Dragi profesori, elevi si părinți! Ziua de 1 Septembrie este una specială pentru noi toți, o sărbătoare ce semnifică un nou început de an școlar, multe așteptări și speranțe. Școala având un rol esențial în construirea societății în care ne dorim să trăim - o societate prosperă din punct de vedere economic, unde munca este recompensată după merite, cu cetățeni independenți și responsabili, care se respectă reciproc. Învățământul poate deveni principalul remediu împotriva vechilor clișeie,  care ignoră meritocrația și tolerează orice alte forme corupte de promovare în societate. Anii petrecuți în școală sunt cea mai importantă investiție din viață, iar munca perseverentă, corectitudinea și curiozitatea sunt elemente indispensabile ale succesului.  Nicolae Iorga spunea că ”școala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru”. Iar aceasta presupune că voi, cei ce mâine veți determina  destinele Republicii Moldova, trebuie să perseverați în a învăța, în fiece zi de școală, lucruri noi și frumoase, care ne vor ajuta să transformăm țara noastră în cea mai minunată țară din lume! Asta deoarece natura ne aseamănă, iar educația ne deosebește. Am ferma convingere că nu putem avea o societate puternică şi europeană fără un sistem de educaţie modern, concentrat pe rezultate. Educația trebuie să devină un obiectiv prioritar al clasei conducătoare. Nici un Guvern, care economisește pe dimensiunea educației, pe remunerarea profesorilor, pe  dotarea sălilor de clasă  nu-și merită credibilitatea și longetivitatea. Așa cum scria poetul și publicistul Mihai Eminescu: ”Școala va fi școală când omul va fi om și statul va fi stat." Micuţilor, care trec pragul școlii pentru prima oară, le doresc să aibă profesori minunați, să-şi facă prieteni adevărați, să obţină succese în procesul de studiu și să profite din plin de perioada cea mai frumoasă a vieții – anii de școală. Natura înzestrează copilul numai cu semințele științei și ale moralității ele, însă, devin un bun al fiecărui om numai prin educație. Şi aceasta este sarcina și meritul pedagogilor, care trebuie să descopere lumea fiecărui copil în parte și să-l ajute să se dezvolte și să integreze într-o colectivitate,  servindu-i drept model de comportament și de viață. Cu prilejul zilei de 1 septembrie, Vă urez tuturor multă sănătate, bucurie și să pășiți cu îndrăzneală pragul noului an școlar 2016. Într-un ceas bun!   Alexandru Oleinic, Preşedintele Partidului Popular din Republica Moldova  

Dragi prieteni,       Pe 27 august marcăm împreună cu toți concetățenii noștri Ziua Independenței Republicii Moldova. Sunt 25 de ani de când, prin voința poporului țării noastre, ne-am desprins dintr-un imperiu și ne-am declarat independenți. Acum 25 de ani, la 27 august 1991, poporul Republicii Moldova a ales să trăiască liber, să-şi făurească singur destinul cu demnitate şi verticalitate. A trebuit să facem faţă multor provocări şi probleme ca să rezistăm, să ne afirmăm - atât pe harta lumii, cât și în propria  conștiință ca stat  suveran și independent. Astăzi, când bate ceasul unui pătrar de secol în biografia statului nostru, nu putem însă să afirmăm că  suntem mai aproape de atingerea idealurilor pentru care am luptat. Spiritul unității și a sacrificiului, care au dominat perioada de Mișcare Națională, au rămas și ele în istorie, ca și momentele în care ne-am recâștigat identitatea națională. După cei 25 de ani de independență, trebuie să constatăm că aspirațiile poporului și prosperitatea cetățenilor  nu întotdeauna au servit drept deziderate  pentru clasa politică autohtonă. Interesele multor politicieni s-au rezumat la obținerea de beneficii electorale și materiale - pentru sine și pentru formațiunile lor. În acești 25 de ani populația din urbe, dar mai ales cea de la sate, a ales drumul migrației din cauza eșecurilor economice, sociale și politice ale conducătorilor, incapabili să le creeze condițiile necesare pentru a se simți cetățeni respectați într-un stat democratic și de drept. Cel mai regretabil însă - nu am reușit să selectăm și să promovăm o elită politică înțeleaptă, care să-și iubească poporul ce le încredințează periodic puterea de a decide în numele lui. Viitorul Republicii Moldova este de neconceput cu actuala clasă politică,  certată  inconciliabil cu  Onestitatea, Morala și Integritatea. Dar cum pot fi schimbate lucrurile în bine atunci, când  unii și aceiași politicieni decid cum se face schimbarea? Răspunsul este univoc:  tinerii sunt cei care au  Cheia Destinului  și prosperității Moldovei de mâine. Talentele, energia și creativitatea lor vor ajuta Republica Moldova să se dezvolte și să devină mai competitivă pe măsură ce vom depăși actualele perioade de criză, generate de politicieni egocentriști și corupți. Doar tinerii pot deveni, acum, resortul însuflețirii unui  popor   decepționat, derutat și trădat de propriii cârmuitori. Republica Moldova are nevoie de o nouă generație de politicieni, care nu a trecut prin ideologii comuniste, care citește doar din editoriale despre scheme clandestine de corupție și deturnare de fonduri. Avem nevoie de o generație de politicieni, pentru care cuvântul Patrie să se identifice cu responsabilitatea pentru cei care visează și merită o viață decentă pe un pământ mănos de la Dumnezeu. De aici, actuala elită politică are obligațiunea morală de a asigura tinerelor generații condiții optime pentru instruire, oportunități de angajare în câmpul muncii și posibilități reale de a se implica eficient în gestionarea proceselor vitale ale societății moldovenești. Doar pe această cale se va reuși transformarea Republicii Moldova nu ”într-o poveste” aparentă , dar într-o țară de succes, în care principiul meritocrației să stea la fundamentul edificării unui stat de drept, prosper și european! Tinerețea este o valoare și numai ea poate genera alte valori, pe care le-au compromis  protagoniștii puterii actuale. Cu ocazia acestei Mari Sărbători Naționale, Partidul Popular adresează cetăţenilor Republicii Moldova urări de izbândă, de afirmare şi de prosperare. Independenţa este un vis realizat doar dacă vom avea un stat de drept, instituțiile căruia vor munci pentru bunăstarea tuturor cetățenilor, în condiții de maximă transparență și responsabilitate față de destinele țării.     La Mulți Ani, Republica Moldova ! Preşedintele Partidului Popular din Republica Moldova,   Alexandru OLEINIC  

Astăzi, cu regret, constatăm că și după cei opt ani de guvernare pro-europeană și pro-reforme, Republica Moldova continuă să înregistreze cele mai proaste rezultate în toate domeniile social-economice – întreprinderi nefuncționale, școli închise, spitale fără medici și utilaj medical, sate pustiite. Însuși principalele documente ale statului – politica fiscal și bugetul public național – care au fost adoptate cu depășirea tuturor termenilor legali, ne vorbesc despre o situație dezastruoasă în toate domeniile economiei naționale ale Republicii Moldova. Nivelul de colectare a veniturilor este în descreștere din lipsa unei economii și a unui mediu de afaceri funcțional; agricultură distrusă din lipsa subvențiilor necesare pentru noi tehnologii și creșterea competitivității; creșterea alarmantă a migrației cetățenilor noștri din lipsa locurilor de muncă, salariilor mici și costurilor mari pentru servicii și mărfuri. Nici în acest an, în care se insistă asupra faptului că avem stabilitate și un guvern puternic, guvernarea așa și nu a reușit să ofere țării și poporului politici și programe orientate spre bunăstarea cetățenilor și prosperarea economiei țării noastre. Astfel, în loc de politici de reducere a impozitelor și de unificare a lor, guvernarea impune cetățenilor noi și noi impozite – impozite pe avere, impozit pentru automobile, fiind lipsită de politici de susținere și de dezvoltare a micului business. Iar un buget de stat cu un deficit de 4 miliarde de lei și care se presupune a fi finanțat din surse financiare externe, nicidecum nu poate fi numit un buget orientat social, deoarece un bugetul auster, precum și este bugetul pentru anul 2016 include doar măsuri de redresare a situației cu veniturile la buget și nu oferă soluții  pentru relansarea economiei. În situația în care a ajuns Republica Moldova – atît guvernarea cît și reprezentanții clasei politice  sunt obligați să se consolideze și să identifice, prin consens, care este  modelul de dezvoltare a Republicii Moldova, de unde pornim și la ce ajungem.   Mergem pe modelul liberal american, orientat spre realizarea succesului personal,  încurajarea activităţii antreprenoriale și pe crearea unui nivel decent de trai prin înlesniri şi subsidii, acordate păturilor sociale cu un venit redus. Sau pe  modelul corporativ japonez, bazat pe stimularea ramurilor-cheie ale economiei naționale, pe un control riguros asupra fluxurilor financiare transferate în străinătate, controlul asupra ratei dobânzii la toate tipurile de depuneri cu scopul majorării investiţiilor interne şi creării unui sistem viabil de creditare a producţiei și pe respectarea raportului dintre nivelul de trai al populaţiei (inclusiv, salariul) şi productivitatea muncii în vederea diminuării costului şi majorării competitivităţii producţiei. Important e că un rol decisiv în "miracolului" japonez l-au avut băncile, care au participat activ la mobilizarea resurselor financiare, identificarea proiectelor investiţionale de perspectivă, controlul asupra negocierilor şi gestiunea riscurilor. Ori mergem pe modelul ”socialismului suedez”  denumit ca modelul economiei de piaţă negociate –  în care orice decizie se adoptă în urma negocierilor pentru diferite categorii de activităţi: fiscale, reglementarea relaţiilor de ocupare, prestarea serviciilor sociale.  Sau acceptăm modelul  "etatist" francez, care îmbină armonios liberalismul şi protecţionismul, libertăţile economice şi centralismul statal, sistem numit convenţional "capitalism statal". Acest model include un şir de elemente caracteristice celorlalte modele (american, japonez şi german), dar cu o pronunţată tentă dirijistă (sectorului de stat îi revine 30-35% din volumul producţiei industriale). Principalele instituţii ale modelului francez sunt băncile (capitalul bancar este în proporţie de 50 la sută al statului) şi sistemul fiscal (peste 90 la sută din veniturile bugetare). Cert este, că nu mai avem timp de așteptat și că nu mai putem continua să experimentăm, starea de lucruri ne impune identificarea unui model credibil de dezvoltare a societății si a statului, care să îmbine problema identității noastre naționale și economiei de piață socială. Trebuie să începem de la responsabilitatea politică în stoparea procesului de diminuare a rolului statului și ale instituțiilor democratice prin depolitizare instituțiilor statului și promovarea în funcții nu a celor care se fac miniștri peste noapte, dar a specialiștilor cu experiență și cu respect față de stat. Sunt sigur, că marii investitori ar veni în Republica Moldova, dacă guvernarea ar adopta un model de dezvoltare a țării bazat pe următoarele principii Disciplină, Dezvoltare, Echitate, care să  includă: -  disciplină fiscală, cea ce înseamnă o politică fiscală pe o perioadă de cinci ani, cu reguli clare pentru toţi, stimularea contribuabililor disciplinaţi şi război total evaziunilor fiscale; -. disciplină bugetară, ceea ce însemnă un buget fără deficit, cheltuială „cu cap„ şi cu creştere de investiţii: - echitate fiscală, ceea ce însemnă aşa impozite, care să le poată plăti fiecare.   E timpul să DECIDEM, încotro? Doar spre Democraţie, Standarde şi Valori europene şi Responsabilitate.    

”Populaţia trebuie să cunoască realităţile în care este plasată, să fie actualizată corect cu problemele şi realizările obţinute. Tot populaţia este obligată să contribuie ca, guvernarea statului, indiferent de cine este condusă sau care este culoarea politică, să asigure stabilitate, dezvoltare şi protecţie pentru cetăţeni”. Astfel îşi începe cercetarea, Doctorul în economie, Conferenţiar Cercetător, Gheorghe Costandachi. Toată lucrarea o puteţi găsi accesînd linkul: http://www.costandachi.eu/wp-content/uploads/2016/06/REPUBLICA-MOLDOVA-LA-UN-SFERT-DE-SECOL-DE-INDEPENDEN%C8%9A%C4%82.-REALIT%C4%82%C8%9AI-SOCIAL-ECONOMICE.pdf 

Pornind de la filosofia vieții - precum că a trăi o viață înseamnă  să sădești un pom, să crești un copil, să construiești o casă și să sapi o fîntînă și, trecînd acest postulat prin prisma realităților social-politice ale Republicii Moldova, ne apare fireasca întrebare: ce o să spună nepoții noștri despre ceea ce au lăsat ca moștenire politicienii care au guvernat țara noastră? La o analiză detaliată a situației social-economice a Republicii Moldova din perioada ultimilor 15 ani, care ne descrie o stare de degradare economică, socială și spirituală a statului și societății, copiii şi nepoţii noştri vor avea perfectă dreptate spunîndu-ne următoarele : Ne-ați furat și vîndut  țara. Clasa politică din Republica Moldova nu a reprezentat voința poporului și nu a contribuit la consolidarea statalității și societății. Societatea continuă să fie divizată pe criterii politice și geopolitice și condamnă clasa politică pentru haosul politic, dezmățul economic și iresponsabilitatea socială. Aducînd corupția în instituțiile statului ați distrus imaginea Republicii Moldova ca stat de drept  și  cu o democrație dezvoltată. Buna gestionare a proprietăților de stat a fost substituită cu pregătirea proprietăților statului pentru ”privatizare” prin improvizări de tipul că ”nu mai sunt rentabile și că generează doar pierderi”. De facto - ați distrus marile întreprinderi ca mai apoi să le vindeți pe bănuți, în loc să le scoateți la privatizare pentru investitorii străini. Pregătirea acestor întreprinderi către o astfel de privatizare a început din 2011, cînd 43 de întreprinderi, la care statul este acționar majoritar, au început să înregistreze pierderi în afaceri, diminuîndu-le interesul și atractivitatea pentru potențialii cumpărători. Lider la acest capitol era menționată Calea Ferata, care a înregistrat pierderi de 111 milioane de lei, Air Moldova  și-a redus veniturile cu aproape 82 de milioane. La Aeroportul Internațional Chișinău și Combinatul de vinuri Cricova cifrele se ridică pînă la 50 de milioane de lei, iar întrepinderea Franzeluța înregistrează pierderi de 15 milioane. Rămîne doar să presupunem care este cifra veniturilor ratate la bugetul de stat din activitatea acestor întreprinderi . Ne-ați alungat din țară  pentru a vă asigura existența din contul nostru.  Lipsa  locurilor de muncă, salariile și pensiile mizere, prețurile mari ne-au sărăcit și ne-au  impus părinții să plece în mod ilegal peste hotarele țării noastre în căutarea unui loc de muncă. Numai în perioada anilor 2000-2012 numărul populației s-a redus cu 285 de mii de persoane, circa 60 de sate medii din Moldova. Tinerii din Republica Moldova au rămas în afara programelor guvernamentale de practică profesională și de încadrare în cîmpul muncii.  Din lipsa politicilor în domeniul pregătirii tinerilor specialiști, Republica Moldova riscă să rămînă fără tineri, deoarece ei cu  miile pleacă la învățătură peste hotare după care nu revin și riscă să rămînă fără specialiști calificați, deoarece și ei pleacă din țară în căutarea unui loc de muncă bine plătit. Numai în perioada anilor 2011-2015 numărul instituțiilor profesional - tehnice s-au redus de la 75 la 47, numărul de elevi în aceste instituții de la 221 de mii elevi la 116 de mii elevi, respectiv numărul absolvenților de la 12 mii la 7 mii de elevi. Din numărul total al tinerilor absolvenți cu studii superioare, cifra cărora anual este de peste 23 de mii, mai mult de jumătate îl constituie studenții străini, care își fac studiile în instituțiile din Republica Moldova. După  anul 2007, guvernările din Republica Moldova au început să se simtă și mai confortabil datorită fenomenului remitențelor care înregistrau sume de pînă la  1 miliard și 550 de milioane de dolari SUA anual. În perioada anilor 1999-2013  suma transferurilor de mijloace băneşti în favoarea persoanelor fizice prin băncile din Republica Moldova au depăşit 12 miliarde de dolari SUA, sumă de trei ori mai mare decît valoarea investiţiilor străine directe. Spre regret, guvernările din țara noastră în loc să atragă aceste remitențe în dezvoltarea economică, au parazitat pe fluxurile de valută trimise părinților și buneilor. Tendințele de descreștere a remitențelor care a început din anul 2015, plus  evoluţiile bune înregistrate datorită fluxurilor de remitențe și lipsa  schimbărilor structurale în modelul de funcţionare a economiei naţionale, ar trebui să deranjeze, în primul rînd, guvernarea. Ați distrus economia țării și ați lipsit Republica Moldova de cea mai de preț bogăție - pămîntul și oamenii. Lipsa de responsabilitate în promovarea reformelor structurale și economice a condus la distrugerea economiei naționale a  Republicii Moldova și la prăbușirea sectorului agricol.  Evoluţiile din ramurile prioritare ale economiei naţionale, ca agricultura şi industria, vorbesc despre  lipsa de capacități de a asigura un nivel corespunzător al exporturilor. În perioada ultimilor cinci ani, producţia agricolă a scăzut anual în medie cu 0,1%, producţia industrială cu 4,6%, iar în ramurile, în care avem cel mai mare grad de specializare, cum ar fi fabricarea vinului şi articolelor de îmbrăcăminte, s-a înregistrat o diminuare de 14,3% şi, respectiv, de 4,2%. Oscilațiile de creștere și cădere a economiei naționale – de la -6,5% (în 2009) la +8,8% (în 2013)  și iarăși  – 4,4% ( în 2015) – sunt dovada lipsei unui model bine gîndit de dezvoltare economică, bazat pe politici fiscale stabile și previzibile în timp, pentru stimularea producerii și exporturilor. Economia țării noastre mai există doar din activitățile zonelor economice libere, sectorului de construcții și din consum, dar și în aceste domenii, din cauza lipsei unor strategii concrete de dezvoltare, tendințele nu par a fi optimiste. Este cunoscut că investițiile străine directe constituie un indicator important al nivelului de dezvoltare al economiei oricărei țări. Pe cînd  activitatea investițională din Republica Moldova ne demonstrează că începînd cu anul 2009 activitatea investiţională a înregistrat o descreştere de 35% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, menținîndu-și această tendință pînă în anul 2015 cînd  volumul investiţiilor au însumat  o descreştere de 8,8%  faţă de anul precedent. Astăzi, imaginea Republicii Moldova  - o țară instabilă din punct de vedere politic, economic și fiscal – a alungat din țară marii investitori și continuă să nu fie atractivă pentru marile companii internaționale. Ne-ați condamnat părinții și buneii la sărăcie și nevoi.  În anul 2016 datele unui sondaj  de opinie  a arătat  un rezultat alarmant vizavi de veniturile  disponibile ale cetățenilor pentru a-și asigura un trai decent –peste 70 la sută din moldoveni declară că trăiesc la limita sărăciei, de rînd cu  1,5 la sută din cetățeni care se declară că sunt bogați și că își permit să aibă tot ceea de ce au nevoie, fără a se limita la ceva. Datele unui raport al oficiului federal elveţian privind piaţa  muncii din spațiul european ne arată că un angajat, cu program de lucru normal din sectorul industrial  primeşte un salariu mediu brut anual de 63500 euro, de 14 ori mai mare decît un salariu bulgar. Elveţia ocupă primul loc în Europa la capitolul salarii, depăşind Norvegia (55370 euro), Danemarca (51485 euro), Grecia (25 696 euro), Spania (6 621 euro), România (6048 euro), Bulgaria (4618 euro) și  Republica Moldova (2605 euro anual în 2014 pînă la furtul miliardului, iar în 2016 salariul mediu anual al unui moldovean s-a coborît la doar 1200 euro, de 50 de ori mai mic decît salariul mediu european). De aici putem face concluzii despre oportunitățile care le au cetățenii noștri și sarcinile guvernării de a promova reforme care ar ține cetățenii săi în țară. Dacă în 2009 remunerarea medie a unui salariat a fost de 3322,3 de lei. Veniturile disponibile lunare ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană 1204,4 de lei, valoarea minimului de existență 1238,4 de lei iar cei care care au ajuns la vîrsta bine meritată, primeau o pensie lunară de tocmai 775,0 de lei, care respectiv face posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie la nivel de 73,1%. Atunci în 2015 deși cîştigul salarial nominal mediu lunar al unui salariat din economia naţională, a constituit 4610,9 de lei, s-au majorat cu 10,5%,  faţă de anul 2014 -  în termeni reali salariul a crescut cu doar circa 0,7%, iar dacă mai luăm în calcul și rata inflației de peste 10 la sută atunci despre care majorări de salariu putem vorbi dacă  valoarea medie a pensiei lunare la 1 ianuarie 2016 a fost de 1165,22 lei, iar mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1734,1 lei. Cifrele ne vorbesc despre toată grija pe care o poartă cei care au guvernat și guvernează Republica Moldova, pentru cetățenii săi.  Aveți o singură soluție – să dați dovadă de  respect și cu deplină responsabilitate să realizați reformele asupra cărora v-ați asumat angajamentul  la momentul semnării Acordului de Asociere, care intră în vigoare la 1 iunie. În caz contrat, nu veți scăpa de blestemul  nepoților și strănepoților noștri pentru dezastrul care l-ați adus Țării noastre.

La 14 mai curent a avut loc ședința Consiliului Politic Național al Partidului Popular din Republica Moldova. În cuvîntul său de salut, Alexandru Oleinic, Președintele PPRM a făcut o retrspectivă a parcursului partidului, subliniind că ”datorită eforturilor tuturor membrilor de partid, multe din obiectivele stabilite au fost îndeplinite. Mărul a devenit mai cunoscut, a intrat în casele oamenilor și în structurile administrațiilor publice locale din țară. Partidul Popular consideră că în aceste condiții de incertitudine din societate, toți politicienii și oamenii de bună credință trebuie să conștintizeze că cetățenii Republicii Moldova sunt la limita toleranței față de jocurile murdare, fărădelegile și hoțiile celor care guvernează și celor care au guvernat țara. Cetățenii își doresc un viitor prosper și garantat pentru copiii lor. În situația creată, PPRM face apel către toate forțele extraparlamentare, să ne unim eforturile, să demonstrăm că suntem capabili să depășim interesele de partid, să stopăm orice încercare de discreditare a forțelor democratice. Să ne unim forțele și să punem în capul mesei adevărații gopodari, responsabili și profesioniști, activitatea cărora să fie ghidată de interesele țării și ale cetățenilor, de bunăstarea poporului și de obiectivul de integrare europeană a țării noastre”, a concluzionat Alexandru Oleinic. La ședința Consiliului Politic Național, membrii prezenți au avut o discuție liberă, în care s-au exprimat opiniile față de activitatea Partidului pînă la moment și planul acțiunilor pentru anul 2016. Totodată, prin hotărîrea Consiliului, s-a decis ca Partidul Popular din Republica Moldova să participe la alegerile Prezidențiale directe, care vor avea loc în toamna anului curent, iar după consultările cu membrii Orgnizațiilor Teritoriale, se va decide candidatul cu care vom  participa la acest scrutin important. La sfîrșitul ședinței, Alexandru Oleinic a mulțumit tuturor colegilor de partid pentru munca depusă pînă la moment și a menționat că pentru viitor vor fi nevoie de eforturi și mai mari din partea tuturor mebrilor PPRM, pentru consolidarea echipei, promovarea imaginii formațiunii şi implimentarea Planului de Acţiuni pentru anul 2016.

Rezultatele ultimului sondaj de opinie, realizat de Barometrul Opiniei Publice, au identificat  mai multe probleme, exprimate prin opțiunile cetățenilor,  dar care ne denotă despre marea dezamăgire a cetățenilor Republicii Moldova față de  instituțiile Statului și de clasa politică.  Căderea încrederii populației în instituția Președintelui de țăra pînă la–78,1%; în  cazul Parlamentului (92% nu au încredere), în Guvern (91% nu au încredere), Partide politice (90% nu au încredere), în Justiție (86% nu au încredere)  -  este  căderea dramatică a calității clasei politice, a politicienilor și a capacităților  profesioniste și intelectuale  ale celor care au fost și sunt la guvernarea statului  Republica Moldova. Dezamăgirea cetățenilor în politicieni și instituțiile statului, de rînd cu ratingurile  în scădere a imaginii țării noastre în diverse clasamente internaționale, cu excepția indicelui corupției - este cel mai vizibil rezultat al politicienilor care au guvernat  și guvernează Republica Moldova. Este dovada lipsei de respect față de  voința poporului și  supremația legii. Încă din 2001, în aceleași sondaje de opinii, cetățenii țării noastre semnalau despre nemulțumirea lor față de felul în care trăiesc - 77% din respondenți, 89 la sută față de asistența medicală, 88 la sută de banii pe care îi au,  73 la sută de  curățenia și îngrijirea localității și 60 la sută de viața politică din țară. În anul 2001 dintre instituțiile statului, de cea mai mare încredere (58%) se bucura președintele țării. Alte instituții ale statului ca armata, primăria, guvernul, poliția, parlamentul au întrunit un nivel al încrederii sub 45%. După o perioadă de 10 ani, cînd la putere au acces partidele de orientare democrată (2010), cetățenii Republicii Moldova continuă să fie îngrijorați cel mai mult de creșterea prețurilor (63%), 53 la sută de sărăcie și 47% de șomaj.  Instituțiile statului înregistrează o descreştere semnificativă (față de barometrul din 2009) a nivelului de încredere din partea populaţiei: Guvern – de la 44% la 27%, Parlament – de la 41% la 26%, Preşedintele ţării – de la 35% la 24%. Iar partidele politice au înregistrat cele mai mici cote de încredere sub 17 la sută. De la ce am pornit și la ce am ajuns?  Comparînd rezultatele sondajelor de opinii din 2001 şi 2016 concluzia este firească  - clasa politică şi partidele aflate la guvernare în această perioadă au înrăutăţit şi mai mult perceperea puterii  de către cetățeni. Au adus poporul şi ţara la limita disperării şi dezamăgirii – ponderea persoanelor care spun că direcţia în care se mişcă lucrurile în Republica Moldova este una greșită  a crescut cu 11 p.p. şi a atins cota de 86 la sută. Domeniile  care trezesc cea mai mare nemulţumire a populaţiei  sunt: salariile (73,4%) pensiile (respectiv, 76,4%), starea locurilor de muncă (67%), combaterea corupției (74,3%) și nivelul de trai (90 la sută).   Economia Republicii Moldova a devenit o efimeră, care continuă să existe doar în rapoartele statistice, deoarece tot ce se numeşte economie la noi în ţară este total dependent de remitenţele celor care muncesc în afara Republicii Moldova și dependența de importuri, nu de producere și exporturi . Iar cei care guvernează, prin politicile  aplicate au depreciat valuta naţională cu 25,9% faţă de dolarul SUA, iar faţă de Euro cu 18,1%, au micşorat rezervele valutare  ale Băncii Naţionale a Moldovei  cu 23 la sută  şi au crescut datoria de stat a  cu peste 27 la sută. Investiţiile s-au diminuat semnificativ, iar exporturile şi importurile au atins cotele critice de scădere . Starea de lucruri la care s-a ajuns este lipsa unui program real și model nou de dezvoltare a economiei naționale, care să fie în favoarea cetățeanului, dar nu în favoarea celor de la putere.  Un program de dezvoltare a ţării noastre bazat pe investiții, producere și export, pe doleanțele cetățenilor şi în interesul național al statului Republica Moldova. Anume din aceste motive, astăzi  Republica Moldova riscă să rămînă fara cetăţeni şi fără tineri cu studii care pleacă cu zecile de mii din țară, deoarece guvernarea nu le oferă locuri de muncă bine plătite, condiții stabile pentru dezvoltarea afacerilor și standarde înalte de viață. Iar cei care ne-au adus țara și neamul la dezastru în ultimii 15 ani, împart cadouri prin țară,  îmbrăcați în costume de mii de euro, pentru că, din nou contează pe votul tău.   

Dragi prieteni, În aceste momente de înălţare sufletească, prilejuită de sărbătoarea Învierii Domnului, dorim tuturor, cele mai cordiale urări de pace, de sănătate şi de bunăstare. Respectînd tradiţia strămoşeacă, să fim în această zi alături de cei dragi, adunaţi împreună la masa de sărbătoare. Lumina Învierii Domnului să ne  călăuzească în toate cîte le avem de realizat şi să ne facă mai încrezători în ziua de mîine.   Hristos a înviat!   Alexandru OLEINIC, Preşedintele Partidului Popular din Moldova  

Ultimile date statistice privind situația social -economică a Republicii Moldova ne descriu o stare de subexistență a economiei naționale, a bunăstării populației și a lipsei de protecție socială. Guvernările pro-europene aşa şi nu au reușit să facă față reformelor necesare pentru a readuce Republica Moldova pe calea dezvoltării. Astfel, scăderea dramatică a principalilor indicatori macraeconomici - Produsului Intern Brut cu 0,5 puncte în 2015, exporturilor și importurilor cu 20,9% și respectiv cu 23%, plus descreșterea sectorului industrial (minus 3,8%) și a sectoruluiagrarcu minus 14%, de rînd cu creşterea inflaţiei pînă la 10,3% - vorbeşte  despre necesitatea schimbării urgente a conceptului de dezvoltare economică a țării, un concept bazat pe prioritățile naționale, dar nu pe interesele personale. Situația inedita  din sectorul bancar, ca rezultat al jafului miliardului, plus diminuarea masei monetare care, la rîndul său a provocat diminuarea depozitelor în valută străină (circa 10%) şi a creditelor acordate econominiei naţionale  cu peste 4 la sută -  estedovada lipsei de încredere a cetăţenilor în sistemul bancar din ţară şi lipsa unei stategii clare de susţinere financiară a sectorului economic din Republica Moldova. Dacă Guvernul şi Banca Naţională ar încheia Memorandumuri de creditare a economiei naţionale, dar nu de „jăfuire a populaţiei” pentru întoarcerea miliardului furat, țara nostră nu ar fi ajuns la situaţia jalnică de astăzi. Dependenţa economiei naţionale de remitenţe, care, spre regret, din an în an sunt în descreştere (în 2015 cu 30 la suta faţă de 2014), diminuarea investiţiilor străine(cu10%) plus creșterea datoriei  de stat (interne şi externe) - ne denotă despre  lipsă de responsabilitate şi acţiuni din partea guvernării, iar în cosecinţă avem lipsă de încredere şi dialog cu partenerii de dezvoltare şi investitorii străini. Iar starea de lucruri total incertă din sfera socială – diminuarea veniturilor salariale ale angajaţilor din cauza deprecierii monedei naţionale şi a inflaţiei, lipsa de măsuri de protecţie socială a populaţiei  - practic impune cetăţenii, dar şi mai grav, tinerii cu studii superioare să plece din ţară. Iar guvernarea în loc de măsuri de stimulare a angajării tinerilor specialişti în cîmpul muncii, anulează facilităţile acordate anterior agenţilor economici pentru antrenarea studenţilor şi angajarea în cîmpul muncii a tinerilor specialişti. În concluzie, MIRACOLUL care ar putea salva Republica Moldova este o guvernare care să se conducă de voinţa poporului şi să guverneze pentru binele poporului său - un program de guvernare  bazat pe alocări de mijloace bugetare pentru sectoarele prioritare.Spre regret, cred,  acest lucru e posibil de realizat doar prin votul cetăţenilor.

Avizul pozitiv al Curții Constituționale asupra proiectului de lege privind  excluderea imunității deputaților a provocat opinii controversate la acest subiect. În calitatea mea de ex-deputat, plus experiența parlamentară de 9 ani și trei legislaturi în opoziție, sunt ferm convins că într-o țară parlamentară, cum este și Republica Moldova și în condițiile pluripartidismului din țara noastră, imunitatea parlamentară este necesară din mai multe considerente. În primul rînd, imunitatea parlamentară nu trebuie privită ca un privilegiu pe care îl obții odată cu mandatul de deputat, dar ca un garant al libertății de exprimare. Un deputat responsabil care accede în forul legislativ și intră în exercitarea mandatului său, utilizează toate pîrghiile oferite de Lege (iniţiative legislative, interpelări, discursuri, întrebări, propuneri de rezoluţii, prezentarea de rapoarte etc.), pentru a nu fi persecutat pentru opiniile exprimate, trebuie să fie apărat prin imunitate. În al doilea rînd, imunitatea trebuie privită ca  un drept al opoziției de a influența puterea, deoarece doar un deputat cu imunitate poate avea curajul și insistența de a schimba lucrurile spre bine prin criticile și opiniile exprimate de la tribuna parlamentară și în mass-media.  În caz contrar, scoaterea imunității parlamentare oferă  puterii posibilitatea  de a suprima opoziția și de a îngrădi dreptul ei la libera exprimare. Și cel mai important, imunitatea parlamentară este esența parlamentarismului și a statutului de deputat într-un Stat de Drept. Iar excluderea imunității parlamentare  va conduce la instaurarea dictaturii puterii și la discreditarea instituției  forului legislativ. Atunci încotro ne mișcăm?  Legislația Uniunii Europene încă din 1965 a instituit imunitatea deputatului, în circa 30 de ţări inviolabilitatea parlamentarului este garantată faţă de orice proceduri judiciare, în circa 50 de state se exceptează flagrantul delict, în zece inviolabilitatea este recunoscută numai în materie civilă, iar în patru ţări nu se recunoaşte parlamentarului nici o inviolabilitate (Marea Britanie, Malaysia, Zimbabwe, Ţările de Jos). În Australia, Danemarca, Grecia, Israel, Italia, Turcia etc.) inviolabilitatea cuprinde întreaga legislatură. Concluzia este,  ORICE DECIZIE DE MODIFICARE A CONSTITUȚIEI trebuie făcută prin referendum, cu consultarea cetățenilor și respectînd  voința majorității.