Informațiile făcute publice privind starea de lucruri din sistemul de educație din țara noastră, îndeosebi cea privind înmatricularea în instituțiile superioare de învățămînt din Republica Moldova pentru anul curent, ne indică tot mai insistent despre acutizarea problemelor din educație, dar nicidecum nu reflectă voința politică a guvernării pentru schimbarea situației din educație și pentru  salvarea viitorului Republicii Moldova. Lipsa de soluții pentru sistemul educațional pe parcursul mai multor ani (2001-2010-2017) a transformat școala moldovenească din locul formării personalității prin cultivarea valorilor și comportamentului social în locul unde elevul vine pentru a obține un certificate de studii și acesta - pentru a merge la studii în alte țări.  Statul Republica Moldova rămîne fără cetățeni, dar și mai grav e că pleacă din țară și copiii. Astfel, numărul instituțiilor de învățămînt primar și secundar s-a diminuat de la 1573 în 2001  la 1294 în 2017,  în aceiași perioadă de timp, numărul cadrelor didactice s-a redus de la 42380 la 28880, iar numărul elevilor - de la 631 la 329 mii. Dacă un profesor din Germania câştigă anual 60.600 de euro, în Canada câştigă 58.500, iar în România, un venit mediu de doar 350 de euro net pe lună, atunci în Republica Moldova salariul mediu în învățămînt este de doar cu puțin peste 200 de euro (4530 lei). Deci dacă vom continua tot așa, riscăm să răminem și fără profesori  și fără elevi. Educația, care stă la baza formării fiecărui individ și care reprezintă unica formă de a influența personalitatea atît în mod pozitiv cît și în mod negativ și care merită să i se acorde cel mai înalt grad de dezvoltare  - a fost transformată în cerșetoare. Instituțiile de învătîmînt au degradat atît în plan material cît și moral din lipsă de mijloace, lipsă de profesori și lipsă de respect față de profesia de învățător. Nelson Mandela spunea că  ,,Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a schimba lumea''. Iată de ce noi, statul Republica Moldova nu am reușit să realizăm schimbarea vieții noastre spre bine – deoarece nu am acordat atenția cuvenită educației, atît educației ca domeniu al economiei naționale, cît și educației în familie și societate, nu am cultivat transmiterea experienţei de viaţă de la o generaţie la alta, cunoaşterea bunelor maniere şi comportamentul în societate.  Nu am reușit, deoarece nu am avut locuri de muncă și salarii bune, deoarece părinții au plecat la munci peste hotare, iar copiii rămași acasă au crescut fără căldura și educația din familie. Paradoxală situație, în condițiile în care doar prin bună educație creștem generații de buni specialiști, oameni de o cultură și moralitate înaltă și cetățeni devotați. Dar pentru a realiza acest deziderat avem nevoie si de buni învățători și profesori, dedicați profesiei dar nu grijilor cotidiene. Partidul Popular din Republica Moldova va stabili domeniul EDUCAȚIE ca domeniul prioritar al programului ”CREDEM în MOLDOVA” și va propune soluții concrete pentru readucerea încrederii în viitorul Republicii Moldova. Printre soluțiile propuse se vor regăsi măsuri de garantare din partea statului a accesului gratuit la studii preșcolare și primare, de rînd cu demonopolizarea  domeniului educațional. Echipa PPRM pledează pentru dezvoltarea statului Republica Moldova, pentru dezvoltarea fiecărei localități și a fiecărui cetățean în parte. 

Informațiile făcute publice despre decesul cetățeanului Braguța Andrei au șocat întreaga societate  și au scos în evidenţă mai multe întrebări  la care  trebuie să răspundă cei care sunt obligați să asigure buna funcționalitate și aplicarea prevederilor legale în vigoare. Care e cauza sau Cine  se face vinovat de  modul  în care  s-a procedat astfel cu Braguța? Cazul Brăguţă vine să confirme contradicţiile dintre  cadrul legal, pretins european, şi practicile locale. Instituţiile statului, în cazul de faţă, organele de drept, au evitat să-şi asume responsabilitatea într-o situaţie ordinară care - în cele din urmă - a degradat într-o regretabilă dramă. În lipsa unor informaţii bine fundamentate şi făcute publice în termene optime, societatea este tentată să  creadă că statul îşi risipeşte capacităţile prin a-şi demonstra puterea în conflicte de bucătărie, minuscule în comparație cu cele răsunătoare, făcîndu-se a nu observa jafurile de miliarde și nici pe infractori care se distrează pe la concerte costisitoare și chefuri. Ne întrebăm: mai trebuie sau nu mai trebuie să sprijinim, prin contribuțiile noastre, asemenea instituţii?      Cele întîmplate cu Braguța este un semnal de alarmă pentru guvernare privind calitatea și moralitatea personalului din organele de forță, iar cei care se fac vinovați de deces să fie pedepsiți - și  nu cu suspendare din funcție, ci pentru săvîrșirea unei crime inumane,  ceea ce implică  lipsirea lor de dreptul de a fi reprezentanții legii în Republica Moldova.  

Dragi prieteni, Sărbătorile naţionale pe care le marcăm în aceste zile, ne îndreaptă privirile spre drapeul ţării, spre locuri de glorie şi pagini de istorie. Cu acelaşi prilej însă ne citim prezentul şi viitorul. Sînt timpuri pe care ni le dorim scăldate în pace şi împovărate de roadă. Ne mai dorim o viaţă mai bună, cu casele luminate de împlinire, cu copii sănătoşi şi cu bună înţelegere între oameni şi între popoare. Vă doresc fericire, speranţă şi libertate.   Alexandru OLEINIC, Preşedintele Partidului Popular din Moldova

Recent, membrii Consiliului Politic al Partidului Popular din Republica Moldova, s-au întrunit într-o ședință la care au discutat despre situația social-politică din țară, realizările formațiunii pînă la moment și planul de acțiuni pentru anul curent. În raportul prezentat, Președintele PPRM, Alexandru  Oleinic, a  menționat că ”în perioada de după Congresul  IV al PPRM, situţia politică şi social economică a fost marcată de mai multe evenimente politice care au influențat considerabil de negativ imaginea Republicii Moldova pe exterior și au destabilizat situația social-economică în interior. Suntem convinşi că pentru a schimba starea de lucruri din politica moldovenească, trebuie să schimbăm guvernarea şi clasa politică. Iar acest deziderat poate fi realizat doar prin unificarea forțelor și potențialului clasei politice în numele cetățenilor Republicii Moldova, lăsînd la o parte propriile interese și ambiții. Noi toți suntem cetățenii acestei țări și suntem în drept să ne decidem soarta. Moldova are nevoie de o clasă politică capabilă să refacă încrederea cetățenilor în instituțiile statului, în supremația Legii, în siguranța zilei de mîine și în viitorul acestei țări. Pentru a realiza doleanțele cetățenilor, PPRM propune adoptarea unui nou model de dezvoltare economică a Republicii Moldova bazat pe următoarele principii: Disciplină, Dezvoltare, Echitate, care să includă: - disciplină fiscală, cea ce înseamnă o politică fiscală pe o perioadă de cinci ani, cu reguli clare pentru toţi, stimularea contribuabililor disciplinaţi şi război total evaziunilor fiscale; - disciplină bugetară, ceea ce însemnă un buget fără deficit, cheltuială „cu cap„ şi cu creştere de investiţii; - echitate fiscală, ceea ce însemnă aşa impozite, care să le poată plăti fiecare. Doar prin adoptarea unui astfel de program de dezvoltare, de rînd cu responsabilizarea politică a guvernării, marii investitori ar dori și ar veni să investească în economia Republicii Moldova. În contextul situației politice și social-economice din Republica Moldova, Partidul Popular trebuie să-și identifice rolul și acțiunile necesare care trebuie  realizate pentru refacerea imaginii partidului și încrederii din partea alegătorilor. La acest capitol trebuie să avem o nouă Strategie politica a PPRM pentru participarea partidului la viitoarele alegeri parlamentare și să realizăm un nou Program și Statut al partidului care vor fi adoptate la Congresul V din anul curent, corespunzător contextului politic de astăzi din Republica Moldova. PPRM va promova și în continuarea ideea unificării și fortificării forțelor politice în perioadele electorale pentru a diminua riscurile de dispersare a votului cetățenilor, iar în cazul modificării sistemului electoral ne vom concentra pe consolidarea propriilor forțe și identificarea potențialilor candidați. Din aceste considerente, E TIMPUL să muncim mult în acest an preelectoral foarte important pentru viitorul Republicii Moldova. Timpul ne presează să luam unele decizii cît mai responsabil și rapid”, a reiterat Alexandru Oleinic. În aceeași ordine de idei, Vicepreședintele PPRM, Valeriu Cosarciuc a specificat că imaginea Partidului Popular trebuie să fie promovată printr-un bun Program politic și de guvernare, care trebuie elaborat de oameni profesioniști din diverse domenii. Totodată, trebuie să punem accentul pe relația cu Diaspora și ONG-urile din țară – să le susținem inițitivele și proiectele. În cadrul ședinței Consiliului, mai mulți membri PPRM și-au expus viziunile asupra situației din țară și a cursului pe care trebuie să-l urmeze partidul. Astfel, Președintele Organizației de Tineret, Maxim Brăilă, a prezentat un raport de activitate a tinerilor populari, menționînd că prin activitățile promovate, organizația de tineret a partidului s-a clasat de mai multe ori în topul celor mai active organizații de tineret a partidelor politice din țară, iar un lucru care ne bucură este faptul că tineii PPRM nu părăsesc formațiunea, chiar dacă sunt impuși de realitatea moldovenească,  să plece peste hotare. Președintele Organizației Teritoriale Călărași, Viorel Jușcov, în luarea sa de cuvînt a specificat că mulți membri ai partidului Popular au plecat peste hotare, dar asta nu este doar problema Partidului Popular, ci a întregii țări, deoarece Republica Moldova se depopulează cu pași rapizi. În aceeași ordine de idei, Vicepreședintele Organizației Teritoriale Glodeni, Eugenia Pleșcanu a accentuat că toate forțele echipei partidului trebuie să fie îndreptate spre atragerea tinerilor și pregătirea persoanelor care ar putea ocupa scaunele în Parlamentul RM. Vorbind despre promovarea PPRM, Președintele Organizației Teritoriale Nisporeni, Ionel Petru a menționat că trebuie să utilizăm toate căile posibile, pentru ca cetățenii țării să nu uite de programul formațiunii și să contribuie, prin idei, la realizarea programului nou. Pe aceeași idee s-a axat și Președintele Organizației Teritoriale Rîșcani, Vasile Guțu, care a specificat că trebuie să ieșim cu un apel către cetățenii RM, cu date concrete despre situația pe diferite domenii, în care să arătăm realitatea în care trăim și să sensibilizăm populația la propunerile partidului și  schimbările care ne așteaptă după implementarea programului. Reprezentantul Organizației Teritoriale Ștefan-Vodă, Alexandru Topolenco a îndemnat membrii PPRM să fie activi și prin acțiunile personale și profesionale, întreprinse zi de zi, să promoveze programul și ideile formațiunii. În luarea sa de cuvînt, membrul Biroului Permanent Central, profesorul Dumitru Sofroni a accentuat faptul că reformele cu care vehiculează la moment guvernarea nu sunt gîndite și implementate de profesioniști și tehnocrați, dar de oameni care nu cunosc deloc domeniile în care se aplică aceste reforme, iar acest lucru generează lipsa locurilor de muncă, salarii mizere și plecarea masivă a oamenilor peste hotare. În concluzie, membrul Biroului Permanent Central, Mihai Camerzan a menționat că echipa PPRM are potențial, rămîne doar să ne consolidăm forțele și în fiecare zi, prin acțiunile concrete  să promovăm imaginea personală ca membru de partid și să contribuim la dezvoltarea și consolidarea  formațiunii. Secretarul General al PPRM, Alexandru Luncari, a prezentat pe scurt situația Organizațiilor Teritoriale ale formațiunii și a dat citire planului de acțiuni pe viitor, care include în primul rînd organizarea Congresului Formațiunii, la sfîrșitul anului 2017, care trebuie să culmineze cu adoptarea unui nou Program politic, modificări în Statutul partidului și discutarea problemelor organizatorice, care vor spori eficiența echipei,  vom veni cu noi idei și acțiuni concrete, pentru bunăstarea cetățeanului și viitorul european al RM. La sfîrșit, membrii Consiliului Politic, au votat o Hotărîre prin care, va fi creat un grup de lucru, responsabil de organizarea Congresului V al formațiunii și realizarea noului program politic, ”Credem în Moldova”.          

Trista realitate socială și economică din societatea noastră după cei aproape 26 de ani de independență, ne impune, tot mai insistent, întrebarea ”CINE sau CE poate aduce țărișoarei noastre și poporului său bunăstarea și stabilitatea?” Făcând o retrospectivă a existenței statului nostru în această perioadă, putem afirma că Republica Moldova a avut parte și de personalități remarcabile, și de programe bune de relansare a economiei, și de reducere a sărăciei, precum și de dezvoltare a satelor moldovenești, dar și de atragere a investițiilor străine. Cu regret, însă, după 25 de ani, avem aceeași stagnare economică, la procesul intens de depopulare a satelor și de lipsa investițiilor străine. De aceea, întrebarea vine de la sine – DE CE NU AM REUȘIT?   Credem că putem găsi răspunsul în identificarea comportamentului elitei politice din Republica Moldova care, fiind reprezentată în mare parte de liderii  partidelor politice, nu au dat dovadă întotdeauna de o atitudine adecvata statutului de suveranitate al Republicii Moldova. Evenimentele cauzate de confruntarea celor trei grupări politice parlamentare și extraparlamentare, cu viziuni opuse privind calea de dezvoltare a statului - unii pentru statalitate, alții pentru Unirea cu România și ceilalți pentru unirea cu Rusia /aderarea la Uniunea Rusia-Belarus - au divizat, evident, elita politică, i-au divizat și pe cetățenii Republicii Moldova. Abia după  respingerea planului Kozak de federalizare a Republicii Moldova (în 2003), în urma amplelor  manifestații de protest, societatea a conștientizat necesitatea schimbării vectorului de dezvoltare a Republicii Moldova - de la cel estic la cel european  și a impus afirmarea unei noi elite politice pro-europene, pro-democratice. Deși cetățenii și societatea, în dorința lor de a se rupe de trecut și a-și schimba viața în bine, și-au mobilizat votul în favoarea partidelor pro-democratice și anti-comuniste, aflarea acestora la putere după 2009 nu a fost, nicidecum, un răspuns responsabil la speranțele și așteptările cetățenilor – locuri de muncă, salarii decente, justiție independentă, educație, sănătate, stat dezvoltat și credibil. Dimpotrivă, în dorința de a se menține cu orice preț la putere, s-a purces la coruperea politică și la șantaj, apoi, pentru a impune voința unei noi majorități în toate domeniile social-economice ale statului, s-a inițiat crearea pseudo-alianțelor proeuropene de guvernare, iar pentru a le mai solicita cetățenilor un vot de încredere - vorbesc despre lupta împotriva corupției și despre promovarea reformei. În realitate, unii reprezentaţi ai alianţei de la guvernare vorbesc de parcursul european al statului, alţii însă, de unirea acestuia cu alte state. Lipsa de unitate a clasei politice în realizarea planului de europenizare și de modernizare a Republicii Moldova, uzurparea puterii în stat prin politizarea instituţiilor statului şi dezbinarea cetăţenilor – sunt acțiunile promovate de elita politică şi de guvernările democratice, pretins pro-europene, din ultimii opt ani. Traseismul și migrația politică, care au devenit principalele caracteristici ale clasei politice moldovenești, împreună cu propagarea ideilor de divizare a societății în orientarea pro-Est și pro-Vest, creează premize periculoase pentru integritatea și identitatea națională a statului Republica Moldova și pentru viitorul nostru european. Toate cele enumerate ne vorbesc despre eșecul evident al elitei politice din Republica Moldova în promovarea și cultivarea respectului față de valorile naționale și de cultura politică. Ne denotă necesitatea stringentă de schimbare calitativă și a clasei politice și a elitei ei. Pentru realizarea unei astfel de reforme ar trebui să identificăm lista actelor legislative corespunzătoare, printre care ar trebui să fie Legea Lustrației și Legea răspunderii ministeriale, modificarea sistemului electoral prin trecerea la sistemul mixt și, desigur, modificarea Constituției. Teoretic, Legea Lustraţiei urmărește asigurarea accederii în funcţii de conducere a persoanelor integre, cu o reputaţie ireproşabilă, ca și interdicția ca foștii nomenclaturiști, activiști comuniști si securiști să acceadă în funcții publice. Pentru a accepta o asemenea abordare, care de fapt nu este altceva decât garanția de a asigura o guvernare eficientă, este nevoie de mult curaj, devotament şi voinţă politică. Dar, este oare pregătită clasa politică moldovenească să accepte o astfel de “curăţire”? Succesul unei asemenea reforme poate fi atins doar prin realizarea unui dialog larg al partidelor politice parlamentare și extraparlamentare și obținerea unui consens politic în acest scop. În practica ţărilor democratice, elitele politice sunt formate din mediul opoziţiei politice, din funcţionari înalţi de stat şi jurişti de vază, din reprezentanţii cercurilor de afaceri şi personalităţi notabile ale vieţii publice naţionale (savanţi autoritari, cunoscuţi politologi şi sociologi, economişti şi politicieni cu renume), o bună parte din aceştia având absolvite instituţii elitiste. Pe cînd, în Republica Moldova, elita politică, prin comportamentul său de a pune în valoare apartenența politică și geopolitică, și nu interesul național și doleanțele poporului, nu putem afirma că elita politica din Republica Moldova este reprezentată de cele mai valoroase personalități din societate. Or, pentru a avea o elită  demnă trebuie să repunem în valoare statutul pedagogilor, medicilor, al intelectualității de la țară care, pe timpuri, reprezentau elita satului moldovenesc și a societății. Doar prin evidențierea și sprijinirea unor asemenea personalități, care - prin comportamentul propriu - contribuie la educarea și culturalizarea fiecărui locuitor, de la mic până la mare, putem depăși sărăcia, putem combate corupția și putem reuși să dezvoltăm și să îmbogățim populația din Republica Moldova  

La o scurtă analiză a datelor statistice privind starea economiei naționale constatăm că starea de lucruri continuă să degradeze, economia devenind tot mai dependentă de factorul politic. Iar politicul, în loc de reforme, măsuri de creditare a economiei și de atragere a investițiilor se preocupă de schimbarea sistemului electoral și alte activități în scopul de a se menține cu orice preț la putere. Pe fundalul stabilității despre care ne vorbește guvernarea, rezultatele înregistrate ne vorbesc despre altceva: diminuarea producției   industriale  cu 1,3% la finele anului 2016 și cu 9,3% de la începutul anului ne denotă că în țara noastră, practic, nu se mai produce nimic. Volumul investiţiilor au înregistrat  o descreştere de 17,6%, fapt ce a influențat diminuarea  lucrărilor de construcţii-montaj cu 13,8%.Volumul serviciilor de transport s-a micșorat cu 1,6%.  Bugetul Public Național înregistrează un deficit de 2,5 miliarde lei, datoria de stat a atins cel mai înalt nivel - 50 de miliarde lei. Cert este, că economia națională nu va mai putea să reziste, în condițiile în care guvernarea nu va realiza reformele asumate și nu va prioritiza alocarea mijloacelor bugetare sectorului agricol, care este unicul sector care aduce plus valoare la creșterea Produsului Intern Brut.  Scăderea activității de creditare  a economiei  cu 7,4% pe parcursul anului trecut ne denotă faptul că sectorul bancar din Republica Moldova continuă să activeze doar în interes propriu și la fel denotă lipsa de strategii de cooperare dintre stat și sectorul bancar, prin care de fapt sunt transferați banii concetățenilor noștri care muncesc în afara țării. Vorbind de reforme, guvernarea, prin acțiunile sale cu caracter politic, a adus economia Republicii Moldova  la o dependență totală de factorul politic. La orice deviere de la angajamentele asumate în cadrul Acordului de Asociere și cu partenerii de dezvoltare, este  penalizată economia, care se lipsește de investiții și de piețe de desfacere; sunt penalizați cetățenii deoarece nu reușesc să facă față creșterii de prețuri la tarife, servicii și produse. Cei care timp de opt ani de zile ne-au promis o Moldovă  prosperă, au transformat-o în cerșetoare. Astăzi Republica Moldova mai poate supravețui doar dacă vom avea suport financiar din exterior de la donatori, dacă cei placați la muncă în afara țării vor  mai avea cui trimite bani acasă. Dacă nu schimbăm starea de lucruri, CINE va fi cel care va răspunde?

Interviu cu preşedintele Partidului Popular din Republica Moldova pentru Radio Europa Liberă. Europa Liberă: Cu şanse sau fără şanse această modificare a sistemului electoral în Republica Moldova? Cine pierde? Cine câştigă? Alexandru Oleinic: „În 26 de ani de reforme, care au fost implementate în Republica Moldova, cam toate au avut eşec. Şi eşecul îl simte astăzi fiecare cetăţean în Republica Moldova. Reforma politică, mai ales cea electorală, e necesară de zece ani de zile. Dar implementarea tuturor modificărilor în Codul Electoral care au fost în ultimii zece ani de zile au fost conjuncturale. Desigur, problema listelor şi selectarea candidaţilor pe liste de partid tot timpul a fost problemă de discuţii. Şi cel mai important, problema responsabilizării partidelor faţă de alegătorul care îşi dă votul pentru un partid sau altul. De aceea, la prima vedere sistemul uninominal ar avea ca scop o responsabilizare a candidaţilor faţă de alegătorul direct. Dar noi trebuie să ne dăm bine seama că avem o ţară parlamentară, forul legislativ este organul care elaborează şi implementează cadrul legislativ. De aceea, activitatea Parlamentului, în primul rând, este bazată pe consensul politic care va fi în Parlament. Consensul politic este format de către fracţiunile parlamentare. Aici vom putea noi forma majoritatea parlamentară pentru activitatea unui Parlament funcţional, din 101 deputaţi pe uninominal? De aceea noi, Partidul Popular din Republica Moldova, suntem pentru sistemul mixt. La etapa aceasta, care este o încercare pentru Republica Moldova, noi credem că, dacă 50% am organiza alegerile pe circumscripţii uninominale, unde cetăţeanul ar avea posibilitatea să-şi aleagă deputatul, să-şi aleagă reprezentantul în forul legislativ suprem, dar 50% ar merge pe listele de partide, ar crea o bază pentru funcţionalitatea Parlamentului, pentru formarea fracţiunilor parlamentare. Şi acesta ar fi un prim pas pentru reforma politică atât de mult aşteptată în Republica Moldova.” Europa Liberă: Dar atât voci din România, cât şi din Ucraina, vorbesc despre propriile experienţe, spun că e un grad mare de corupere politică alegerea deputatului pe circumscripţie uninominală. Alexandru Oleinic: „Nu trebuie experienţa Ucrainei sau a României, avem experienţa Republicii Moldova, unde deputaţii din listele partidelor, câte 15-20, au plecat de la un partid la altul. Chiar recent comuniştii, 14 deputaţi au ieşit de pe listele unui partid şi au devenit independenţi. Dacă vorbim de aşa fel de responsabilizare, atunci chiar experienţa uninominală putem să vorbim după experienţa altor ţări, dar experienţa listelor de partid o vorbim după experienţa noastră, pe care o avem în Republica Moldova. Orice reformă are şi plusuri, şi minusuri. Unicul lucru este clar pentru Republica Moldova, că reforma clasei politice este necesară, absolut. Responsabilizarea prin circumscripţiile uninominale ar fi mai mare. Unica problemă este funcţionalitatea Parlamentului, care trebuie să fie asigurată prin sistemul mixt la etapa aceasta, pentru a verifica care este funcţionalitatea sistemului uninominal şi care este responsabilitatea partidelor faţă de candidaţii în deputaţi în formarea Parlamentului.” Europa Liberă: Dumneavoastră cum aţi înţeles, deputatul de circumscripţie se va supune tot partidului său? Alexandru Oleinic: „Absolut. Partidele înaintează în fiecare circumscripţie candidații. Partidele politice rămân funcţionale şi responsabile.” Europa Liberă: Şi cum să se descurce alegătorul că acea persoană care va dori să obţină mandatul de deputat nu va sluji partidului, dar cetăţeanului? Alexandru Oleinic: „Va exista şi mecanismul de revocare a deputatului.” Europa Liberă: Domnule Oleinic, e mult mai greoi acest mecanism. Alexandru Oleinic: „Cel mai greoi e lista, când oamenii votează listele din care nu cunosc absolut cine e candidatul cu numărul 51 sau 23, dar îi cunosc numai pe primii doi din lista partidelor. Şi aceasta este, cred, cea mai mare greşeală.” Europa Liberă: Vă întrebam care e certitudinea electoratului că acel deputat va apăra interesele cetăţeanului şi nu interesele şefului de partid? Alexandru Oleinic: „Până la urmă, partidul iese în faţa cetăţenilor cu programele. Partidul îşi expune viziunile la programul de dezvoltare a ţării. Partidul vine cu programul în faţa cetăţeanului în fiecare circumscripţie.” Europa Liberă: Şi nu vor corupe alegătorii aceşti potenţiali candidaţi pentru deputăţie? Alexandru Oleinic: „Eu sunt convins că în fiecare circumscripţie cetăţeanul mai degrabă poate să-şi selecteze candidatul, decât lista partidului. Poziţia noastră este că noi avem nevoie stringent de o reformă politică, dar etapa principală este sistemul electoral mixt, care ar garanta şi funcţionalitatea Parlamentului, şi reprezentativitatea, şi responsabilitatea candidaţilor din teritoriu.” Europa Liberă: Cât de curată va fi următoarea componenţă a Legislativului din 2018, dacă se aplică acest sistem electoral? Alexandru Oleinic: „Teama unor analişti şi experţi care spun că, coruperea în secţiile uninominale va fi foarte mare este prematură. Fiindcă eu nu cred că un candidat, de exemplu, din Chişinău va merge la Edineţ, unde nu îl cunoaşte nimeni şi va fi înaintat, şi ales pe listă de partid de către cetăţenii din circumscripţia Edineţ, de exemplu.” Europa Liberă: Va fi altfel? Partidul va identifica persoane în teritoriu care au cea mai mare popularitate şi autoritate şi va încerca să convertească acea persoană, să o atragă de partea formaţiunii respective. Alexandru Oleinic: „Dacă noi credem că toată lumea care are autoritate şi capacitate din teritoriu poate fi convertită tot aşa ca cei 14 comunişti, atunci noi nu avem clasă politică în Republica Moldova, dar avem nişte profitori. Eu nu cred că aceasta este aşa. Noi trebuie să credem în cetăţeanul Republicii Moldova şi în alegerea corectă a lui.”

Ping-pongul mediatic la care am asistat în ziua de ieri în presa electronică privind iniţiativa liderului PD de trecere de la sistemul electoral existent la cel uninominal, ne denotă atît despre lipsa unui dialog politic civilizat cît şi despre necesitatea unui astfel de dialog în realizarea unei reforme politice serioase în interesul statului şi cetăţenilor  Republicii Moldova. În caz contrar, planează riscul unei noi crize politice, consecinţele căreia pot deveni fatale pentru viitorul european al statului nostru.  Vreau să reamintesc cetăţenilor, că Partidul Popular din Republica Moldova a lansat propunerile de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova în mod direct de către popor şi alegerea Parlamentului printr-un sistem electoral mixt, în care deputaţii să fie aleşi pe liste de partid şi în circumscripţii uninominale în proporţie de 50 la 50, cu reducerea numarului de deputați pînă la 71 de persoane, încă în 2011 prin adoptarea noului său Program Politic. Atunci în 2011, anume lipsa dialogului civilizat dintre liderii de partide democratice, care au acces în Parlament, a şi constituit principala cauză a crizei politice continuie şi a accentuat despre necesitatea unei reforme politice în Republica Moldova. Şi atunci în 2011 eram convins că, reformarea clasei politice o putem începe prin trecerea la sistemul electoral mixt. De ce la sistemul electoral mixt? Deoarece, anume prin acceptarea sistemului electoral mixt putem vorbi despre responsabilizarea  liderilor de partid în promovarea  candidaţilor  pe listele electorale ale partidului în scrutinele Parlamentare. Sistemul mixt asigură  reprezentativitatea teritorială  a candidaților  partidului în forul legislativ prin selectarea lor in circumscripții uninominale. O selectare, prin care se promovează persoane capabile și hotărîte să apere interesele cetățeanului și localității concrete și să le  reprezinte în forul suprem al țării. Prin responsabilizarea partidelor în selectarea și promovarea candidaților vom asigura o bună funcţionare şi calitate a forului legislativ, vom reuși să-i reintegrăm în viața social-politică și pe cetățenii noștri din partea stîngă a Nistrului și pe cei care muncesc în afara țării, vom asigura bunăstarea şi credibilitatea cetăţenilor Republicii Moldova față de Parlament. În plus, aplicarea sistemului electoral mixt va contribui la dezvoltarea localităţilor, în cazul circumscripţiilor uninominale, la  sporirea răspunderii aleşilor poporului în faţa electoratului şi la realizarea controlului cetăţenilor şi societăţii. În cazul sistemului electoral uninominal, apare riscul diminuării rolului politic al Parlamentului Republicii Moldova, care se constituie din fracţiuni parlamentare și care are funcția de a reprezenta poporul Republicii Moldova. Cetăţenii şi statul Republica Moldova au nevoie de reformarea clasei politice prin impunerea răspunderii politicienilor pentru actul de guvernare, dar nu prin substituirea partidelor politice cu clanuri oligarhice. Cetăţenii şi statul Republica Moldova au nevoie de legi clare și bune care să asigure dezvoltarea economiei şi a mediului de afaceri, dar nu de bariere, impozite şi taxe exagerate care să falimenteze întreprinderi şi afaceri. Partidul Popular din Republica Moldova va promova în continuare ideia reformării clasei politice prin: - alegerea Parlamentului printr-un sistem electoral mixt, în care deputaţii să fie aleşi pe liste de partid şi în circumscripţii uninominale în proporţie de 50 la 50,cu reducerea numărului de deputați pînă la 71 de persoane; - implicarea opoziţiei şi a formaţiunilor politice extraparlamentare în procesul de luare a deciziilor politice, prin adoptarea Legii cu privire la Opoziţie;                 - numirea în funcţiile de conducere ale Curţii de Conturi,  Comisiei Electorale Centrale și al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, a candidaturilor desemnate de Opoziţia parlamentară, pentru sporirea independenţei şi a eficienţei structurilor nominalizate;                 - garantarea independenței Comisiei Electorale Centrale prin depolitizarea ei și introducerea registrului electronic al alegătorilor;                 - asigurarea independenţei reale a sistemului judecătoresc, prin prevederea răspunderii personale pentru deciziile adoptate, introducerea sistemului de alegere de către popor a judecătorilor instanţelor de judecata de nivelul întîi. Iar pentru succesul unei astfel de reforme este nevoie de un dialog în vederea obținerii consensului național şi pentru stabilirea priorităților naționale de dezvoltare ale Republicii Moldova, care, în mod obligatoriu, să fie preluate şi continuate de orice partid aflat la guvernare.          

Alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, desfășurate la 13 noiembrie curent, din nou scot la vedere trista realitate a actualei clase politice din țara noastră  -  în loc de unitate  și respect față de interesul național al POPORULUI,  din nou divizarea poporului și societății pe criterii geopolitice. Conduși de marea dorință de a-și alege singuri Președintele de țară, obținînd acest drept, cetățenii, induși în eroare și  divizați pe criterii politice, au divizat voturile pro-est și pro-vest 50 la 50 și pun în pericol viitorul Republicii Moldova ca stat unitar. Divizarea  la care  am revenit după 25 de ani de independență este un rezultat sau, mai bine zis, eșecul reformei politice produse în anul 2000, cînd, prin votul Parlamentului s-a trecut la regimul parlamentar. Iar cele întîmplate după anul 2000 pînă în prezent – politizarea și partajarea funcțiilor și instituțiilor pe criterii politice, divizarea societății în ”ai noștri” și ”dușmanii noștri” – au adus cetățenilor neîncredere și dezamăgire în partide și în elita  politică. Starea de spirit și cerințele de astăzi ale POPORULUI privind sinceritatea, corectitudinea și bunul simț sunt atât de mari, încât noua generație politică  va trebui să readucă aceste calități din rândul celor uitate – în rândul celor absolut necesare. Aceasta ar înseamnă că doar prin o bună reputație politică vom garanta cetățenilor un stat care să fie în serviciul cetățeanului, care le respectă libertatea personală și civilă, care îi protejează proprietatea private și dreptul la viață personală.  Partidul Popular a pledat pentru aceste valori democratice ale statului de la momentul fondării sale și a contribuit la revenirea alegerii Președintelui Republicii Moldova în mod direct de către popor. Sunt convins, că odată cu revenirea la alegerea prin vot direct a Președintelui de țară, suntem obligați să revedem sistemul de guvernare al Republicii Moldova prin trecerea la Republică Prezidențială și la alegerea deputaților prin vot direct, cu revederea numărului lor în Parlament. Doar prin realizarea unei reforme de acest fel vom readuce încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Instituția Președintelui Republicii Moldova trebuie să le asigure cetățenilor suveranitatea, independența națională și unitatea lor ca POPOR. Iar instituția Parlamentului, prin  alegerea deputaților prin vor direct de către cetățeni, va garanta cetățenilor dreptul de  a participa la administrarea treburilor statului și va responsabiliza politicienii față de cetățeni.    

Ultimele decizii adoptate vis-a-vis de activitatea Băncii Naționale a Moldovei – de modificare a legislației în domeniu și de noi numiri în funcțiile de conducere – ne denotă despre faptul că sistemul bancar continuă să se afle în starea de criză sistemică, iar guvernarea în perioada de după 2009 așa și nu a reușit să asigure securitatea financiară a statului și nu a identificat un model de dezvoltarea a Republicii Moldova, bazat pe programe de relansare a economiei naționale în parteneriat cu sistemul bancar. Iar costurile acestor tărăgănări ne aruncă  țara și cetățenii în sărăcie și în panică, deoarece toate nereușitele guvernării – miliardul furat, veniturile în scădere la bugetul de stat, lipsa locurilor de muncă și a forței de muncă – sunt puse pe seama cetățenilor rămași să muncească în Republica Moldova. Deși în perioada anilor 2000-2008 sistemul bancar din Republica Moldova a înregistrat un grad avansat de integrare în economia națională, datorită activității sale de creditare, înregistrînd  o creștere a  ponderii creditelor bancare în PIB  de la 25,2% în 2000 până la 40,2% în 2007,  atunci în 2008 această pondere a început să scadă  din cauza încetinirii creșterii economice și ca urmare a înăspririi politicii monetare.  Ulterior, ponderea creditelor în PIB au înregistrat o creștere de  până la 41,7% în 2009, fiind urmată de diminuarea lor  până la 33,9%. în 2010. Cifrele invocate  ne atestă că activitatea bancară este în interdependență de contextul macroeconomic din țară și că  numai un sistem bancar stabil şi sigur poate  asigură stabilitatea financiară şi o creştere economică durabilă continuă. Analizînd evoluția ratei dobînzilor constatăm că rata medie a dobânzii la creditele în lei şi valută străină s-a redus constant începând cu anul 2008 sub presiunea crizei financiare şi ca urmare a reducerii inflaţiei. Astfel,  la finele anului 2010, ratele dobânzilor s-au diminuat în expresie nominală până la minimum istoric de 16,25%, atingînd  nivelul  din perioada de până la criză (1998). Tendința respectivă a continuat și pe parcursul anului 2011, rata creditelor în temeni nominali ajungând la 14.2%, iar în termeni reali – la 6.5%.  Creșterea creditării în această perioadă de timp a fost alimentată de intensificarea concurenței în sectorul bancar în urma intrării pe piață a cîtorva investitori de talie internațională, care au contribuit la creșterea investițiilor străine în capitalul băncilor  de la 50,6% în 2005 până la 76,8% în 2011. În perioada anilor  2012 şi 2013   - diminuarea creșterii economice și înrăutățirea indicatorilor de performanță  au determinat BNM să reducă  rata dobânzii de politică monetară de la 8.5 % la 4.5 % anual și a ratelor dobânzilor la credite pînă la nivelul de 12.03%.  Anume această perioadă ”relaxantă” în activitatea băncilor a și condus la falimentarea în 2014 a celor trei bănci, care  reprezentau peste o treime din sistemul bancar al țării.  Volumul de credite acordate de BEM, BS şi UB la finalul anului 2014 a constituit circa 13,4 miliarde lei (~950 milioane USD). Această cifră coroborează creditele de urgență acordate de BNM celor 3 bănci pentru a evita intrarea acestora în incapacitate de plată (~ 10-15 miliarde lei). Totodată,  dacă în anul 2010 sistemul bancar a susținut economia națională prin creșterea  creditelor  în economie cu 12.7 la sută pe parcursul anului, atunci în 2015 - atestăm la diminuarea  cererii de credite din cauza  majorării ratei de bază până la 19,5% ceea ce a dus la scumpirea esențială a creditelor. În aceste condiții, deși soldul creditelor în MDL a înregistrat o creștere negativă, de -2,2% , de rînd cu trendul descendent și al soldului de  credite în valută, veniturile  băncilor comerciale au înregistrat o creștere  cu 37.9%,  din  contul diferenței de curs, ratei dobînzilor  la credite  și taxele aferente lor.  Și mai interesant - doar într-o singură lună,  persoanele fizice au primit prin băncile comerciale din Republica Moldova transferuri bănești în sumă doar de 91,68 mln. dolari SUA, ceea ce reprezintă 40,82% din totalul valutei străine vîndute de populație pe piața valutară în numerar. Numai în 2013 de la populație a fost procurată în numerar, valută străină în sumă echivalentă a 3.640,1 mln. dolari SUA, iar transferuri bănești pentru persoanele fizice prin intermediul  băncilor  comerciale au însumat sumă echivalentă a 1.608,98 mln. dolari SUA. Prin urmare,  Guvernul, care  s-a dezis benevol sau mai bine zis, a subscris pentru lichidarea singurei bănci de stat – BEM, prin intermediul căreia a fost posibil de realizat mai multe proiecte investiționale și de a contribui la formarea unor politici sănătoase în sectorul bancar și Banca Națională, care prin politicile promovate în sistem, sau prin lipsă de politici – sunt cei care au contribuit, în mod tăcit, la acaparările de venituri pe contul cetățenilor. În situația în care, economia  Republicii Moldova, cetățenii ei și agenții economici care contribuie la formarea bugetului public național, au nevoie de suport din partea statului pentru a se dezvolta și a a avea acces la noi piețe de desfacere și la finanțe ieftine, Guvernul, prin asumare de responsabilitate politică, aprobă  legi, ignorînd voința forului legislativ,  prin  care impune  propriului popor  contul de achitare  a miliardului furat.  Și din nou, în loc de investigații serioase și identificarea celor care trebuie să întoarcă poporului  miliardul  furat, Guvernul ascunde numele adevăraților vinovați în furtul miliardului. Din nou iresponsabilitatea guvernării este pusă în responsabilitatea poporului. E timpul ca în Republica Moldova instituțiile statului să servească poporul țării. E timpul ca sistemul bancar din Republica Moldova să devină un partener de încredere al dezvoltării economice. In caz contrar – sunteți obligați să ne oferiți acces la finanțele băncilor străine. Deoarece Republica Moldova și cetățenii ei merită să aibă dezvoltare.