Partidul de guvernământ a anunțat recent despre o nouă schimbare de anvergură în sistemul educațional din țară și anume reorganizarea a 73 de școli cu efective reduse. Măsura anunțată de ministerul Educației și Cercetării, este prezentată ca una necesară pentru îmbunătățirea calității educației și extinderea accesului elevilor la programe moderne. Deși argumentele oficiale pun accent pe eficientizare și echitate, în viziunea Partidului Popular din Moldova reforma ridică un set de întrebări importante privind impactul social, infrastructural și pe termen lung asupra comunităților rurale, aflate într-o derivă profundă și depopulare alarmantă.   Argumentele MEC pornesc de la o raționalitate economică și corelarea dimensiunii școlii cu performanța în învățământ. Ministerul invocă date sugestive: școlile mici tind să aibă rezultate școlare mai slabe, cu o medie la examenele gimnaziale de 5,77, în timp ce școlile mari ating 7,1. În plus, profesorii suprasolicitați, lipsa laboratoarelor și oferta educațională limitată sunt realități evidente în multe sate ale RM. În logica ministerului școlile mici înseamnă calitate scăzută, o rețea fragmentată crește costurile, concentrarea elevilor în instituții mai mari oferă acces la resurse mai bune. Acesta este un argument valid în principiu prin care școlile foarte mici sunt, într-adevăr, dificil de susținut administrativ și financiar, iar corelarea între mărimea instituției și performanță este prezentă în multe sisteme educaționale europene. Alte argumente invocate de ministerul de resort sunt: -Condiția existenței unei școli alternative în raza de 20 km – evită închiderea școlilor fără soluții de transport sau acces. -Suport financiar pentru elevi și părinți – alocație de 1 000 lei/lună și transport gratuit. Măsura atenuează nemulțumirile și barierele sociale. -Sprijin pentru profesori – reconversie profesională, relocare, acoperirea transportului, indemnizații de până la 300 000 lei. -Impact relativ redus ca număr de elevi – aproximativ 1 328 de copii, adică sub 0,5% din totalul elevilor din țară.   Partidul Popular din Moldova atenționează partidul de guvernământ asupra unor riscuri majore pentru viitorul învățământului din Moldova care nu și-a revenit încă de la precedentele valuri de „optimizare”, când școlile au fost închise fără alternative reale.   PPM vede în reforma anunțată de MEC câteva vulnerabilități și probleme structurale Riscul depopulării accelerate a satelor iar închiderea sau transformarea școlilor este aproape întotdeauna percepută ca un semnal al declinului localității. Experiențele anterioare arată că: familiile tinere evită localitățile fără școală gimnazială, migrația internă și externă se intensifică, satul pierde o instituție centrală pentru comunitate. Partidul Popular din Moldova consideră că semnalul dat de autorități este unul periculos iar reorganizarea învățământului rural poate aduce economii pe termen scurt, dar costuri sociale complicate pe termen lung. Un alt argument invocat de PPM este că  transportul gratuit nu rezolvă problema deplasărilor lungi. MEC afirmă că majoritatea elevilor vor merge sub 10 km, dar „majoritatea” nu înseamnă „toți”. Pentru copiii de 6–10 ani, chiar și 10 km zilnic poate fi obositor, mai ales în condițiile drumurilor rurale. Timpul de navetă poate reduce participarea la activități extracurriculare.Copiii mai mici pot dezvolta anxietate de călătorie și oboseală cronică. Deși transportul gratuit este necesar, el nu elimină impactul psihologic și fizic al navetei. Un alt risc, poate cel mai periculos, în viziunea Partidului Popular din Moldova este riscul pierderii identității comunitare Școala este, în multe sate, unul dintre puținele spații publice active.Transformarea acesteia într-o unitate cu nivel mai mic poate afecta coeziunea comunitară, implicarea părinților, dinamica locală a evenimentelor culturale. Acest impact este rar cuantificat, dar este real cu consecințe de durată pentru învățământul rural. Prin urmare, PPM consideră că propunerile MEC privind reorganizarea școlilor din satele Moldovei nu rezolvă în sine problema. Statul justifică aceste schimbări prin rezultate slabe, dar PPM atrage atenția că  performanțele reduse nu sunt cauzate exclusiv de dimensiunea școlii. Motivele sunt cu mult mai profunde care includ: lipsa investițiilor continue, subfinanțarea rurală cronică, salarizare insuficientă, programe școlare compacte și neadaptate mediului rural, migrația masivă a părinților. Partidul Popular din Moldova consideră că implementarea unor reforme în învățământul rural depinde și de autoritățile locale care fie pot fi reticente din motive politice, fie se confruntă cu presiuni electorale, sau au capacități administrative diferite, în mare parte deficitare. Acest lucru poate duce la aplicare neuniformă, amânări sau decizii contradictorii. În concluzie Partidul Popular din Moldova consideră că deși poziția MEC este construită pe o logică de optimizare și pe date care indică performanțe modeste în școlile foarte mici, totuși, rămân două mari riscuri: -impactul social asupra comunităților rurale, care poate accentua depopularea; -neglijarea cauzelor profunde ale slabei calități a educației din mediul rural. PPM crede că reforma poate fi necesară, dar nu este suficientă și nici lipsită de costuri. Pentru a nu deveni o simplă măsură contabilă, ea trebuie integrată într-o strategie rurală mai amplă: investiții în infrastructură, atragerea profesorilor bine pregătiți, digitalizare și programe educaționale adaptate realităților locale. PPM reiterează că educația nu este un moft, ci fundamentul pe care se clădește viitorul unei țări. Dacă vrem o Republică Moldova europeană, prosperă și competitivă, investițiile în școli, profesori și elevi trebuie să fie reale, consecvente și inteligente. În schimb, dacă perpetuăm reforme făcute pe genunchi și lăsăm sistemul să degradeze, peste un deceniu ne vom confrunta cu un vid educațional: fără elevi, fără profesori și, cel mai grav, fără perspective. Alegerea ne aparține — schimbare sau stagnare.

    Atunci când încercăm să conturăm un tablou care ar limpezi starea de lucruri privind alegerea pe care o fac tinerii când merg să-și continuie studiile acesta se schimbă de la o guvernare la alta. Dar și mai simplu, guvernarea insită pe reducerea ”în ultimii ani” a numărului de tineri care aleg România (și alte destinații), iar opoziția indică  asupra unei agravări a strării de lucruri. Ce ste limpede de mai mulți ani, e că tinerii pleacă așa cum au plecat indiferent de guvernările care își flutură drapelele. De fapt, ce ar trebui să facă guvenarea? Înainte de toate, trebuie să recunoască că Republica Moldova se confruntă cu o asemenea problemă și că problema e una dintre cele  destul de grave.      DE CE PLEACĂ TINERII DIN MOLDOVA SĂ STUDIEZE ÎN ROMÂNIA? a) Acces mai simplu și costuri mai mici Admiterea în România este, de regulă, mai predictibilă, cu locuri multe pentru românii de pretutindeni. Taxele sunt mai mici decât la majoritatea universităților private de la Chișinău, iar mulți intră la buget. b) Diploma obținută este recunoscută imediat în UE Un absolvent de Iași, Cluj, București sau Timișoara își poate găsi mai ușor locul în Europa, pentru că diploma este „convertibilă” fără complicații. c) Calitatea și prestigiul studiilor și a anumitor programe Nu toate, dar multe programe universitare din România au: laboratoare mai moderne, biblioteci mari, profesori cu publicații internaționale, conexiuni cu joburi, stagii, Erasmus. La Chișinău sunt și excepții frumoase, dar excepțiile nu au putere suficientă pentru a caracteriza sistemul în ansamblu. d) Mediul social și cultural România are în geografia ei orașe universitare mari, cu o viață culturală intensă și cu sentimentul unei perspective mai largi. Tinerii simt că se pot desprinde de „micimea” politizării și a stagnării din Republica Moldova. e) Dorința de stabilitate Mulți nu fug de universități, ci de incertitudinea economică și lipsa de viitor. Educația devine doar preludiul plecării. 2. CE NU GĂSESC TINERII LA CHIȘINĂU? a) Un sistem universitar depolitizat Universitățile încă suferă de: influențe politice, funcții ocupate pe criterii non-academice, profesori care predau după manuale prăfuite. b) O piață a muncii capabilă să-i absoarbă După studii, tinerii vor un loc de muncă decent. La Chișinău, pentru mulți domenii, nu există suficientă cerere, iar salariile sunt demoralizant de mici. c) Practică reală și infrastructură universitară Echipamente vechi, laboratoare care doar „există”, dar nu funcționează la standard european. Studentul nu învață doar teoria; el vrea ecosistemul complet. d) Meritocrație Poate cel mai dureros aspect: Mulți tineri simt că în Moldova nu reușești prin competență, ci prin relații, pile, apartenențe.   Odată punctate toate acestea, ar fi necesar să recunoaștem și  consecințele acestui ansamblu de situații. Înbainte de toate este vorba de pierderea capitalului uman Cei mai buni tineri pleacă, iar mmulți din ei nu se mai întorc.Dar și mai grav, țara pierde exact generația care ar fi trebuit să o reformeze. Totodată asistăm la un dureros process de îmbătrânire demografică accelerată. Moldova deja pierde populație, iar exodul universitar amplifică fenomenul. Concomitent are loc slăbirea pieței muncii.  Firmele locale nu găsesc specialiști, deci nu investesc. Investitorii externi ezită să o facă, aceștia având suficiente problem la ei acasă. Se acutizează și dependență economică de diaspora. Remitențele mențin țara, dar consolidând totodată o dependență nesănătoasă. Cîrt despre competitivitate, pe termen lung, aceasta va continua să fie extrem de redusă. Fără specialiști, fără inovatori, fără lideri tineri, țara rămâne blocată în economie de consum, nu de producție. CE AR TREBUI SĂ SE ÎNTREPRINDĂ? Nu prin lozinci, ci prin reforme reale: a) Reformarea universităților Concursuri transparente pentru profesori și conducere. Eliminarea influențelor politice. Modernizarea programelor de studii și a laboratoarelor. Colaborări reale cu universități europene (nu doar pe hârtie). b) Crearea de „centre universitare” competitive Un concept: 2–3 universități din Moldova să devină flagship, bine finanțate, cu profesori invitați din afară, burse bune și mobilități internaționale. c) Stimularea revenirii Burse de reîntoarcere, posturi bine plătite pentru absolvenții străini, proiecte de cercetare locale. d) Conectarea studiilor cu piața muncii Practică obligatorie cu parteneri reali: IT, medicină, agricultură modernă, inginerie, arte. e) Creșterea atractivității economice Fără salarii decente și joburi stabile, orice efort universitar rămâne doar teorie. f) Un „pact național pentru educație” Nu schimbat la fiecare guvernare. Un singur plan, pe 20–30 de ani.     Niște calcule care admit mici aproximații ne arată că instruirea unui copil pe perioada unui an  costă circa trei-cinci mii de euro. Pe întreaga durată de studii costurile ar fi 50-70 mii de euro pentru un copil. Timp de aproximativ două decenii în fiecare an pleacă la  studii preponderent în România circa zece mii de tineri, de cele mai multe ori fără să revină pentru a se angaja acasă. Deci anual statul  pierde  aproximativ 500 milioane de lei fără ca ulterior aceste investiții să se reflecte în economia țării. O soluția ar fi preluarea modelului din Kazahstan, care selecteazî și trimite la studii încele mai prestigioase instituții din lume, achitând integral costurile, cu condiția ca după absovire  tinerii să revină pentru a activa în țară cel puțin șapte ani. Este nu doar un model de reciprocitate, dar și de asigurarea de către stat a necesarului de specialiști bine pregătiți. Ar fi și pentru Moldova  un gen de contract cu prevederi absolut clare și care s-ar sprijini pe responsabilități de ambele părți.        Partidul Popular a promovat  întotdeauna  un proces activ, echitabil și corect de educație a tinerilor, dar concomitent a pus pe prim plan o bună relație între cetățean și stat. În același timp.  Partidul Popular este formațiunea care  pledează constant pentru cereșterea unei generații active și responsabile, considerând că fără educație nu există țară.    

  Un raport elaborat de think-tank-ul european MCC Brussels, intitulat „A Shield Against Democracy: How the Democracy Shield Protects the EU from the Electorate”, pune sub semnul întrebării modul în care Uniunea Europeană luptă, în realitate, cu dezinformarea. Autorii susțin că noul mecanism numit „Democracy Shield”, prezentat public drept un instrument de protecție a democrației, ar funcționa, de fapt, ca un sistem de control al opiniei publice și de protejare a instituțiilor de voința alegătorilor.   În acest context este analizat și cazul Republicii Moldova, ca studiu concret de aplicare a acestor mecanisme.   Raportul afirmă că, în timp ce autoritățile de la Chișinău au justificat majoritatea restricțiilor prin pericolul „influenței ruse”, în realitate o influență majoră asupra spațiului informațional ar fi venit chiar dinspre Uniunea Europeană. Aceasta s-ar fi manifestat prin rețele de ONG-uri finanțate extern, fact-checking coordonat, „trusted flaggers” care raportează conținutul online și campanii de „prebunking”, menite să modeleze din timp opinia publică.   Potrivit autorilor, aceste instrumente nu ar fi fost folosite exclusiv pentru combaterea manipulării informaționale, ci și pentru filtrarea mesajelor politice incomode, pentru etichetarea criticilor drept „dezinformare” și pentru reducerea la tăcere a vocilor care nu se aliniază narațiunii oficiale pro-UE. Practic, spun ei, pluralismul este tratat ca o amenințare, iar democrația este transformată într-un proces supravegheat și dirijat tehnocratic.   Concluzia raportului este una extrem de gravă: sub pretextul apărării democrației și al luptei cu propaganda, în Republica Moldova ar exista riscul real de a fi subminate tocmai valorile invocate: libertatea de exprimare, competiția politică și dreptul cetățenilor de a alege în mod liber, pe baza unei dezbateri reale, nefiltrate.   În fața acestor constatări, nu mai putem vorbi despre simple derapaje, ci despre o problemă de fond, care ține de însăși esența democrației. Republica Moldova nu trebuie să devină un laborator de experimente geopolitice și nici un spațiu în care libertatea este administrată cu porția. Orientarea europeană are sens doar dacă este construită pe respectul față de voința cetățeanului, pe pluralism real și pe libertatea de a gândi și de a vorbi fără frică. Altfel, riscăm să înlocuim o formă de influență cu alta, iar democrația – din scop – să devină doar un slogan electoral. 

      Reublica Moldova se numără printre statele cu cel mai accentuat declin demografic din țările BERD, potrivit noului Transition Report 2025-26, publicat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Documentul arată că Moldova, alături de Bosnia și Herțegovina și Georgia, „a pierdut aproximativ 30% din populație din 1990 încoace, aproape exclusiv din cauza emigrării”. Raportul descrie o transformare demografică accelerată în Europa emergentă, unde populațiile îmbătrânite și forța de muncă în scădere afectează direct perspectivele de creștere. BERD avertizează că „îmbătrânirea și scăderea populației vor reduce creșterea PIB-ului per capita cu aproximativ 0,36 puncte procentuale anual între 2024 și 2050” în economiile din regiune, categorie în care se află și Republica Moldova. Declinul demografic este accentuat de scăderea fertilității, un fenomen generalizat în spațiul BERD. Raportul evidențiază că „fertilitatea a scăzut în toate țările BERD, iar multe economii sunt acum la sau sub rata de înlocuire de 2,1 copii per femeie”, iar Moldova nu face excepție, înregistrează aceleași tendințe structurale negative. Tradus în tr-un luimbaj mai accesibil, semnalul BERD e despre casele pustii din satele noastre, despre lipsa de motivație cu care trăiește cetățeanul nostru atunci când se întreba cum va fi ziua de mâine și despre  falsele sondaje în care moldovenii  se arată mai fericiți decât tot restul lumii În ceea ce privește politicile de susținere a familiilor, BERD arată că statele din Europa emergentă, inclusiv Moldova, au introdus o gamă largă de măsuri pronataliste, dar impactul lor rămâne modest. Documentul notează că aceste politici variază de la indemnizații la servicii de îngrijire a copiilor, însă „efectele benefice ale transferurilor în numerar asupra natalității sunt în mare parte tranzitorii”. Raportul analizează și calitatea integrării economice a statelor din regiune. Moldova înregistrează un scor semnificativ mai ridicat decât media în domeniul energetic, unde BERD remarcă „o deviație pozitivă de 2,3 puncte față de scorul general de integrare”, indicând progrese peste nivelul general al economiei naționale în acest sector. BERD subliniază că declinul demografic este o problemă structurală care va influența economia, piața muncii și politicile publice ale Republicii Moldova în următoarele decenii. „Demografia nu este destin, însă răspunsurile politice trebuie formulate timpuriu”, transmite instituția în concluziile raportului. BERD este o instituţie financiară internaţională care promovează dezvoltarea sectorului privat şi a iniţiativelor antreprenoriale în 36 de ţări de pe trei continente. Acţionariatul băncii este compus din 73 de ţări, UE şi BEI.

    Prețurile ne atacă veniturile  fără milă. Azi crește prețuul la apă, mâine – la lapte, poimâine  - la ouă și tot așa. S-ar părea că asistăm la o sărăcire generală, așa cum și datele pe economie nu prea au strălucire.Nu sunt vbani pentru agricultură, nu sunt bani pentru școli, nu sunt bani pentru… Dopar că există și secotoare care prosperă.  Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat luna octombrie 2025 cu un profit cumulat de 3,84 miliarde de lei cu 18,5%  ai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Lider detașat la capitolul profit este BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB), cu un rezultat de aproximativ 1,54 miliarde de lei, echivalentul a circa 40% din profitul total al sectorului. Pe locul doi se află BC „Moldindconbank” S.A., cu un profit de circa 1,16 miliarde de lei (aproximativ 30% din total), iar topul este completat de B.C. „Victoriabank” S.A., cu aproximativ 419 milioane de lei (circa 11%). Împreună, aceste trei bănci cumulează peste 80% din profitul înregistrat de întregul sistem bancar. OTP Bank S.A. a înregistrat un profit de circa 414 milioane de lei, urmată de „FinComBank” S.A. (aproximativ 121 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (circa 74 milioane de lei) și B.C. „ENERGBANK” S.A. (aproximativ 38,5 milioane de lei). Băncile mai mici din sistem – B.C. „ProCredit Bank” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A. și B.C. „COMERTBANK” S.A. – au raportat, la rândul lor, profituri pozitive, însă cu ponderi reduse în totalul sectorului. BNM susține că băncile sunt bine capitalizate, cu un nivel total al capitalurilor proprii de circa 29,7 miliarde de lei și active de aproape 183 miliarde de lei. Actiivistul civic Andrei Ioniță  scrie că guvernul se împrumută masiv de la băncile comerciale :42 miliarde de lei doar în acest an. Băncile iau bani de la BNM cu 6,2 la sută, iar guvernul îi pune temporar în conturi  cu 4 la sută. Băncile iau nelimitat, fără riscuri și doar adaugă 3 puncte procentuale. Profit curat : 4-5 miliarde lei anual, pe spatele oamenilor.            

  Ședința Consiliului Municipal Chișinău (CMC) de luni s-a transformat într-un adevărat circ politic, cu acuzații dure, replici acide și angajați ai Primăriei care au cerut creșterea salariilor, informează Noi.md. Fracțiunea PAS a părăsit sala în timpul dezbaterilor, nemulțumită de proiectul privind ajustarea indicatorilor bugetari, pe care l-a calificat drept „ilegal”. Proiectul viza majorarea transferurilor pentru plata salariilor, acoperirea cheltuielilor de personal și includerea proiectelor finanțate din surse externe. În schimb, consilierii MAN și unii reprezentanți ai angajaților au insistat asupra aprobării documentului. Președinta fracțiunii PAS în CMC, Zinaida Popa, a criticat dur consilierii MAN, numindu-i „cățeluși ai primarului Ion Ceban”, și a subliniat că fracțiunea PAS nu va participa „la schemele primarului”. „Oamenii au inteligență și pot analiza legea privind finanțele publice. Vor vedea că proiectul propus astăzi este ilegal”, a declarat Popa. De la tribună, funcționari publici precum Natalia Cebotari au intervenit cu lacrimi în ochi, spunînd că salariile lor de 6.000 de lei nu le ajung să acopere creditele și traiul zilnic. „Vă rog, votați majorarea salariilor noastre. Este imposibil să trăim cu 6.000 de lei”, a spus aceasta. Angela Lubaș, președinta Asociației Sindicale APL Chișinău, a completat: „sîntem mame și tați, avem familii care trebuie întreținute”. Consiliera MAN Eugenia Ceban, a replicat că „consilierii primesc 3.000 de lei pe zi pentru ședință” și a acuzat PAS că blochează majorarea salariilor funcționarilor. Spiritele s-au încins pînă în holul Primăriei, unde consilierii MAN au strigat „Rușine!” în timpul conferinței de presă a PAS, fiind la un pas de încăierare. Primarul Ion Ceban a intervenit mai tîrziu, criticînd interpretările folosite pentru manipularea opiniei publice: „Nu vreți să aprobați bugetul, nu trebuie să aprobați. Dar nu vă jucați cu salariile oamenilor”. Pentru ca proiectul bugetar să fie votat, este nevoie de votul a 26 de consilieri municipali. În pofida faptului că este sfîrșitul lunii noiembrie, bugetul Chișinăului pentru 2025 nu a fost încă aprobat, după opt tentative eșuate, iar tensiunile între fracțiuni continuă să împiedice finalizarea procesului.

  Consiliul Național al Tineretului a înaintat o petiție către Ministerul Educației și Cercetării prin care cere majorarea burselor pentru studenți. „Educația nu poate fi de calitate dacă tinerii sunt permanent în lupta pentru supraviețuire, nu pentru dezvoltare”, au menționat cei de la CNTM. Ministerul Educației și Cercetării a declarat că bursele de studii sunt doar „un element de susținere al studenților”.

 La cinci ani după incendiul care a mistuit aproape în întregime Filarmonica Națională din Chișinău, soprana internațională Valentina Nafornița atrage atenția asupra urgenței reconstrucției unei săli de concerte de talie mondială în Republica Moldova. Artista de la Opera de stat din Viena susține că lipsa unui spațiu modern pentru concerte este un „mare minus” pentru viața culturală și educația muzicală a tinerelor generații.  „Autoritățile spun că este scump și că durează 10 ani un astfel de șantier, dar iată că 5 ani au și trecut și nu s-a făcut nimic. Nici nu vă puteți imagina ce pierde Republica Moldova fără un spațiu de concerte de talie internațională”, a declarat Nafornița în emisiunea Moldova Zoom de la RFI Romînia. Soprana a subliniat că, deși și-ar dori să se implice direct, nu poate face mai mult decît să atragă atenția asupra problemei. Ea avertizează că lipsa unei săli adecvate îi va face pe tinerii muzicieni talentați să plece din țară, iar viitorul muzicii clasice acasă va fi compromis. „Mi-aș dori să fac mult mai multe, dar deocamdată sunt cu mâinile legate, pentru că sunt un artist, nu fac parte din guvernare, acolo unde să pot într-adevăr să schimb ceva”, spune soprana, care a susținut idea reconstrucției Filarmonicii imediat după ce vechea clădire a ars.  

 Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a solicitat Guvernului ca, începînd cu 1 ianuarie 2026, salariul minim să fie stabilit la 8050 de lei lunar. Sindicaliștii argumentează că această creștere este necesară pentru a menține puterea de cumpărare a salariaților și pentru a preveni adâncirea sărăciei.  Potrivit datelor CNSM, raportul dintre salariul minim și salariul mediu pe economie a scăzut în acest an de la 42,7% la 40,5%, iar sărăcia monetară a crescut de la 31,1% la 33,6% în ultimii doi ani. „Salariul minim este un instrument important pentru prevenirea sărăciei în rândul populației, însă acesta trebuie să acopere integral pragul național al sărăciei, stabilit la 6294 de lei lunar, și să reprezinte cel puțin 7860 de lei brut”, se menționează în demersul înaintat de Confederație. CNSM amintește că Republica Moldova, ca țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, trebuie să respecte prevederile Directivei UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate, care recomandă ca acestea să atingă cel puțin 50% din salariul mediu brut. Analizele CNSM arată că salariul minim actual, de 5500 de lei, acoperă doar 70% din valoarea minimului de existență pentru un adult și un copil la întreținere, estimat la 6288,2 lei. În plus, pentru ca salariul minim să asigure calcularea unei pensii minime pentru limită de vîrstă în 2026, acesta ar trebui să ajungă la cel puțin 7130 de lei. Sindicatele insistă ca salariul minim să fie stabilit în funcție de costul real al vieții. Potrivit calculelor Institutului Național de Cercetări Economice, pentru a acoperi nevoile unei familii formate din doi adulți și doi copii, venitul lunar al adulților ar trebui să fie de aproximativ 26 000 de lei....

  Jurnalistul Dmitri Ciubașenco și-a exprimat opinia că există o contradicție profundă între declarațiile noului premier Alexandru Munteanu și politica partidului de guvernămînt PAS. El a declarat despre aceasta în cadrul emisiunii „Fedorov Show”.  „Desigur, ei trebuie să strângă șuruburile și mai mult, deoarece există acum o mare contradicție între ceea ce declară noul prim-ministru Alexandru Munteanu și ceea ce intenționează să facă în continuare partidul de guvernămînt PAS”, a remarcat Ciubașenco. Maia Sandu a spus în ce an vede Republica Moldova membră cu drepturi depline a UE „El (prim-ministrul) anunță liberalizarea, crearea de condiții favorabile pentru afaceri, pentru investiții. El trebuie să rezolve probleme economice foarte complexe. Iar ei sînt pe val – au tendința de a-i presa pe toți, de a strînge șuruburile, de a continua represiunile, pentru că altfel nu mai pot”. Potrivit jurnalistului, campania electorală a PAS la ultimele alegeri parlamentare s-a bazat pe declarația privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană în 2028, însă după alegeri data estimată a aderării a fost amînată cu cîțiva ani.  „Aceste alegeri s-au bazat pe o minciună fundamentală, pe o falsitate, și anume că Moldova va fi acceptată în Uniunea Europeană în 2028. Există foarte multe videoclipuri pe această temă. Ei au vorbit deschis despre aceasta. Acum, retorica se schimbă. Atât ei înșiși, cît și Comisia Europeană spun că în 2028 Moldova poate doar să finalizeze negocierile de aderare la UE. Dar aceste negocieri nici măcar nu au început și nu se știe cînd vor începe. Potrivit lui Ciubașenco, noul guvern va trebui să facă față unor provocări economice dificile și nemulțumirilor populației. „Guvernul va avea sarcina de a rezolva problemele legate de datorii – cu bugetul, cu datoriile, cu balanța de plăți, cu deficitul comerțului exterior. Trebuie să realizeze o restructurare a finanțelor publice conform rețetelor și sub îndrumarea atentă a FMI. Acestea vor fi măsuri nepopulare. Populația va fi nemulțumită, deoarece tarifele vor crește, prețurile vor crește, iar oamenii vor avea din ce în ce mai puțini bani”.