în 2003), în urma amplelor  manifestații de protest, societatea a conștientizat necesitatea schimbării vectorului de dezvoltare a Republicii Moldova - de la cel estic la cel european  și a impus afirmarea unei noi elite politice pro-europene, pro-democratice.

Deși cetățenii și societatea, în dorința lor de a se rupe de trecut și a-și schimba viața în bine, și-au mobilizat votul în favoarea partidelor pro-democratice și anti-comuniste, aflarea acestora la putere după 2009 nu a fost, nicidecum, un răspuns responsabil la speranțele și așteptările cetățenilor – locuri de muncă, salarii decente, justiție independentă, educație, sănătate, stat dezvoltat și credibil.

Dimpotrivă, în dorința de a se menține cu orice preț la putere, s-a purces la coruperea politică și la șantaj, apoi, pentru a impune voința unei noi majorități în toate domeniile social-economice ale statului, s-a inițiat crearea pseudo-alianțelor proeuropene de guvernare, iar pentru a le mai solicita cetățenilor un vot de încredere - vorbesc despre lupta împotriva corupției și despre promovarea reformei. În realitate, unii reprezentaţi ai alianţei de la guvernare vorbesc de parcursul european al statului, alţii însă, de unirea acestuia cu alte state. Lipsa de unitate a clasei politice în realizarea planului de europenizare și de modernizare a Republicii Moldova, uzurparea puterii în stat prin politizarea instituţiilor statului şi dezbinarea cetăţenilor – sunt acțiunile promovate de elita politică şi de guvernările democratice, pretins pro-europene, din ultimii opt ani. Traseismul și migrația politică, care au devenit principalele caracteristici ale clasei politice moldovenești, împreună cu propagarea ideilor de divizare a societății în orientarea pro-Est și pro-Vest, creează premize periculoase pentru integritatea și identitatea națională a statului Republica Moldova și pentru viitorul nostru european.

Toate cele enumerate ne vorbesc despre eșecul evident al elitei politice din Republica Moldova în promovarea și cultivarea respectului față de valorile naționale și de cultura politică. Ne denotă necesitatea stringentă de schimbare calitativă și a clasei politice și a elitei ei. Pentru realizarea unei astfel de reforme ar trebui să identificăm lista actelor legislative corespunzătoare, printre care ar trebui să fie Legea Lustrației și Legea răspunderii ministeriale, modificarea sistemului electoral prin trecerea la sistemul mixt și, desigur, modificarea Constituției.

Teoretic, Legea Lustraţiei urmărește asigurarea accederii în funcţii de conducere a persoanelor integre, cu o reputaţie ireproşabilă, ca și interdicția ca foștii nomenclaturiști, activiști comuniști si securiști să acceadă în funcții publice. Pentru a accepta o asemenea abordare, care de fapt nu este altceva decât garanția de a asigura o guvernare eficientă, este nevoie de mult curaj, devotament şi voinţă politică. Dar, este oare pregătită clasa politică moldovenească să accepte o astfel de “curăţire”?

Succesul unei asemenea reforme poate fi atins doar prin realizarea unui dialog larg al partidelor politice parlamentare și extraparlamentare și obținerea unui consens politic în acest scop.

În practica ţărilor democratice, elitele politice sunt formate din mediul opoziţiei politice, din funcţionari înalţi de stat şi jurişti de vază, din reprezentanţii cercurilor de afaceri şi personalităţi notabile ale vieţii publice naţionale (savanţi autoritari, cunoscuţi politologi şi sociologi, economişti şi politicieni cu renume), o bună parte din aceştia având absolvite instituţii elitiste. Pe cînd, în Republica Moldova, elita politică, prin comportamentul său de a pune în valoare apartenența politică și geopolitică, și nu interesul național și doleanțele poporului, nu putem afirma că elita politica din Republica Moldova este reprezentată de cele mai valoroase personalități din societate. Or, pentru a avea o elită  demnă trebuie să repunem în valoare statutul pedagogilor, medicilor, al intelectualității de la țară care, pe timpuri, reprezentau elita satului moldovenesc și a societății. Doar prin evidențierea și sprijinirea unor asemenea personalități, care - prin comportamentul propriu - contribuie la educarea și culturalizarea fiecărui locuitor, de la mic până la mare, putem depăși sărăcia, putem combate corupția și putem reuși să dezvoltăm și să îmbogățim populația din Republica Moldova

 

Comentarii
 
Nume
 
 
Mesaj
 
 
Introduceți codul
CAPTCHA Image
refresh