Ping-pongul mediatic la care am asistat în ziua de ieri în presa electronică privind iniţiativa liderului PD de trecere de la sistemul electoral existent la cel uninominal, ne denotă atît despre lipsa unui dialog politic civilizat cît şi despre necesitatea unui astfel de dialog în realizarea unei reforme politice serioase în interesul statului şi cetăţenilor  Republicii Moldova. În caz contrar, planează riscul unei noi crize politice, consecinţele căreia pot deveni fatale pentru viitorul european al statului nostru.  Vreau să reamintesc cetăţenilor, că Partidul Popular din Republica Moldova a lansat propunerile de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova în mod direct de către popor şi alegerea Parlamentului printr-un sistem electoral mixt, în care deputaţii să fie aleşi pe liste de partid şi în circumscripţii uninominale în proporţie de 50 la 50, cu reducerea numarului de deputați pînă la 71 de persoane, încă în 2011 prin adoptarea noului său Program Politic. Atunci în 2011, anume lipsa dialogului civilizat dintre liderii de partide democratice, care au acces în Parlament, a şi constituit principala cauză a crizei politice continuie şi a accentuat despre necesitatea unei reforme politice în Republica Moldova. Şi atunci în 2011 eram convins că, reformarea clasei politice o putem începe prin trecerea la sistemul electoral mixt. De ce la sistemul electoral mixt? Deoarece, anume prin acceptarea sistemului electoral mixt putem vorbi despre responsabilizarea  liderilor de partid în promovarea  candidaţilor  pe listele electorale ale partidului în scrutinele Parlamentare. Sistemul mixt asigură  reprezentativitatea teritorială  a candidaților  partidului în forul legislativ prin selectarea lor in circumscripții uninominale. O selectare, prin care se promovează persoane capabile și hotărîte să apere interesele cetățeanului și localității concrete și să le  reprezinte în forul suprem al țării. Prin responsabilizarea partidelor în selectarea și promovarea candidaților vom asigura o bună funcţionare şi calitate a forului legislativ, vom reuși să-i reintegrăm în viața social-politică și pe cetățenii noștri din partea stîngă a Nistrului și pe cei care muncesc în afara țării, vom asigura bunăstarea şi credibilitatea cetăţenilor Republicii Moldova față de Parlament. În plus, aplicarea sistemului electoral mixt va contribui la dezvoltarea localităţilor, în cazul circumscripţiilor uninominale, la  sporirea răspunderii aleşilor poporului în faţa electoratului şi la realizarea controlului cetăţenilor şi societăţii. În cazul sistemului electoral uninominal, apare riscul diminuării rolului politic al Parlamentului Republicii Moldova, care se constituie din fracţiuni parlamentare și care are funcția de a reprezenta poporul Republicii Moldova. Cetăţenii şi statul Republica Moldova au nevoie de reformarea clasei politice prin impunerea răspunderii politicienilor pentru actul de guvernare, dar nu prin substituirea partidelor politice cu clanuri oligarhice. Cetăţenii şi statul Republica Moldova au nevoie de legi clare și bune care să asigure dezvoltarea economiei şi a mediului de afaceri, dar nu de bariere, impozite şi taxe exagerate care să falimenteze întreprinderi şi afaceri. Partidul Popular din Republica Moldova va promova în continuare ideia reformării clasei politice prin: - alegerea Parlamentului printr-un sistem electoral mixt, în care deputaţii să fie aleşi pe liste de partid şi în circumscripţii uninominale în proporţie de 50 la 50,cu reducerea numărului de deputați pînă la 71 de persoane; - implicarea opoziţiei şi a formaţiunilor politice extraparlamentare în procesul de luare a deciziilor politice, prin adoptarea Legii cu privire la Opoziţie;                 - numirea în funcţiile de conducere ale Curţii de Conturi,  Comisiei Electorale Centrale și al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, a candidaturilor desemnate de Opoziţia parlamentară, pentru sporirea independenţei şi a eficienţei structurilor nominalizate;                 - garantarea independenței Comisiei Electorale Centrale prin depolitizarea ei și introducerea registrului electronic al alegătorilor;                 - asigurarea independenţei reale a sistemului judecătoresc, prin prevederea răspunderii personale pentru deciziile adoptate, introducerea sistemului de alegere de către popor a judecătorilor instanţelor de judecata de nivelul întîi. Iar pentru succesul unei astfel de reforme este nevoie de un dialog în vederea obținerii consensului național şi pentru stabilirea priorităților naționale de dezvoltare ale Republicii Moldova, care, în mod obligatoriu, să fie preluate şi continuate de orice partid aflat la guvernare.          

Alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, desfășurate la 13 noiembrie curent, din nou scot la vedere trista realitate a actualei clase politice din țara noastră  -  în loc de unitate  și respect față de interesul național al POPORULUI,  din nou divizarea poporului și societății pe criterii geopolitice. Conduși de marea dorință de a-și alege singuri Președintele de țară, obținînd acest drept, cetățenii, induși în eroare și  divizați pe criterii politice, au divizat voturile pro-est și pro-vest 50 la 50 și pun în pericol viitorul Republicii Moldova ca stat unitar. Divizarea  la care  am revenit după 25 de ani de independență este un rezultat sau, mai bine zis, eșecul reformei politice produse în anul 2000, cînd, prin votul Parlamentului s-a trecut la regimul parlamentar. Iar cele întîmplate după anul 2000 pînă în prezent – politizarea și partajarea funcțiilor și instituțiilor pe criterii politice, divizarea societății în ”ai noștri” și ”dușmanii noștri” – au adus cetățenilor neîncredere și dezamăgire în partide și în elita  politică. Starea de spirit și cerințele de astăzi ale POPORULUI privind sinceritatea, corectitudinea și bunul simț sunt atât de mari, încât noua generație politică  va trebui să readucă aceste calități din rândul celor uitate – în rândul celor absolut necesare. Aceasta ar înseamnă că doar prin o bună reputație politică vom garanta cetățenilor un stat care să fie în serviciul cetățeanului, care le respectă libertatea personală și civilă, care îi protejează proprietatea private și dreptul la viață personală.  Partidul Popular a pledat pentru aceste valori democratice ale statului de la momentul fondării sale și a contribuit la revenirea alegerii Președintelui Republicii Moldova în mod direct de către popor. Sunt convins, că odată cu revenirea la alegerea prin vot direct a Președintelui de țară, suntem obligați să revedem sistemul de guvernare al Republicii Moldova prin trecerea la Republică Prezidențială și la alegerea deputaților prin vot direct, cu revederea numărului lor în Parlament. Doar prin realizarea unei reforme de acest fel vom readuce încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Instituția Președintelui Republicii Moldova trebuie să le asigure cetățenilor suveranitatea, independența națională și unitatea lor ca POPOR. Iar instituția Parlamentului, prin  alegerea deputaților prin vor direct de către cetățeni, va garanta cetățenilor dreptul de  a participa la administrarea treburilor statului și va responsabiliza politicienii față de cetățeni.    

Ultimele decizii adoptate vis-a-vis de activitatea Băncii Naționale a Moldovei – de modificare a legislației în domeniu și de noi numiri în funcțiile de conducere – ne denotă despre faptul că sistemul bancar continuă să se afle în starea de criză sistemică, iar guvernarea în perioada de după 2009 așa și nu a reușit să asigure securitatea financiară a statului și nu a identificat un model de dezvoltarea a Republicii Moldova, bazat pe programe de relansare a economiei naționale în parteneriat cu sistemul bancar. Iar costurile acestor tărăgănări ne aruncă  țara și cetățenii în sărăcie și în panică, deoarece toate nereușitele guvernării – miliardul furat, veniturile în scădere la bugetul de stat, lipsa locurilor de muncă și a forței de muncă – sunt puse pe seama cetățenilor rămași să muncească în Republica Moldova. Deși în perioada anilor 2000-2008 sistemul bancar din Republica Moldova a înregistrat un grad avansat de integrare în economia națională, datorită activității sale de creditare, înregistrînd  o creștere a  ponderii creditelor bancare în PIB  de la 25,2% în 2000 până la 40,2% în 2007,  atunci în 2008 această pondere a început să scadă  din cauza încetinirii creșterii economice și ca urmare a înăspririi politicii monetare.  Ulterior, ponderea creditelor în PIB au înregistrat o creștere de  până la 41,7% în 2009, fiind urmată de diminuarea lor  până la 33,9%. în 2010. Cifrele invocate  ne atestă că activitatea bancară este în interdependență de contextul macroeconomic din țară și că  numai un sistem bancar stabil şi sigur poate  asigură stabilitatea financiară şi o creştere economică durabilă continuă. Analizînd evoluția ratei dobînzilor constatăm că rata medie a dobânzii la creditele în lei şi valută străină s-a redus constant începând cu anul 2008 sub presiunea crizei financiare şi ca urmare a reducerii inflaţiei. Astfel,  la finele anului 2010, ratele dobânzilor s-au diminuat în expresie nominală până la minimum istoric de 16,25%, atingînd  nivelul  din perioada de până la criză (1998). Tendința respectivă a continuat și pe parcursul anului 2011, rata creditelor în temeni nominali ajungând la 14.2%, iar în termeni reali – la 6.5%.  Creșterea creditării în această perioadă de timp a fost alimentată de intensificarea concurenței în sectorul bancar în urma intrării pe piață a cîtorva investitori de talie internațională, care au contribuit la creșterea investițiilor străine în capitalul băncilor  de la 50,6% în 2005 până la 76,8% în 2011. În perioada anilor  2012 şi 2013   - diminuarea creșterii economice și înrăutățirea indicatorilor de performanță  au determinat BNM să reducă  rata dobânzii de politică monetară de la 8.5 % la 4.5 % anual și a ratelor dobânzilor la credite pînă la nivelul de 12.03%.  Anume această perioadă ”relaxantă” în activitatea băncilor a și condus la falimentarea în 2014 a celor trei bănci, care  reprezentau peste o treime din sistemul bancar al țării.  Volumul de credite acordate de BEM, BS şi UB la finalul anului 2014 a constituit circa 13,4 miliarde lei (~950 milioane USD). Această cifră coroborează creditele de urgență acordate de BNM celor 3 bănci pentru a evita intrarea acestora în incapacitate de plată (~ 10-15 miliarde lei). Totodată,  dacă în anul 2010 sistemul bancar a susținut economia națională prin creșterea  creditelor  în economie cu 12.7 la sută pe parcursul anului, atunci în 2015 - atestăm la diminuarea  cererii de credite din cauza  majorării ratei de bază până la 19,5% ceea ce a dus la scumpirea esențială a creditelor. În aceste condiții, deși soldul creditelor în MDL a înregistrat o creștere negativă, de -2,2% , de rînd cu trendul descendent și al soldului de  credite în valută, veniturile  băncilor comerciale au înregistrat o creștere  cu 37.9%,  din  contul diferenței de curs, ratei dobînzilor  la credite  și taxele aferente lor.  Și mai interesant - doar într-o singură lună,  persoanele fizice au primit prin băncile comerciale din Republica Moldova transferuri bănești în sumă doar de 91,68 mln. dolari SUA, ceea ce reprezintă 40,82% din totalul valutei străine vîndute de populație pe piața valutară în numerar. Numai în 2013 de la populație a fost procurată în numerar, valută străină în sumă echivalentă a 3.640,1 mln. dolari SUA, iar transferuri bănești pentru persoanele fizice prin intermediul  băncilor  comerciale au însumat sumă echivalentă a 1.608,98 mln. dolari SUA. Prin urmare,  Guvernul, care  s-a dezis benevol sau mai bine zis, a subscris pentru lichidarea singurei bănci de stat – BEM, prin intermediul căreia a fost posibil de realizat mai multe proiecte investiționale și de a contribui la formarea unor politici sănătoase în sectorul bancar și Banca Națională, care prin politicile promovate în sistem, sau prin lipsă de politici – sunt cei care au contribuit, în mod tăcit, la acaparările de venituri pe contul cetățenilor. În situația în care, economia  Republicii Moldova, cetățenii ei și agenții economici care contribuie la formarea bugetului public național, au nevoie de suport din partea statului pentru a se dezvolta și a a avea acces la noi piețe de desfacere și la finanțe ieftine, Guvernul, prin asumare de responsabilitate politică, aprobă  legi, ignorînd voința forului legislativ,  prin  care impune  propriului popor  contul de achitare  a miliardului furat.  Și din nou, în loc de investigații serioase și identificarea celor care trebuie să întoarcă poporului  miliardul  furat, Guvernul ascunde numele adevăraților vinovați în furtul miliardului. Din nou iresponsabilitatea guvernării este pusă în responsabilitatea poporului. E timpul ca în Republica Moldova instituțiile statului să servească poporul țării. E timpul ca sistemul bancar din Republica Moldova să devină un partener de încredere al dezvoltării economice. In caz contrar – sunteți obligați să ne oferiți acces la finanțele băncilor străine. Deoarece Republica Moldova și cetățenii ei merită să aibă dezvoltare.  

Informaţiile recent publicate de către Biroul naţional de statistică privind numărul şi structura populaţiei din Republica Moldova, conform cărora  numărul copiilor sub 18 ani a scăzut  cu mai mult de 40 la sută comparativ cu 1998,  demonstrează continuarea fenomenului de depopulare a ţării noastre şi  lipsa de acţiuni din partea guvernării pentru stoparea acestui fenomen. Îndeosebi, dacă luăm în calcul faptul că acest fenomen s-a intensificat după anul 2005. Astfel prin lipsa de politici sau, mai bine zis, prin politicile realizate de responsabilii de la Ministerul educaţiei, am adus copiii, viitorul ţării noastre, în situaţia în care nu pot merge la o grădiniţă, dacă nu sînt în stare să achite taxele impuse; nu au posibilitatea de a obţine studii gimnaziale sau liceale – deoarece şcoala din localitate a fost închisă; iar cei care obţin studii medii speciale sau superioare pe banii părinţilor plecaţi la muncă peste hotare  nu se pot încadra în cîmpul muncii din lipsa locurilor de muncă. În loc de acces garantat la instituţii de învăţămînt dotate, doar în perioada anilor 2001 - 2010 au fost închise 87 de instituţii de învăţămînt, dintre care marea lor majoritate cele din mediul rural şi peste 26 de şcoli primare şi gimnazii. Numai în anul de studii 2015-2016 numărul total de instituţii s-a micşorat cu 35 unităţi, comparativ cu anul de studii precedent. Dintre care  şi-au sistat activitatea 11 şcoli primare, 15 gimnazii, 4 licee şi 5 şcoli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. Totodată, 19 unități au fost transformate din gimnazii în școli primare, iar 30 de licee au devenit gimnazii. În aceeaşi perioadă numărul elevilor s-a diminuat de la 631 de mii la 415 mii, iar către anul 2016 numărul de elevi s-a redus pînă la 334 de mii.  În loc să se garanteze studii de calitate în instituţiile de învăţămînt, prin asigurarea lor cu cadre didactice bine pregătite şi bine plătite, doar în perioada anilor 2010-2016 numărul acestora s-a diminuat de la 36 de mii la 29 de mii.    Diminuarea numărului de studenţi de la 107 mii în 2010 la 81 de mii în 2015, de rînd cu ofertele reduse pentru locurile de muncă cu studii superioare, de asemenea denotă despre faptul că actualmente copiii noştri sunt alungaţi să meargă la studii în afara ţării. Unde vom ajunge, dacă  impunem copiii şi tinerii să meargă la studii în altă ţără sau, mai popular zis - sunt alungaţi din ţara lor? Cu cine vom dezvolta Republica Moldova? Cine ne va asigura bătrîneţea liniştită? Partidul Popular în repetate rînduri a atenţionat despre pericolul fenomenului de îmbătrînire a ţării noastre şi despre faptul că schimbarea de care are nevoie țara noastră trebuie făcută nu prin politizarea sistemului de educație şi de sănătate, dar prin mobilizarea capacităților în pregătire a unor cadre didactice de o înaltă cultură și moralitate si a viitorilor medici devotați jurămîntului  Hippocrate. Prin revizuirea mecanismului de finanțare a sistemelor de sănătate și de educație - în baza indicatorilor de performanță, stabilite de Agenția calității în educație, și a celor de sănătate. Prin asumarea obligativității de a asigura fiecare localitate din țara noastră cu grădiniță și școală primară, indiferent de numărul copiilor de vîrsta școlară din localitate. Unica bogăţie pe care o mai  are Moldova sunt oamenii, care se simt obligaţi sa asigure existenţa şi viitorul acestei Ţări. Pentru a depăşi  această situaţie, este necesar ca toate eforturile şi investiţiile să le direcţionăm anume în OAMENI.

Ziua de 13 noiembrie, ziua în care cetățenii Republicii Moldova și-au ales Președintele de țară prin vot direct, va rămîne  în istorie ca ziua deșteptării și maturității politice a POPORULUI  acestei țări – celor de acasă, celor care muncesc peste hotarele țării și tinerilor. Recăpătîndu-și dreptul de a alege prin vot direct Președintele, POPORUL Republicii Moldova a dat dovadă de mobilizare masivă și responsabilitate pentru participare la vot. Spre regret, însă, și în acest scrutin electoral, instituțiile statului, responsabile de buna organizare și desfășurare a alegerilor au dat dovadă de iresponsabilitate și au îngrădit dreptul cetățenilor Republicii Moldova de a participa la vot. Prin deciziile de limitarea a numărului secțiilor de votare organizate peste hotarele țării, instituțiile statului se fac responsabile de încălcarea dreptului la vot al cetățenilor Republicii Moldova.  Iar neparticiparea la vot a sute de mii de cetățeni aflați la muncă peste hotarele țării  a condus la diminuarea ratei de participare la vot și la eronarea rezultatelor finale. Să nu uităm, că cei peste 800 de mii de cetățeni, plecați la muncă în alte state, anual trimit în Republica Moldova peste 1 mlrd. de dolari, sumă ce reprezintă  jumătate din bugetul de stat. Anume prin aceste transferuri de bani destinate părinților și copiilor,   cetățenii noștri  soluționează gravele probleme sociale ale guvernării – pensii și indemnizații sub minimum de existență (1800 lei). Anume prin aportul lor în ultimii zece ani,  țara noastră evită falimentarea totală. Din aceste considerente, cetățenii care muncesc peste hotarele țării au dreptul deplin de a participa la vot și de a contribui la anevoiosul proces de democratizare a societății noastre. Votul lor, conștient, incoruptibil și neinfluențat de nimeni – este foarte necesar acum țării. Ei muncesc în țări dezvoltate și democratice și mulți din ei își doresc să revină acasă, într-o Moldovă prosperă și democratică. În contextul responsabilității de garantare a dreptului cetățenilor Republicii Moldova de participare la vot, Comisia Electorală Centrală este obligată să revizuiască normele  Codului Electoral, privind constituirea secțiilor de votare și numarul buletinelor de vot și să vină cu modificările de rigoare cît mai curînd posibil. Partidul Popular din Republica Moldova optează și cere RESPECTAREA DREPTURILOR CETĂȚENILOR, consfințite în Constituția Republicii Moldova. Numai așa vom putea construi o Moldovă Nouă, în care vor dori să revină toți cetățenii noștri, aflați peste hotarele ei. Crede-ți în MOLDOVA !!!  

Campania electorală pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova care este în plină desfășurare și martori ai căreia suntem, ne impune foarte insistent să conștientizăm că în ziua de 13 noiembrie votul fiecăruia din noi contează mai mult ca niciodată. La 13 noiembrie  POPORUL, nu deputații din Parlament,  va decide prin vot  direct cine va fi Președintele Republicii Moldova. POPORUL va decide viitorul țării noastre.       Conștientizînd importanța votului pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova și democratizarea societăţii noastre,  Partidul Popular face apel către cetățenii Republicii Moldova să se mobilizeze și să-și exercite cu demnitate dreptul constituțional.  Să mergeți la vot pentru a alege un Președinte de țară, care să ne reprezinte și care să ne garanteze dreptul fiecăruia la un trai decent, protecţie socială şi personală, locuri de muncă la noi acasă. Facem apel către cetățenii Republicii Moldova aflați la muncă în afara țării noastre: să dați dovadă de responsabilitate pentru viitorul țării în care v-ați născut, țara din care ați plecat și în care v-au rămas copii și părinții, țara care vă așteaptă. Pentru ca Republica Moldova să continue să existe ca stat; pentru ca voi să beneficiați în continuare de libera circulație și pentru ca copii noștri să poată munci în țara sa - este de obligativitatea fiecăruia să participăm la votul din 13 noiembrie, deoarece suntem cetăţenii Republicii Moldova, suntem POPORUL acestui stat. Nu putem permite să se întoarcă istoria înapoi! Facem apel către tinerii Republicii Moldova, viitorul statului nostru: fiţi mîndri de ţara voastră, fiţi demni de părinţii şi buneii voştri, fiţi siguri pe sine şi cu mult curaj mergeţi înainte, mergeți la vot.  VOI trebuie să vă decideţi viitorul și să alegeți un Preşedintele care vă reprezintă. Cu 25  de ani în urmă, părinţii voştri, care erau şi ei atunci tineri, au votat independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova. Acum, la 13 noiembrie, este timpul vostru să vă hotărîți soarta și viitorul țării voastre! Partidul Popular din Republica Moldova este pentru un Președinte al POPORULUI și face apel către membrii și simpatizanții săi, către toți cetățenii țării, la 13 noiembrie să voteze Maia Sandu, un  candidat pentru cetățeni, pentru Moldova, pentru fiecare din noi, la funcția de Președinte al Republicii Moldova.    

Rezultatele scrutinului electoral din 30 noiembrie, care s-a soldat cu identificarea  a doi candidați anti-putere care se vor confrunta în turul doi al alegerilor prezidențiale – în mare parte este rezultatul votului împotriva  populismului si aroganței politice manifestată de unii candidați la funcția de Președinte de țară. Spre regret, acest scrutin ne-a demonstrat foarte clar cît de ușor și de repede se poate distruge sau ”fura” idea care unește un popor și care a stat la baza independenței Republicii Moldova,  prin promovarea lozincilor populiste și geopolitice, prin lustruirea propriei imagini  în loc de unirea forțelor pro-europene în susținerea candidatului unic.  O altă problemă scoasă în evidență în acest scrutin electoral este problema funcționalității cadrului legal electoral. Procedurile legale stabilite pentru candidații independenți din acest scrutin, îndeosebi diferențele dintre numărul semnăturilor colectate și a voturilor acumulate, au demonstrat ineficiența și nereușita lor. Republica Moldova  are nevoie de perfecționarea sistemului electoral și stabilirea criteriile de selectare a candidaților la cea mai înaltă funcție în stat, prin aplicarea cărora  să identificăm acei candidați, care să reprezinte poporul și Republica Moldova,  dar nu doar să respecte careva  proceduri neeficiente. Poporul are nevoie de candidați la funcția de Președinte de țară care să se identifice cu spiritul național al cetățenilor și care să știe cum vor dezvolta si vor asigura drepturile constituționale în Republica Moldova. Partidul Popular din Republica Moldova  salută  deciziile forțelor politice constructive  care au identificat interesul național prioritar intereselor de partid și au susținut candidatul pro-european comun și declară că va susține în continuare  cursul de europenizare a statului nostru.  Conștientizînd  dependența acestui deziderat de rezultatele scrutinului electoral, în perioada de pîna la 13 noiembrie curent, membrii Partidului Popular și simpatizanții săi se vor implica activ în campania de informare a cetățenilor despre necesitatea continuării parcursului de democratizare și europenizare a statului Republica Moldova. PPRM, activ și necondiționat, va participa la campania de promovare a candidatului pro-național, pro-Moldova și pro-european la funcția de Președinte de țară. Vom opta pentru candidatul care corespunde opțiunilor majorității cetățenilor Republicii Moldova - și a celor de acasă și a celor, care susțin statul prin munca pe care o depun peste hotarele țării, și  a tinerilor, care își doresc un viitor în țara lor și doresc să-și aducă aportul la dezvoltarea ei. Implicarea noastră este în scopul și în speranța unificării forțelor politice pentru garantarea drepturilor constituționale ale cetățenilor – SUVERANITATEA, LEGALITATEA și LIBERTATEA.

Pe ultima sută de metri ai campaniei electorale pentru funcția de Președinte de țară, suntem martorii unor evenimente și discursuri electorale ale candidaților,  conținutul cărora ne denotă despre ”enorma prăpastie” dintre sloganele unora și realitățile Republicii Moldova.  Cert este, că de rezultatul acestui scrutin, va depinde viitorul poporului țării noastre, existența statului nostru și independența noastră spre care am mers peste 25 de ani. Astăzi, Republica Moldova, mai mult ca niciodată, are nevoie de stabilitate politică pentru a continua procesul de europenizare a țării noastre, pentru a dezvolta economia națională și a ne deschide pentru investiții în toate domeniile economiei. Pentru a crea această stabilitate, trebuie să alegem un președinte de țară, care să corespundă criteriului de neafiliere politică și geopolitică, să fie pentru Republica Moldova și pentru poporul țării noastre. Partidul Popular din Republica Moldova a optat constant pentru formarea unei noi clase politice, capabilă să asigure stabilitatea, securitatea și prosperitatea statului Republica Moldova și pentru alegerea Preşedintelui ţării prin vot direct de către popor, pentru ai oferi oportunitatea de a fi garantul drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor Republicii Moldova, bunăstării copiilor, maturilor şi oamenilor în etate, rămaşi acasă. Timpul ne-a demonstrat că numai un Președinte de țară ales de popor poate să asigure stabilitatea țării noastre și a cetățenilor ei. Decizia partidelor noi înregistrate în Republica Moldova de a desemna un candidat unic în alegerile prezidențiale – este un exemplu elocvent al necesității de schimbare a clasei politice din țara noastră. Partidul Popular din Republica Moldova își exprimă încrederea că cetățenii vor reuși să aleagă un Președinte al POPORULUI, care se va identifica cu statul Republica Moldova și va da dovadă de respect față de valorile democrației, față de lege şi față de voința cetățenilor. Partidul Popular din Republica Moldova este pentru un Preşedinte de ţară care să apere identitatea națională, suveranitatea și viitorul european al Republicii Moldova!  

Campania electorală pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova din toamna acestui an, care a intrat în faza  denigrărilor, insultelor și a calomniilor nicidecum nu este reflecția unui scrutin democratic și inteligent, cum ar trebuie să fie un scrutin pentru cea mai înaltă funcție în stat  - Președintele Republicii Moldova, care conform prevederilor constituționale - reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Pornind de la înalta responsabilitate, atribuită prin Constituție șefului statului, Comisia Electorală Centrală urma să stabilească nu reguli şi norme privind înregistrarea candidaților și a grupurilor de inițiativă, dar cerințe clare față de candidatul la funcția de  Președinte de țară, conforme opţiunilor și așteptărilor cetăţenilor faţă de Președintele ţării. În consecință - multitudinea de candidați și fiecare cu direcția sa de viitor pentru statul Republica Moldova – unii pledează pentru re-unirea Republicii Moldova cu România, alții  - pentru cauza integrării europene a Republicii Moldova, unii -  pentru refacerea relaţiilor de colaborare a Republicii Moldova cu Federaţia Rusă şi Uniunea Economică, iar alții promovează ideea ca Preşedintele ales să aibă mandat popular pentru dizolvarea Parlamentului şi convocarea unor alegeri parlamentare anticipate – ÎN LOC DE MOBILIZARE A ELECTORATULUI DIN NOU DIVIZĂM ȘI ÎNVRĂJBIM. Din nou suntem martorii unei campanii electorale cu candidați ”geopolitici”, care nu reprezintă poporul și interesele naționale ale țării noastre. Din nou suntem nevoiți să concluzionăm că, toți cei care au guvernat Republica Moldova de la începuturile independenţei pîna în prezent - prin mimarea reformelor, politizarea instituțiilor și utilizarea resurselor administrative în scopuri politice; prin prăbușirea economiei naționale și distrugerea patrimoniului statului - sunt cei care au contribuit și au format această clasă politică cu liderii ei geopolitici. Sunt cei care s-au ghidat nu de dezvoltarea și bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova, dar de bunăstarea și stabilitatea lor politică. Din aceste motive, Republica Moldova și poporul au nevoie de un Președinte care să îi reprezinte și să le apere interesele lor, nu un Președinte cu interese geopolitice sau de partid. Sunt ferm convins că poporul va face alegerea corectă.    

Astăzi, Republica Moldova şi viitorul ei va mai trece un test de rezistenţă, care va depinde de rezultatul scrutinului electoral pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova - opţiune pentru care a luptat şi  PPRM prin colectarea a peste 150 de mii de semnături pentru revenirea la alegerea Preşedintelui ţării prin vot direct de către cetăţeni. Dar, în pofida motivelor de bucurie pentru aportul  Partidului Popular  de a reveni la procedura de alegere a Preşedintelui ţării prin vot direct, starea de lucruri din ţara noastră, situaţia în care am ajuns noi, toţi cetăţenii Republicii Moldova, cu excepţia celor aflaţi la guvernare - haos politic, economie distrusă şi societate divizată – este anevoios să fim încrezuţi în reuşita opţiunii că ne vom alege un Preşedinte de ţară care să ne apere şi să ne reprezinte. Sunt obligat să constat o asemenea situaţie pentru ca să nu ne  „îmbătăm cu apă rece”. Rezultatele sondajelor de opinie, realizate de după anul 2000 pînă în prezent, ne vorbesc cu tristeţe despre starea de spirit decăzută şi creşterea  neîncrederii cetăţenilor în instituţiile statului şi partidele politice care a început din 2001 şi care continuă pînă în prezent. Comparînd rezultatele sondajelor de opinii din 2001 şi 2016 ne vedem obligaţi să concluzionăm că clasa politică şi partidele aflate la guvernare în această perioadă au diminuat fatal încrederea populaţiei în instituţiile statului – ponderea persoanelor care spun că direcţia în care se mişcă lucrurile în Republica Moldova este una greşită  a crescut cu 21 p.p. şi a atins 86 la sută. Încrederea populaţiei în instituţia Preşedintelui de ţăra a scăzut dramatic pînă la –78,1% (în 2001 această pondere era de -48%); în  cazul Parlamentului (92% nu au încredere vis-a-vis de +30% în 2001), în Guvern (91% nu au încredere vis-a vis de +36% în 2001 ), Partide politice (90% nu au încredere vis-a-vis de +15% în 2001). Instituţiile statului înregistrează o descreştere semnificativă (faţă de Barometrul din 2009) a nivelului de încredere din partea populaţiei: Guvern – de la 44% la 27%, Parlament – de la 41% la 26%, Preşedintele ţării – de la 35% la 24%. Iar partidele politice au înregistrat cele mai mici cote de încredere - sub 17 la sută. Opţiunile cetăţenilor pentru integrarea Republicii Moldova în  Uniunea Europeană sunt în scădere de la 68% în 2003 la 47% în 2016, dovada plecării acestor cetăţeni şi stabilirii lor cu traiul în ţările UE. Iar ponderea celor care optează pentru rămînerea în C.S.I. este într-o uşoară creştere de la 27% în 2003 la doar 35%.  Domeniile  care trezesc cea mai mare nemulţumire a populaţiei  sunt: salariile (73,4%) pensiile (respectiv, 76,4%), starea locurilor de muncă (67%), combaterea corupţiei (74,3%) şi nivelul de trai (90 la sută). Toate cele enumerate indică asupra eşecului clasei politice şi partidelor pe care le conduc, despre lipsa de cultură politică şi de respect faţă de cetăţeni. Chiar şi după 25 de ani de independenţă clasa politică din Republica Moldova aşa şi nu a reuşit să aibă un consens în stabilirea priorităţii noastre naţionale, deoarece se continuă manipularea electoratului cu limba vorbită şi istoria neamului, uitînd de reforme şi dezvoltare economică. Nu s-a reuşit nici consolidarea societăţii sub statutul de cetăţeni ai Republicii Moldova şi mîndri de ţara lor, deoarece tot partidele  fac politică pe acest sentiment de mîndrie naţională. Am lăsat ţara fără cetăţeni, deoarece nu s-a reuşit redresarea economiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai.  Iar prin faptul că optînd pentru un Preşedinte de ţară care să reprezinte cetăţenii, dar nu politicul, clasa politică vine în scrutinul prezidenţial nu cu doi-trei candidaţi, dar fiecare cu „al său” -  ne vom antrena din nou în alegeri fără de sfîrşit, care vor goli total bugetul de stat. Spre regret, chiar în condiţiile riscului de prăbuşire totală a statului nostru, clasa politică, fiind condusă de propriile orgolii rămîne indiferentă la problemele şi consecinţele lor pentru Republica Moldova şi viitorul ei european.  Partidul Popular din Republica Moldova rămîne fidel opţiunilor exprimate de cetăţeni şi valorilor democratice pentru care am optat – un Preşedinte de ţară care sa reprezinte cetăţenii, o personalitate notorie, integră, care va persevera pe ideea de identitate naţională, spirit şi reforme europene pentru binele cetăţenilor simpli, care va pune instituţiile statului în serviciul cetăţeanului şi va asigura unitatea clasei politice în numele viitorului european al Republicii Moldova.