Ce facem cu TVA-ul achitat de agricultori?

 Agricultura Republicii Moldova este influențată în mare parte de mai mulți factori, printre care se numără degradarea solului și condițiile climatice — seceta devenind un fenomen foarte frecvent în ultimii ani. În condițiile în care  producția agricolă (90%) este reprezentată de 7 produse – cereale, struguri, legume, fructe, porcine, lapte și păsări de curte –  este evident că cerealele (inclusiv grâul, orzul, porumbul și floarea-soarelui) sunt primele pe lista  culturilor supuse riscurilor climatice. Reducerea dependenței  agriculturii de astfel de fenomene este o provocare majoră pe termen mediu și lung în acest sector.  În context statul ar trebui să intervină cu măsuri eficiente de facilitare a accesului producătorilor agricoli la resursele financiare necesare pentru moment. Una din aceste măsuri ar putea fi nu alocarea mijloacelor de la bugetul de stat, dar gestionarea eficientă a Taxei pe Valoarea Adăugată, achitată de producătorii agricoli, care, procurând carburanți, chimicale și alte mărfuri și servicii, achită  TVA în mărime de 20%, iar TVA la comercializarea produselor agricole este de 8%. Astfel, întreprinderile agricole care produc și livrează produse pe teritoriul țării, acumulează în cont sume mari de TVA, plătite în avans la bugetul de stat. La moment, prevederile Codului fiscal  stabilesc restituirea TVA doar la livrările de mărfuri efectuate la export  și în cazul  efectuării investițiilor (cheltuielilor) capitale. În această ordine de idei și pornind de la faptul că producătorii agricoli din sate, deși duc lipsă de mijloace financiare, sunt impuși prin lege să achite TVA la procurarea materialelor și serviciilor, contribuind la formarea veniturilor la bugetul de stat,  am înaintat Guvernului Republicii Moldova  o interpelare privind sumele TVA acumulate în cont de producătorii agricoli la situația din 01.06.2020. 

Alexandru Oleinic:În lipsa unor acțiuni promte ale autorităților, astăzi un litru de motorină costă în medie 13.10 lei! În realitate acesta ar trebui să fie de 10.46 lei!

 Problema formării prețurilor la produsele petroliere și comercializarea acestora am abordat-o nu o singură dată atât în plenul Parlamentului sau ședințele Comisiei economie, buget și finanțe, cât și în cadrul numeroaselor discuții cu factori de decizie din cadrul Guvernului, diferitor ministere, ANRE, etc. Mai mult, am venit și cu două inițiative legislative – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii privind piața produselor petroliere nr.461 din 30.07.2001, care prevede stabilirea prețurilor de către ANRE, și Proiectul de lege privind acordarea ajutorului de stat sub formă de alocații bugetare unice producătorilor agricoli pentru compensarea accizului la motorină. Ideile expuse în aceste proiecte au fost agreate și considerate oportune de premierul Ion Chicu, ministrul finanțelor Serghei Pușcuța, oficiali de la ANRE, reprezentanți ai societății civile, sociațiilor de fermieri, producători, etc. De la înregistrarea acestor inițiative (ianuarie-februarie 2020) au trecut câteva luni. Mai mult, am fost loviți de pandemia coronavirus, criza economică, secetă agricolă și alte cataclisme,  dar ”carul stă tot în loc”. Avizele Guvernului, care urmau a fi elaborate de ministerul Economiei și Infrastructurii, chiar dacă s-au schimbat deja doi miniștri, până în prezent nu sunt… În toată acestă perioadă prețurile la produsele petroliere pe piața internațională au cunoscut scăderi dramatice, provocând crize nu doar în relaiile dintre principalii actori de pe mopamond, dar și în multe domenii. Și doar în Republica Moldova ”totul este bine și frumos”… În realitate, nici o mișcare pentru a susține în plină criză cetățenii, agenții economici, agricultorii, etc. Mai mult, grație situației în cauză, companiile petroliere obțin zilnic supravenituri de zeci de milioane lei din contul cetățenilor și economiei naționale… Drept exemplu ne servește și un simplu calcul (aproximativ). La 18 mai 2020, la bursa Platts, prețul 1 tone de motorină era de $263! Dacă adăugăm la acest preț plățile pentru transport, import, devamare, comercializare și altele, plus 20% TVA – atunci prețul ei ajunge în Republica Moldova este de $694,6 (cca 12370 lei). Cu alte cuvinte UN LITRU de motorină, comercializat cu amănuntul, trebuie să coste 10.46 bani! În realitate, la stațiile PECO, motorina se comercializa în medie cu 13.10 lei! Apropo, mai e o șmecherie la noi. Produsele petroliere se procură și importă în KILOGRAME, dar se comercializează în LITRI, unde 1 kg = 1.183 litri… Diferența (venitul) aceasta de 0.183 litri de la fiecare kilogram este un fel de ”cadou” al ANRE sau nu știu al cui pentru companiile petroliere… Dacă facem un calcul la cantitatea produselor petroliere importate obținem sume destul de fabuloase obținute de companiile petroliere… De ce revin la tema prețului pentru produsele petroliere. Astăzi, după sfârșitul stării de urgență, revenim la ”starea noastră națională” – iarăși sunem ”dominați” de bătăliile politice. În topul știrilor traseismul politic, ”kulioace”, proteste, etc. Desigur, nu putem fi infiferenți de procesele care ne influențează viața, dar se crează impresia că multe dintre aceste ”evenimente de top” sunt create artificial de unele forțe și exponenți politici, cărora această instabilitate politică, socială și economică le servește drept o platformă de obținere a profiturilor. Inclusiv de pe piața petrolieră… După anularea stării de urgență, activitatea legisaltivă revine la programul ei normal. În context, intenționez ca problemele respective, precum și altele legate de depășirea situației de criză din economie, să fie abordate în cadrul Parlamentului la toate nivelurile și voi susține orice inițiativă a colegilor în acest sens.

Moldova este în pragul unei crize profunde în agricultură

 Seceta, care Moldova nu a avut-o timp de 40 ani, precedată de o iarnă caldă și fără zăpadă, a afectat culturile agricole din țară, creând toate premisele pentru o nouă criză – în sectorul agrar. Potrivit unor experți, chiar și precipitațiile anunțate de meteorologi, ar putea salva la unele culturi doar jumătate din roadă. Conform scenariului cel mai sumbru – lipsa precipitațiilor, ne putem trezi cu situația din 1947…  Consider că în aceste condiții avem nevoie de un Program național de irigare, care ar elimina riscurile în caz de secetă și garanta siguranța și calitatea sectorului.  Plus la toate, este necesar și un Program de digitalizare a sectorului agricol, care va automatiza activitatea întreprinderilor, îmbunătăți randamentul culturilor, optimiza factorii de producție, reduce necesitatea în brațe de muncă, astfel crescând esențial profitabilitatea. Până atunci, situația proastă este confirmată, cu părere de rău, târziu ca întotdeauna, și de ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Ion Perju, care a calificat-o drept una „fără precedent”, fiind inițiat un proces de evaluare a stării reale a terenurilor în fiecare raion și, în măsura posibilităților, a fiecărei gospodării din R. Moldova. Și aceasta în situația când acum câteva luni un grup de agricultori a încercat de nenumărate ori să obțină o audiență cu ministru pentru a discuta situația critică care se contura în agricultură… Ca regula, ministerul are agenda sa, care nu coincide cu problemele sectorului agrar…  Nu e prea târziu oare? O întrebare, care pentru moment sună retoric, dar abordată în numeroasele interpelări de deputat la adresa instituției încă acum jumătate de an, când indicam pericole pentru sectorul agrar, inclusiv prin deteriorarea/lipsa sistemului de irigare (doar cca 4,3% de terenuri agricole sunt irigate), stoparea/nefinalizarea apeductului Soroca-Bălți, lipsa unor programe/strategii eficiente de susținere a sectorului agrar, producătorilor agricoli, etc. Mai mult, până în prezent, din lipsa avizelor din partea Guvernului se află în stand-by inițiativele legislative care vizează modificarea și completarea Legii privind piața produselor petroliere nr.461 din 30.07.2001 (plafonarea prețurilor de ANRE), acordarea ajutorului de stat sub formă de alocații bugetare unice producătorilor agricoli pentru compensarea accizului la motorină, adoptarea de unei hotărâri cu privire la măsurile de diminuare a impactului negativ asupra economiei naționale din cauza epidemiei de coronavirus, etc.  Mai nou – la rectificarea bugetului nu a fost acceptat amendamentele de stabilire a impozitului de 8% pentru întreprinderile care procesează produse agricole (proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative), precum și majorarea Fondului de subvenționare a agriculturii de la un miliard până la 2 miliarde lei și modificarea conceptului de subvenționare la subvenții per/ha (proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2020 nr.172/2019). Ultima modificare am propus-o reieșind din considerentul că pentru a ieși pe piețele internaționale, inclusiv cea europeană, cu produse de calitate sunt necesare investiții, subvenții, etc. Dar despre ce putem noi vorbi la acest capitol, dacă investim de zeci de ori mai puțin în agricultură decât alte state… Evoluțiile din ultima perioadă indică că suntem în pragul unei crize de proporții în agricultură, iar lipsa unor măsuri operative va agrava și mai tare situația din sector, cauzând, într-un final, spre sfârșitul anului falimentarea a circa 60% din întreprinderile și gospodăriile agricole.  Diferite propuneri și soluții pentru diminuarea impactului vin din partea experților, agricultorilor, savanților, opoziției și altor instituții… Dar se crează impresia că toate acestea sunt ignorate de autorități. Se repetă, într-o măsură oarecare, istoria cu pandemia coronavirusului, când lipsa unității naționale a tuturor actorilor, precum și operativității în adoptarea măsurilor anticriză a creat dificultăți în mai multe sectoare ale economiei naționale, care încă trebuie depășite. Situația se va agrava și mai tare dacă întârziem cu soluții și în agricultură…

Paște fericit

În aceste timpuri în care doar lumina divină ne poate călăuzi spre binele de care avem nevoie,  spunem cu întreaga noastră curățenie sufletească: credem în  speranța  lăsată nouă de către părinții noștri; credem în puterea  Cuvîntului  prin care învingem, credem în noi înșine, credem în Moldova.                  Paște fericit tuturor!     Alexandru OLEINIC

Alexandru Oleinic: Trebuie soluții pentru susținerea economiei naționale pentru că mulți sunt la margine de faliment

 Independentul Alexandru Oleinic este unul dintre cei patru deputați care au depus sesizări la Curtea Constituțională în legătură cu legea prin care Executivul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului În această lege sunt prevăzute mai multe măsuri sociale și economice în contextul stării de urgență provocate de COVID-19. Alesul poporului spune că după declararea Legii drept neconstituţională, Guvernul trebuie să înveţe din prima greşeală, ca să nu calce pe aceeaşi greblă şi a doua oară. Europa Liberă: Dle deputat, sunteți unul din aleșii poporului care ați depus și Dvs. o sesizare la Curtea Constituțională, deși s-au adunat mai multe și Înalta Curte a decis să le examineze pe toate împreună. Cine e de vină de această asumare a răspunderii, care e considerată, până la urmă, anticonstituțională? Alexandru Oleinic: „Sigur că sesizarea depusă de mine și sesizările depuse de către colegii mei au arătat că responsabilitatea asumată de către guvern a mers nu pe calea corectă, fiindcă, pe de o parte, în conținutul sesizării au fost mai multe prevederi, care nu aveau nimic comun cu pandemia. Pe de altă parte, eu am atras atenția, alături și de aceste momente, la procedura care a fost aplicată la asumarea răspunderii.” Europa Liberă: Adică, ședința plenară nu a avut loc, nu a fost deliberativă, prin urmare nu s-a dat citirii și nu s-a luat act de asumare a răspunderii? Alexandru Oleinic: „Legile, până la urmă, se adoptă în parlament. Europa Liberă: Pe care nu le înțelegeți Dvs.? Alexandru Oleinic: „Pentru mine nu-s de înțeles inițiativele care n-au nimic comun cu pandemia. Mă refer la reducerea unor taxe locale pe resurse naturale celor ce țin de prospecțiunile geologice, lemn și resurse naturale, taxa de zbor în mărime de 4,5 euro și pentru cine, impozitarea purtării numerelor care tot nu-i înțeleasă de ce a apărut acum și modificarea legii de plată a accizului la magazinele duty-free, care cineva vorbește despre apărarea intereselor producătorilor autohtoni, dar noi astăzi suntem într-o situație foarte critică în țară pe altă dimensiune care, neavând nici experiență, neavând nici exemple, nici rețete pentru soluționarea problemei – încercăm să promovăm niște întrebări care nu sunt caracteristice situației. Atunci când guvernul lansează vreo idee bună, ea este acceptată, apreciată și susținută, dar în cazul de față, când se dau întrebări și nu-s răspunsuri – asta-i reacția și, până la urmă, nimeni nu trebuie să se supere, fiindcă nimic nu-i veșnic în lumea aceasta, astăzi o grupă de politicieni se află la guvernare și au responsabilitate, dar eu nu cred că cineva din politicienii actuali - și de la noi din țară, și din alte țări - sunt fericiți de încercarea care li se oferă, pentru că, vreau să vă spun că responsabilitatea este enormă.” Europa Liberă: Ajungem și la responsabilitate. Dle Oleinic, și totuși, înțeleg eu, guvernul nu va renunța, prevederile din legea declarată neconstituțională vor fi totuși aprobate repetat de cabinetul de miniștri? Ion Chicu, șeful guvernului, a anunțat că mai multe măsuri care erau incluse în legea declarată ieri neconstituțională vor fi promovate repetat în procedură obișnuită. Alexandru Oleinic: „Am văzut și eu informația că guvernul pregătește o nouă asumare care va avea loc, dumnealor au spus că chiar săptămâna asta, dar nu știu, fiindcă aceasta tot este destul de complicat. Eu așa am înțeles că, alături de cele care au fost în asumarea precedentă, au apărut și alte prevederi noi. Așteptăm. În orice caz lecția a fost primită de către guvern. Așteptăm să vedem cu ce va veni guvernul în parlament și care vor fi modificările, legile asumate pentru depășirea situației atât de complicate.” Europa Liberă: Mediul de afaceri acum e într-o situație delicată și se pare că cea mai mare criză abia urmează, afectând în primul rând economia. Ce facilități pot fi acordate reprezentanților mediului de afaceri, celor care au activități? De ce vă pun această întrebare? Am mers în teritoriu și foarte mulți agenți economici spun că cei care au activități nu atât de mari ar putea să falimenteze. Alexandru Oleinic: „Pentru Republica Moldova și pentru tot globul, vreau să vă spun că este o situație unică pandemia aceasta, dar noi vedem care sunt pașii guvernelor din alte țări și cum susțin economia națională și de aceea și la noi în țară tot businessul așteaptă pași concreți din partea guvernanților. Responsabilitatea este enormă, absolut enormă, fiindcă pașii care se fac în alte țări și ajutoarele care se dau creează niște așteptări concrete față de guvernanți, de aceea pe mine mă miră declarația prim-ministrului, că noi o să avem bani numai pentru pensii și pentru lefurile bugetarilor, dar Dvs. luați credite și plătiți lefurile și noi vom acoperi dobânzile. În primul rând, aceasta este o cale greșită din start, fiindcă, indiferent de orice situație, creditele sunt înzestrate mai mult în dezvoltare, investiții și mai puțin în consum, dar, până la urmă, și situația aceasta nimeni nu poate să spună cât va dura.” Europa Liberă: Ce suport poate să ofere statul pentru business? Alexandru Oleinic: „În Republica Moldova sunt rezerve care se pot folosi pentru a susține businessul național. Dacă aceste rezerve nu vor fi eficient folosite la moment, noi avem șansa ca în toamnă să nu mai avem întreprinderi, fiindcă din toate sursele, și Dvs. aveți informația asta, dar și eu vreau să vă spun că foarte mulți sunt la margine de faliment. Eu încă o dată atrag atenția guvernanților că trebuie de găsit soluții și concret atitudini și plan de menținere și susținere a businessului național. OK, este Banca Națională care trebuie să intervină urgent ca regulator în relațiile dintre băncile comerciale și agenții economici, trebuie să găsească soluții la prelungirea termenelor de achitare a creditelor, a dobânzilor. Aici tot e o problemă foarte serioasă, fiindcă nu este astăzi agent economic în Republica Moldova care să nu aibă relații cu băncile comerciale și băncile comerciale, bugetul național cere îndeplinirea obligațiunilor strict la timp și la sumă și noi înțelegem că bugetul național este o prioritate pentru toți și de acolo sursele care vin în bugetul național trebuie folosite eficient. Pe mine mă miră că noi vorbim în situația aceasta atât de complicată de niște investiții eventuale cum sunt licitațiile pentru construcția drumurilor, care chiar este straniu. Mai bine cu banii aceștia găsim o soluție concretă pentru a susține businessul național. Drumurile sunt necesare, dar situația aceasta trebuie acum depășită și de găsit soluții de a menține businessul, fiindcă veniturile la buget nu cad din cer, toate veniturile vin prin munca agenților economici din Republica Moldova. De aceea, dacă o să avem o atitudine corectă față de ei, vom putea menține și veniturile pentru bugetul național, pentru problemele care sunt în Republica Moldova, altfel o să ajungă timpul când nici rezervele nu o să ne salveze și nici nu o să ne ajute să rezistăm.” Europa Liberă: Parlamentul, în aceste timpuri de pandemie, ce rol joacă, pentru că parcă nici nu ar exista legislativul? Alexandru Oleinic: „Foarte bună întrebare. Chiar aproape cu o lună în urmă am propus constituirea unei comisii speciale anticriză formată din reprezentanții legislativului, autorităților statului, societății civile, mediului de afaceri, care ca bază să fie Comisia economie, buget și finanțe a parlamentului, pentru că, într-adevăr, suntem o țară parlamentară și nu este corect ca parlamentul să se distanțeze de la situația aceasta de criză. Și am înregistrat proiectul nr. 130 la secretariatul parlamentului care, după o analiză a situației sociale și economice în perioada epidemiei, să elaboreze comisia, să elaboreze un set de propuneri, să analizeze situația cu businessul, cu antreprenorii și să iasă cu niște propuneri concrete față de Comisia națională pentru stări excepționale. Legea s-a înregistrat, mai departe n-am avut posibilitate să promovez ideea aceasta, dar excluderea parlamentului și, în genere, nu numai a parlamentului, dar excluderea mediului de afaceri prin primirea deciziilor pentru o situație atât de complicată este o greșeală.” Europa Liberă: Dacă executivul va aproba repetat mai multe prevederi din legea anulată de Curtea Constituțională, ar trebui să vină iarăși premierul în parlament, data trecută cei care au constituit majoritatea parlamentară au boicotat ședința parlamentului. S-ar putea repeta același scenariu? Ce se întâmplă în asemenea caz? Alexandru Oleinic: „Curtea Constituțională anume a atras atenție la aceea că deputații n-au avut posibilitate să discute asumarea, de aceea nu cred că încă o dată fracțiunile constituante ale guvernării, ale alianței de guvernare vor merge tot pe calea aceasta. Era chiar straniu, fiindcă nu-i o problemă, veți veni în fața colegilor deputați care astăzi suntem la guvernare, mâine suntem în opoziție, dar până la urmă tot suntem cetățeni trimiși în organul legislativ de către popor. Definiția de parlament spune tot, noi acolo trebuie să discutăm și, chiar dacă nu ne place ceva, aducem argumente, de aceea avem și majoritate care să susțină viziunile guvernului. Mi s-a părut stranie procedura aceasta că deputații din alianța de guvernare au fost lipsă la ședința parlamentului.” Europa Liberă: Dvs. faceți parte din această majoritate parlamentară? Alexandru Oleinic: „Eu sunt deputat independent, dar eu am votat pentru Guvernul Chicu, fiindcă eram ferm convins că la momentul acela țara nu avea nevoie de alegeri anticipate și acum încerc să-m aduc și eu contribuția. Iaca, vedeți, am sesizat Curtea că asumarea răspunderii a fost neconstituțională, prin asta Curtea a dat câștig de cauză sesizării depusă de mine și de alți colegi, de aceea eu mă strădui să-mi fac datoria cu cât pot.”   Europa Liberă: Dar Dvs. acum cum mențineți relația cu alegătorii, pentru că ați venit din circumscripția din stânga Nistrului? Alexandru Oleinic: „Nici eu nu sunt prea satisfăcut de rezultatele activității mele ca deputat ales pe circumscripția nr. 47. Sincer vorbind, inițial credeam că va fi cu mult mai simplu să realizez măcar o parte din obiectivele asumate, dar realitatea este cu totul alta. Când înaintezi o inițiativă sau alta trebuie să cauți susținere, dar toate partidele au agenda lor și de aceea desigur că e mai complicat de a promova obiective concrete, în special pentru deputații independenți. Bunăoară, amendamentele la Legea bugetului de stat pentru anul acesta, din cele cinci inițiative care vizau problemele cetățenilor și școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului, Ministerul Finanțelor nu a susținut niciuna, inclusiv cele legate de reparația Casei de cultură, sălii de sport la un gimnaziu, bucătăriei, transport pentru transportarea copiilor la licee, fiindcă acolo copiii vin din toate localitățile la liceul cu predare în limba română. Niciuna nu a fost susținută pe motiv că lucrările trebuie efectuate din bugetul autorităților publice locale. Și asta în cazul în care, de exemplu, la Corjova se află liceul în care merg copiii din partea transnistreană. Corjova are liceul său și aici, știți cum e, liceul de la Corjova care-i pentru copiii din partea stângă a Nistrului se supune Ministerului Educației, dar liceul din Corjova care-i pentru elevii din Corjova – autorităților locale. De la minister am răspunsul oficial, adică și răspunsurile sunt date așa ca la un deputat independent, fiindcă eu sunt convins că, dacă ar fi fost un răspuns pentru deputații din fracțiunile de guvernare, ar fi fost cu totul altul.” Europa Liberă: În această situație de pandemie, cetățenii de acolo abordează anumite probleme, au ajuns la Dvs. cu anumite necazuri? Alexandru Oleinic: „Pentru moment, Comisia pentru situații excepționale este în drept să adopte măsuri de interes major pentru toți. În măsura posibilităților, mă implic în soluționarea unor probleme individuale pentru unele persoane, dar desigur, ca deputat aș dori să fac mult mai multe lucruri pentru cetățenii din teritoriul de unde sunt ales.” Europa Liberă: Deci, ultimul anunț pe care l-a făcut șeful executivului, dacă până la 26 aprilie se menține răspândirea virusului în parametrii actuali, va fi reluată marea majoritate a activităților economice. Asta înseamnă că și parlamentul ar putea să aibă ședințe în plen, să adopte decizii?Alexandru Oleinic: „Vreau să vă spun că orice sistare de așa fel a activității este un lux enorm pentru astfel de situații, fiindcă toate pierderile vor trebui recuperate. Agenții economici fără doar și poate trebuie să-și majoreze volumul de producere ca să poată ajunge repede să-și restituie și să-și refacă activitatea. Eu chiar am fost mirat de această declarație despre 26 aprilie, dar, dacă se întâmplă astfel, aceasta va diminua foarte serios consecințele neplăcute pentru businessul național.”

Curtea Constituțională trebuie să verifice constituționalitatea asumării răspunderii de către Guvern

 Astăzi am sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității Legii privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative. Cu alte cuvinte,  anularea  proiectului  de lege nr.143 înregistrat în Parlament la 1 aprilie 2020,  prin care Guvernul își asumă respunderea asupra unor modificări în legislație. De mâine acest document intră în vigoare, azi expirând cele 72 de ore prevăzute pentru a contesta inițiativa… Este regretabil că în condițiile unei pandemii, când trebuie să ne axăm pe măsuri și acțiuni eficiente de combatere a acesteia, suntem nevoiți să contestăm unele acțiuni ale Guvernului, care folosindu-se de situație, pe lângă unele acțiuni necesare, include și un șir de ”inițiative”, care nu au nimic comun  cu combaterea pandemiei, susținerea economiei, cetățenilor, mediului de afaceri, etc. – mă refer la  reducerea unor taxe locale pe resurse naturale, celor ce țin de prospecțiuni geologice, lemn și resurse naturale, taxa de zbor în mărime de 4,5 euro și pentru cine, impozitarea porăarii numerelor, modificarea legii  de plată a accizului la magazinele dutyfree, care trezește mari nedumeriri, comercializarea produselor de tutungerie și prelungirea cu un an a unor prevederi legate de lupta contra fumatului și protecția minorilor, etc. Desigur, contraverse și discuții au stârnit unele prevederi incluse în proiectul legii. Dar ținând cont de faptul că în cazul dat nu pot fi contestate doar careva inițiative/propuneri ale documentului, deoarece Guvernul și-a asumat răspunderea per ansamblu pe acest act, am solicitat verificarea constituționalității întregii Legi… În opinia mea, prin aceste acțiuni a fost  sfidat complet bunul simț în raport cu populația și Legislativ. Legile se adoptă de Parlament. Dar înainte de adoptare, proiectele se dezbat. Dezbaterile sunt ogranizate inclusiv și pentru ca atât societatea, cât și parlamentarii, să înțeleagă ceea ce se propune, iar ultimii – să și voteze în cunoștință de cauză. La noi totul a fost invers. În aceste condiții consider că asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului pentru proiectul Legii nu a avut loc din cauza că ședința nu a fost deschisă din lipsa cvorumului, iar Prim-ministrul nu a prezentat în fața deputaților proiectul cu pricina. Deci, nu a fost respectată procedura descrisă în Hotărîrea Curții Constituțională nr.28 din 2011. În această ordine de idei, unica modalitate privind verificarea legalității procedurilor și legii prin care Guvernul și-a asumat responsabilitatea în fața Parlamentului este depunerea acestei sesizări la Curtea Constituțională.        

Guvernul și-a asumat unele ”răspunderi” în domeniile care nu ne ajută să ”batem” coronavirusul…

 În condițiile unei pandemii sunt necesare măsuri neordinare. Uneori chiar nepopulare. Și într-o țară parlamentară acestea ar fi bine să fie consultate cu toate ramurile puterii. În special cu Parlamentul. Cu părere de rău, la noi acest moment este evitat. Drept rezultat, deciziile adoptate de Guvern sau  Comisia pentru Situații Excepționale trezesc multe dezbateri și contraverse. Autoritățile, nu știu din ce considerente, elimină din dialog opoziția, societatea civilă, mediul de afaceri, etc. Anume din aceste considerente am propus constituirea unei Comisii speciale anticriză, formate din reprezentanții legislativului, autorităților statului, societății civile, mediului de afaceri, etc, care după o analiză a situației sociale și economice în perioada epidemiei de coronavirus va prezenta spre aprobare Parlamentului programul de măsuri anticriză pe domenii și întreprinderi. Inițiativa a fost înregistrată… Doar atât… Dar timpul trece. Situația se schimbă deja de la oră la oră, demonstrând că la multe compartimente deja întârziem cu adoptarea unor decizii foarte mult. Oare cât ne va costa această tărăgănare și cine va răspunde? Acum măsurile elaborate de Guvern și legiferate prin asumarea răspunderii trezesc multe întrebări. De exemplu care a fost raționalmentul celor legate de jocurile de noroc, duty free, tutun, etc. Ce au ele cu pandemia? Care este rolul lor în procesul de redresare a economiei post criză, impactul asupra îmbunătățirii vieții cetățenilor, etc. Întrebări sunt foarte multe. Dar avem și o lipsă totală de răspunsuri din partea autorităților. Și aceasta în condițiile când avem nevoie de un consens național în lupta cu Covid-19. Am menționat că întârziem în procesul de adoptare a unor decizii. Cum a fost, de exemplu, și cu declararea stării de urgență… Dar această întârziere încă nu este fatală. Azi. Dar mâine poate fi prea târziu… Apropo, de întrebări. Cu cât mai operative și argumentate vor fi prezentate răspunsurile, cu atât mai eficiente vor fi măsurile întreprinse de autoritățile, fiind susținute plenar de populație pe toate dimensiunile. Deci, poate a venit timpul să lăsăm interesele îngut politice sau personale și să ne axăm pe interesul național?

Alexandru Oleinic: ”Pentru a face față epidemiei de coronavirus trebuie să intervenim cu măsuri ANTICRIZĂ URGENTE”

  Epidemia de coronavirus, care continuă să se răspândească, induce în panică societatea și începe a fi resimțită în toate domeniile social-economice. Declararea stării de urgență, care este o măsură binevenită pentru stoparea fenomenului de răspândire, are și o altă dimensiune – cea economică, care ar putea duce la prăbușirea multor segmente și companii ale economiei naționale, a declarat deputatul independent, Alexandru Oleinic, potrivit site-ului său OLEINIC.MD. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, coronavirusul a afectat deja peste 168 mii persoane la nivel global. Cele mai multe cazuri sunt înregistrate în China, urmată de Italia, Iran, Corea de Sud, Spania –  în total 148 de state și teritorii. În Republica Moldova pentru moment sunt confirmate 29 de cazuri… În condițiile în care epidemia de coronavirus se extinde la cote alarmante și pe continentul european, statul Republica Moldova, care este o țără parlamentară,  forul legislativ este obligat să intervină în asemenea situații de criză atât cu  măsuri de sprijin pentru sănătatea populației, cât și pentru sectoarele și companiile care deja suferă sau vor avea de suferit în urma acestor măsuri. Dar cel mai important este necesar de intervenit  ca să încercăm să diminuăm la minim impartul asupra cetățenilor și să încercăm să  evităm criza eonomică. Unele guverne europene au anunțat deja măsuri menite să scoată companiile din impas. Spre exemplu, Uniunea Europeană discută posibilitatea unui pachet comun de stimulare fiscală pentru a impulsiona economia și a evita recesiunea economică. În acest scop Comisia Europeană a desemnat echipe de experți care monitorizează îndeaproape situația producției, a comerțului, turismului și a piețelor mondiale, precum și efectul COVID-19 asupra acestor sectoare. În plus, Comisia Europeană se află în contact permanent cu ministerele de turism din statele membre, cu organizațiile internaționale specializate (OMT și OCDE) și cu reprezentanții sectorului turismului din UE (în special, prin intermediul unei rețele adhoc care reunește asociațiile profesionale din UE, în colaborare cu Comisia Europeană a turismului).În Romănia, o estimare a impactului epidemiei de coronovirus asupra afacerilor arată că peste 70% dintre companii nu au o strategie pentru astfel de situații. Dincolo de faptul că epidemia a dus la închiderea a numeroase fabrici din China, răspândirea coronavirusului în Europa, în țări precum Italia, este de natură să genereze blocaje semnificative pe lanțul economic.Și în Republica Moldova, agenții economici deja bat alarma și sensibilizează despre confruntarea în activitarea lor cu două mari probleme – situaţia salariaţilor şi lichiditatea. În ceea ce priveşte situaţia salariaţilor, ei solicită intervenția statului cu măsuri de sprijinire a şomajului tehnic, iar la capitolul de  lichidităţii se solicită  măsuri de amânare a plăţilor, în primul rând, către stat și sistemul bancar.În scopul evitării unor scenarii pesimiste pentru cetățenii noștri și economia națională, se impune adoptarea unui plan de măsuri anticriză, care să analizeze toate domeniile economiei naționale și să susțină întreprinderile aflate în dificultate și, îndeosebi, salariații acestor întreprinderi. Și pentru a scurta din timpul necesar pentru adoptarea unor astfel de măsuri, voi propune Parlamentului spre examinare proiectul de hotărîre a Parlamentului Republicii Molova cu privire la măsurile de diminuare a impactului negativ asupra economiei naționale din cauza epidemiei de coronavirus, care se va solda cu aprobarea unui plan anticriză. SURSA: OLEINIC.MD       Citește și: CORONAVIRUS// Alexandru Oleinic: Cât ne poate costa ”lux-ul de întârziere” la adoptarea deciziilor în situații de criză? Dar câte surse se economiseau sau se direcționau pentru alte acțiuni în lupta cu COVID-19...  Alexandru Oleinic: Cât ne poate costa ”lux-ul de întârziere” la adoptarea deciziilor în situații de criză? Dar câte surse se economiseau sau se direcționau pentru alte acțiuni în lupta cu ... Citește și: Măsurile Moldovagaz împotriva coronavirusului: Consumatorii nu vor fi deconectați dacă au datorii, iar angajații vor munci de la distanță  Moldovagaz nu va deconecta niciun consumator de gaze naturale pe toată durata avertismentului de pericol epidemiologic, în legătură cu răspândirea Covid-19. Un ordin în acest sens a fost emis de președintele consiliului ... Daca ţi-a plăcut articolul, urmăreşte POLITIK.MD pe FACEBOOK   Adaugă comentariu Vă rugăm să folosiţi un limbaj decent în comentariile pe care le lăsaţi. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afişarea de anunţuri publicitare, precum si jigniri, trivialităţi, injurii se vor sancţiona prin cenzurarea parţială a comentariului, ştergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul politik.md nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.   Nume / Prenume     Mesaj     Introduceţi codul       NO COMMENT VIDEO Bebelușul prințului Harry și al lui Meghan Markle a fost arătat publicului Imagini VIDEO cu avionul care a luat foc pe Aeroportul Șeremetievo din Moscova Partide politice PPRM   Partidul Popular din Moldova CORONAVIRUS// Alexandru Oleinic: Cât ne poate costa ”lux-ul de întârziere” la adoptarea deciziilor în situații de criză? Dar câte surse se economiseau sau se direcționau pentru alte acțiuni în lupta cu COVID-19... Când se va ieftini benzina și motorina în Moldova după ce prețul petrolului s-a prăbușit? Alexandru Oleinic: Este un test și pentru autoritățile naționale PCRM   Partidul Comuniştilor din Republica Moldova   PSRM   Partidul Socialiștilor din Republica Moldova Mesajul președintelui, către mediul de afaceri: Majorările de prețuri pe timp de epidemie ar fi cinice și criminale Igor Dodon: Solicit Guvernului să facă demers către Parlament pentru a fi instituită starea de urgență Publicitate  

CORONAVIRUS// Alexandru Oleinic: Cât ne poate costa ”lux-ul de întârziere” la adoptarea deciziilor în situații de criză? Dar câte surse se economiseau sau se direcționau pentru alte acțiuni în lupta cu COVID-19...

   Am înaintat încă în luna ianuarie curent, o inițiativă legislativă privind modificarea metodologiei de formare a prețurilor la produsele petroliere, bazată pe experiența altor state – ZERO reacție din partea autorităților! Poziția Guvernului până la moment nu a fost prezentată! În context, Executivul a anunțat crearea unui grup de lucru, care să vină cu propuneri la capitolul respectiv! A trecut o perioadă bună de timp și  – ZERO propuneri, soluții, etc…anunță eputatul inependent Alexandru Oleinic pe site-ul său OLEINIC.MD.   În toată această perioadă prețurile la bursele internaționale continuă să scadă…  La noi – companiile petroliere, folosind situația de criză și ”tărăgănarea în adoptarea unor decizii”, continuă să obțină venituri nejustificate de până la 10 milioane lei zilnic!   Dar câte surse se economiseau sau se direcționau pentru alte acțiuni în lupta cu COVID-19, dacă prețurile la produsele petroliere erau ajustate, reieșind din cotațiile de la bursele internaționale, în interesul țării și cetățenilor, nu a unor companii/agenți economici…   Și încă un exemplu privind ”capacitatea” noastră de a analiza și aproba decizii de prevenire a unor fenomene. Recent Centrul de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS) a anunțat o licitație publică privind procurarea, în regim de urgență, a echipamentului de protecție pentru personalul medical (măști și perechi de mănuși, aparate de respirat, combinezoane și ecrane de protecție), în legătură cu declanșarea epidemiei Covid-19… În situația dată nu înțeleg (in)acțiunile Guvernului, instituțiilor de stat, când în perioada 1 decembrie 2019 – 1 martie 2020 din Republica Moldova a fost permis pentru 9 agenți economici de a EXPORTA 6584 tone de măști în valoare de peste 4283.378 lei. Apropo, tot în perioada de referință, 33 agenți economici (!) au importat 3566 tone de măști în valoare de peste 900.959 lei. Trei agenți economici au importat, dar și exportat… poate ce au importat (!), deoarece prețul la import era de 252,65 lei/kg, iar la export – 650.57 lei/kg!!!   În lupta cu pandemia coronavirusului este necesară o mobilizare totală. Dar, concomitent, trebuie să analizăm și să întreprinderi măsuri de prevenire a unor posibile evoluții în toate domeniile. Trebuie să fim cu un pas înainte! De anticipat este foarte dificil, dar mult mai greu este să acționezi post-factum…

Când se va ieftini benzina și motorina în Moldova după ce prețul petrolului s-a prăbușit? Alexandru Oleinic: Este un test și pentru autoritățile naționale

    „Prețul petrolului s-a prăbușit!  Când se va ieftini benzina și motorina în Moldova? Este un test și pentru autoritățile naționale – evoluția prețurilor pe piața internă ne va arăta cât de eficient putem gestiona situația la moment.  Mai mult, evenimentele de ultimă oră ne indică că asemenea teste va trebui să le înfruntăm și la acte capitole…”, afirmă deputatul independent Alexandru Oleinic pe siet-ul său OLEINIC.MD.   Astăzi prețul petrolului  pe piețele internaționale s-a prăbușit cu circa 30%.  Cotațiile futures pentru țițeiul Brent au scăzut cu 12,23 dolari sau 27%, până la 33,04 dolari USA per baril, iar cotația barilului de țiței american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 11,88 dolari, sau 29%, până la 29,40 dolari. Deci, trebuie să ne așteptăm la o modificare a prețurilor, în sfârșit, și în Republica Moldova! Ultima reducere a prețului cu 2-3% a fost înregistrată acum o lună. După cum indică experții, de atunci și până vineri, 6 martie, cotațiile de la bursă a petrolului au înregistrat o scădere de circa 34%, respectiv am putea să ne așteptăm în următoarele zile la o ieftinire esentiala a prețului carburanților pe piața locală.   Dar acestea sunt doar așteptări, deoarece la noi piața internă nu este corelată cu cea internațională. La noi totul are specificul său, diferit de cel practicat de țările civilizate. Mai mult, am fost  martori când unii importatori, cu o lună în urmă, cu fast, au  anunțat  despre unele  reduceri de 7-8% la motorină pentru agricultori, calificând acțiunea ca una de ajutor pentru agricultori… Și asta în loc ca Guvernul să intervină urgent cu mecanizme concrete de reglementare a pieței petroliere, care ar asigura consumatorii cu prețuri competitive și reale.   Deci însăși viața ne învață – totul trebuie să se dezvolte în baza unor reguli clare de joc. Și aceste reguli trebuie să le stabilească autoritățile centrale, prin promovarea unor politici, acte normative și programe de stat pentru a asigura o concurență corectă și o piață transparentă. Unii experți estimează supraveniturile importatorilor, în legătura cu neajustările la prețurile bursiere internaționale  a prețurilor interne –  cu circa 10 de milioane lei pe zi, supra venituri din contul consumatorilor locali. Calculele se pot face ușor! De ce tac responsabilii?   Anume din aceste considerente am înaintat Parlamentului, încă în luna ianuarie (am scris pe blogul meu – https://oleinic.md/ro/am-propus-revenirea-la-formula-cand-preturile-la-carburanti-sunt-plafonate-de-anre/), proiectul de lege pentru modificarea Legii privind piața produselor petroliere (file:///C:/Users/Alexandr.Oleinic/Downloads/17.2020.ro.pdf), unde propun ca prețul de comercializare a produselor petroliere sa fie stabilit  de agenții economici importatori în baza Metodologiei  de calculare și aplicare a prețurilor elaborată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Propunere de a reveni la formula când ANRE gestionează procesul de formare a prețurilor va contribui la limitarea abuzurilor din partea importatorilor la comercializarea carburanților, precum și crearea, în perspectivă, a premiselor unui mediu economic bazat pe principiile economiei de piață, când prețurile sunt stabilite în strictă conformitate cu calitatea acestora și cotațiile la bursele internaționale.