Problemele pe care le are agricultura ne cer să mizăm ce conlucrare
Valeriu Cosarciuc, vicepreședintele Partidului Popular, Președinte al FNFM, a prezentat recent în fața agricultorilor o analiză în viziunea sa a stării de lucruri în acest domeniu. Potrivit lui Valeriu Cosarciuc, momentul pe care îl trăim ne permite să vedem care a fost răspunsul producătorilor agricoli la provocările anului 2022, dar și să punctăm asupra obiectivelor pe care le putem formula pentru anul curent.
Unul dintre factorii esențiali care au influiențat rezultatele anului precedent decurge din contextul regional. Războioul din Ucraina, războiul de la hotarele Republicii Moldova, a afectat direct agricultorul.
Lanțurile de aprovizionare au fost întrerupte iar piața estică a fost blocată. În același context, criza energetica și a inputurilor s-a acutizat, ceea ce a generat cresterea preturilor la aceste bunuri. Bunuri pentru care agricultorului i s-au cerut prețuri duble sau chiar triple, afectîndu-i în mod serios afacerea.
Inflația ridicată și creșterile de prețuri au avut de asemenea un impact greu de depășit. Prețurile de consum au crescut în 2022 față de 2021 în medie cu 30 la sută, iar în cazul alimentelor - cu 28-35 la sută. Moldova a avut a doua cea mai mare rată anuală a inflației din Europa, de aproximativ 28 la sută.
În aceeași perioadă de timp ratele dobînzilor la creditele bancare au crescut pînă la o medie de 16-18 la sută, punîndu-i pe fermieri în dificultatea de a gestiona o asemenea situație.
Ca și în anii precedenți, agricultura Moldovei a continuat să fie vulnerabilă la schimbările climatice. Urmare a secetei prin care am trecut, în anul 2022 producția agricolă globală în gospodăriile de toate categoriile a scăzut cu aproape 20 la sută față de anul 2021. Diminuăriea producției vegetale a fost de aproape 37 procente, iar în zootehnie - cu peste 25 procente.
În același context regional, s-a constata o creștere a exportului de produse agricole: cereale - de 200 la sută, legume, fructe - cu 45 la sută. Peste 65 la sută din totalul exporturilor au ajuns pe piata UE.
Deși în anul trecut Fondul de subventionare a constituit 1 mlrd 750 mln MDL, inflatia înaltă a redus din efectele cresterii suportului respeciv.
O reformulare a problemelor dar și a obiectivelor care marchează mediul agrar scoate în evidență asigurarea securității alimentare și a inputurilor agricole; productivitatea/competitivitatea scăzută a fermelor/ produselor agricole; resurse financiare limitate și educație financiară scăzută în sectorul agricol; dobînzi bancare mari ca urmare a majorării ratei de bază; lipsa garantării creditelor în agricultură mai ales pentru tinerii fermieri; acces scăzut la subvenționarea producătorilor agricoli mici; lipsa acută a forței de muncă în zona rurală; prețurile în creștere a inputurilor agricole și a motorinei; serviciile de extensiune și transfer de cunoștinte limitate; capacităti reduse de export deși este în creștere la unele produse; cooperare și asociere limitată a fermierilor; dezvoltarea lanțurilor valorice și a canalelor de distribuție și altele.
Valeriu Cosarciuc insistă pe un plan comun de acțiune pentru membrii Federației și Ministerul Agriculturii, plan care ar viza identificarea mijloacelor financiare pentru creșterea fondului de subvemtionare, acționarea unior mecanisme de compensare a preturilor la fertilizanți, semințe, piese de schimb, combustibil, servicii și alte component; elaborarea și adoptarea Legii creditului agricol; elaborarea și adoptarea unui regulament de subvenționare, consultat cu asociațiile profesionale, simplu, clar, aplicativ și eficient ; organizarea seminarelor informative cu producătorii agricoli în cadrul raioanelor pentru a consulta mecanismul de restituire a TVA-lui; elaborarea unui concept de impozit agricol integrat.
”Ne dorim, a mai spus Valeriu Cosarciuc, ca impactul unei asemenea conlucrări, al eforturilor comune să admită creșterea Fondului de subvențiobnare pentru anul 2023 pînă la 3 mlrd lei; peste 10,000 de fermieri și ferme de familie să beneficieze de compensări și să-și poată securiza afacerile în agricultură; adoptarea Legii privind acordarea despăgubirilor producătorilor agricoli în caz de calamități naturale; crearea condițiilor favorabile de acces la finanțe pentru cel pițin 30,000 fermieri ; mentinerea agriculturiI in marja de profitabilitate; Asigurarea transparentei si participării asociatiilor profesionale dar și implicarea fermierilor în procesul decizional și în cel consultativ; restituirea lunară a TVA-lui acumulată în contul producătorilor agricoli în baza unei proceduri simple și transparente; aplicarea unui impozit integrat în agricultură, care ar exclude necesitatea efectuării diferitor controale și ar descuraja corupția.”
Așa cum se vede destul de bine, agricultura este împovărată cu un șir de probleme mai mari și mai mici, însă la fel de clare sînt și soluțiile. Rămîne doar să se mizeze pe efort colectiv și pe conlucrare.