Astăzi am sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității Legii privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative. Cu alte cuvinte,  anularea  proiectului  de lege nr.143 înregistrat în Parlament la 1 aprilie 2020,  prin care Guvernul își asumă respunderea asupra unor modificări în legislație. De mâine acest document intră în vigoare, azi expirând cele 72 de ore prevăzute pentru a contesta inițiativa… Este regretabil că în condițiile unei pandemii, când trebuie să ne axăm pe măsuri și acțiuni eficiente de combatere a acesteia, suntem nevoiți să contestăm unele acțiuni ale Guvernului, care folosindu-se de situație, pe lângă unele acțiuni necesare, include și un șir de ”inițiative”, care nu au nimic comun  cu combaterea pandemiei, susținerea economiei, cetățenilor, mediului de afaceri, etc. – mă refer la  reducerea unor taxe locale pe resurse naturale, celor ce țin de prospecțiuni geologice, lemn și resurse naturale, taxa de zbor în mărime de 4,5 euro și pentru cine, impozitarea porăarii numerelor, modificarea legii  de plată a accizului la magazinele dutyfree, care trezește mari nedumeriri, comercializarea produselor de tutungerie și prelungirea cu un an a unor prevederi legate de lupta contra fumatului și protecția minorilor, etc. Desigur, contraverse și discuții au stârnit unele prevederi incluse în proiectul legii. Dar ținând cont de faptul că în cazul dat nu pot fi contestate doar careva inițiative/propuneri ale documentului, deoarece Guvernul și-a asumat răspunderea per ansamblu pe acest act, am solicitat verificarea constituționalității întregii Legi… În opinia mea, prin aceste acțiuni a fost  sfidat complet bunul simț în raport cu populația și Legislativ. Legile se adoptă de Parlament. Dar înainte de adoptare, proiectele se dezbat. Dezbaterile sunt ogranizate inclusiv și pentru ca atât societatea, cât și parlamentarii, să înțeleagă ceea ce se propune, iar ultimii – să și voteze în cunoștință de cauză. La noi totul a fost invers. În aceste condiții consider că asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului pentru proiectul Legii nu a avut loc din cauza că ședința nu a fost deschisă din lipsa cvorumului, iar Prim-ministrul nu a prezentat în fața deputaților proiectul cu pricina. Deci, nu a fost respectată procedura descrisă în Hotărîrea Curții Constituțională nr.28 din 2011. În această ordine de idei, unica modalitate privind verificarea legalității procedurilor și legii prin care Guvernul și-a asumat responsabilitatea în fața Parlamentului este depunerea acestei sesizări la Curtea Constituțională.        

 În condițiile unei pandemii sunt necesare măsuri neordinare. Uneori chiar nepopulare. Și într-o țară parlamentară acestea ar fi bine să fie consultate cu toate ramurile puterii. În special cu Parlamentul. Cu părere de rău, la noi acest moment este evitat. Drept rezultat, deciziile adoptate de Guvern sau  Comisia pentru Situații Excepționale trezesc multe dezbateri și contraverse. Autoritățile, nu știu din ce considerente, elimină din dialog opoziția, societatea civilă, mediul de afaceri, etc. Anume din aceste considerente am propus constituirea unei Comisii speciale anticriză, formate din reprezentanții legislativului, autorităților statului, societății civile, mediului de afaceri, etc, care după o analiză a situației sociale și economice în perioada epidemiei de coronavirus va prezenta spre aprobare Parlamentului programul de măsuri anticriză pe domenii și întreprinderi. Inițiativa a fost înregistrată… Doar atât… Dar timpul trece. Situația se schimbă deja de la oră la oră, demonstrând că la multe compartimente deja întârziem cu adoptarea unor decizii foarte mult. Oare cât ne va costa această tărăgănare și cine va răspunde? Acum măsurile elaborate de Guvern și legiferate prin asumarea răspunderii trezesc multe întrebări. De exemplu care a fost raționalmentul celor legate de jocurile de noroc, duty free, tutun, etc. Ce au ele cu pandemia? Care este rolul lor în procesul de redresare a economiei post criză, impactul asupra îmbunătățirii vieții cetățenilor, etc. Întrebări sunt foarte multe. Dar avem și o lipsă totală de răspunsuri din partea autorităților. Și aceasta în condițiile când avem nevoie de un consens național în lupta cu Covid-19. Am menționat că întârziem în procesul de adoptare a unor decizii. Cum a fost, de exemplu, și cu declararea stării de urgență… Dar această întârziere încă nu este fatală. Azi. Dar mâine poate fi prea târziu… Apropo, de întrebări. Cu cât mai operative și argumentate vor fi prezentate răspunsurile, cu atât mai eficiente vor fi măsurile întreprinse de autoritățile, fiind susținute plenar de populație pe toate dimensiunile. Deci, poate a venit timpul să lăsăm interesele îngut politice sau personale și să ne axăm pe interesul național?

  Epidemia de coronavirus, care continuă să se răspândească, induce în panică societatea și începe a fi resimțită în toate domeniile social-economice. Declararea stării de urgență, care este o măsură binevenită pentru stoparea fenomenului de răspândire, are și o altă dimensiune – cea economică, care ar putea duce la prăbușirea multor segmente și companii ale economiei naționale, a declarat deputatul independent, Alexandru Oleinic, potrivit site-ului său OLEINIC.MD. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, coronavirusul a afectat deja peste 168 mii persoane la nivel global. Cele mai multe cazuri sunt înregistrate în China, urmată de Italia, Iran, Corea de Sud, Spania –  în total 148 de state și teritorii. În Republica Moldova pentru moment sunt confirmate 29 de cazuri… În condițiile în care epidemia de coronavirus se extinde la cote alarmante și pe continentul european, statul Republica Moldova, care este o țără parlamentară,  forul legislativ este obligat să intervină în asemenea situații de criză atât cu  măsuri de sprijin pentru sănătatea populației, cât și pentru sectoarele și companiile care deja suferă sau vor avea de suferit în urma acestor măsuri. Dar cel mai important este necesar de intervenit  ca să încercăm să diminuăm la minim impartul asupra cetățenilor și să încercăm să  evităm criza eonomică. Unele guverne europene au anunțat deja măsuri menite să scoată companiile din impas. Spre exemplu, Uniunea Europeană discută posibilitatea unui pachet comun de stimulare fiscală pentru a impulsiona economia și a evita recesiunea economică. În acest scop Comisia Europeană a desemnat echipe de experți care monitorizează îndeaproape situația producției, a comerțului, turismului și a piețelor mondiale, precum și efectul COVID-19 asupra acestor sectoare. În plus, Comisia Europeană se află în contact permanent cu ministerele de turism din statele membre, cu organizațiile internaționale specializate (OMT și OCDE) și cu reprezentanții sectorului turismului din UE (în special, prin intermediul unei rețele adhoc care reunește asociațiile profesionale din UE, în colaborare cu Comisia Europeană a turismului).În Romănia, o estimare a impactului epidemiei de coronovirus asupra afacerilor arată că peste 70% dintre companii nu au o strategie pentru astfel de situații. Dincolo de faptul că epidemia a dus la închiderea a numeroase fabrici din China, răspândirea coronavirusului în Europa, în țări precum Italia, este de natură să genereze blocaje semnificative pe lanțul economic.Și în Republica Moldova, agenții economici deja bat alarma și sensibilizează despre confruntarea în activitarea lor cu două mari probleme – situaţia salariaţilor şi lichiditatea. În ceea ce priveşte situaţia salariaţilor, ei solicită intervenția statului cu măsuri de sprijinire a şomajului tehnic, iar la capitolul de  lichidităţii se solicită  măsuri de amânare a plăţilor, în primul rând, către stat și sistemul bancar.În scopul evitării unor scenarii pesimiste pentru cetățenii noștri și economia națională, se impune adoptarea unui plan de măsuri anticriză, care să analizeze toate domeniile economiei naționale și să susțină întreprinderile aflate în dificultate și, îndeosebi, salariații acestor întreprinderi. Și pentru a scurta din timpul necesar pentru adoptarea unor astfel de măsuri, voi propune Parlamentului spre examinare proiectul de hotărîre a Parlamentului Republicii Molova cu privire la măsurile de diminuare a impactului negativ asupra economiei naționale din cauza epidemiei de coronavirus, care se va solda cu aprobarea unui plan anticriză. SURSA: OLEINIC.MD       Citește și: CORONAVIRUS// Alexandru Oleinic: Cât ne poate costa ”lux-ul de întârziere” la adoptarea deciziilor în situații de criză? Dar câte surse se economiseau sau se direcționau pentru alte acțiuni în lupta cu COVID-19...  Alexandru Oleinic: Cât ne poate costa ”lux-ul de întârziere” la adoptarea deciziilor în situații de criză? Dar câte surse se economiseau sau se direcționau pentru alte acțiuni în lupta cu ... Citește și: Măsurile Moldovagaz împotriva coronavirusului: Consumatorii nu vor fi deconectați dacă au datorii, iar angajații vor munci de la distanță  Moldovagaz nu va deconecta niciun consumator de gaze naturale pe toată durata avertismentului de pericol epidemiologic, în legătură cu răspândirea Covid-19. Un ordin în acest sens a fost emis de președintele consiliului ... Daca ţi-a plăcut articolul, urmăreşte POLITIK.MD pe FACEBOOK   Adaugă comentariu Vă rugăm să folosiţi un limbaj decent în comentariile pe care le lăsaţi. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afişarea de anunţuri publicitare, precum si jigniri, trivialităţi, injurii se vor sancţiona prin cenzurarea parţială a comentariului, ştergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul politik.md nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.   Nume / Prenume     Mesaj     Introduceţi codul       NO COMMENT VIDEO Bebelușul prințului Harry și al lui Meghan Markle a fost arătat publicului Imagini VIDEO cu avionul care a luat foc pe Aeroportul Șeremetievo din Moscova Partide politice PPRM   Partidul Popular din Moldova CORONAVIRUS// Alexandru Oleinic: Cât ne poate costa ”lux-ul de întârziere” la adoptarea deciziilor în situații de criză? Dar câte surse se economiseau sau se direcționau pentru alte acțiuni în lupta cu COVID-19... Când se va ieftini benzina și motorina în Moldova după ce prețul petrolului s-a prăbușit? Alexandru Oleinic: Este un test și pentru autoritățile naționale PCRM   Partidul Comuniştilor din Republica Moldova   PSRM   Partidul Socialiștilor din Republica Moldova Mesajul președintelui, către mediul de afaceri: Majorările de prețuri pe timp de epidemie ar fi cinice și criminale Igor Dodon: Solicit Guvernului să facă demers către Parlament pentru a fi instituită starea de urgență Publicitate  

    „Prețul petrolului s-a prăbușit!  Când se va ieftini benzina și motorina în Moldova? Este un test și pentru autoritățile naționale – evoluția prețurilor pe piața internă ne va arăta cât de eficient putem gestiona situația la moment.  Mai mult, evenimentele de ultimă oră ne indică că asemenea teste va trebui să le înfruntăm și la acte capitole…”, afirmă deputatul independent Alexandru Oleinic pe siet-ul său OLEINIC.MD.   Astăzi prețul petrolului  pe piețele internaționale s-a prăbușit cu circa 30%.  Cotațiile futures pentru țițeiul Brent au scăzut cu 12,23 dolari sau 27%, până la 33,04 dolari USA per baril, iar cotația barilului de țiței american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 11,88 dolari, sau 29%, până la 29,40 dolari. Deci, trebuie să ne așteptăm la o modificare a prețurilor, în sfârșit, și în Republica Moldova! Ultima reducere a prețului cu 2-3% a fost înregistrată acum o lună. După cum indică experții, de atunci și până vineri, 6 martie, cotațiile de la bursă a petrolului au înregistrat o scădere de circa 34%, respectiv am putea să ne așteptăm în următoarele zile la o ieftinire esentiala a prețului carburanților pe piața locală.   Dar acestea sunt doar așteptări, deoarece la noi piața internă nu este corelată cu cea internațională. La noi totul are specificul său, diferit de cel practicat de țările civilizate. Mai mult, am fost  martori când unii importatori, cu o lună în urmă, cu fast, au  anunțat  despre unele  reduceri de 7-8% la motorină pentru agricultori, calificând acțiunea ca una de ajutor pentru agricultori… Și asta în loc ca Guvernul să intervină urgent cu mecanizme concrete de reglementare a pieței petroliere, care ar asigura consumatorii cu prețuri competitive și reale.   Deci însăși viața ne învață – totul trebuie să se dezvolte în baza unor reguli clare de joc. Și aceste reguli trebuie să le stabilească autoritățile centrale, prin promovarea unor politici, acte normative și programe de stat pentru a asigura o concurență corectă și o piață transparentă. Unii experți estimează supraveniturile importatorilor, în legătura cu neajustările la prețurile bursiere internaționale  a prețurilor interne –  cu circa 10 de milioane lei pe zi, supra venituri din contul consumatorilor locali. Calculele se pot face ușor! De ce tac responsabilii?   Anume din aceste considerente am înaintat Parlamentului, încă în luna ianuarie (am scris pe blogul meu – https://oleinic.md/ro/am-propus-revenirea-la-formula-cand-preturile-la-carburanti-sunt-plafonate-de-anre/), proiectul de lege pentru modificarea Legii privind piața produselor petroliere (file:///C:/Users/Alexandr.Oleinic/Downloads/17.2020.ro.pdf), unde propun ca prețul de comercializare a produselor petroliere sa fie stabilit  de agenții economici importatori în baza Metodologiei  de calculare și aplicare a prețurilor elaborată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Propunere de a reveni la formula când ANRE gestionează procesul de formare a prețurilor va contribui la limitarea abuzurilor din partea importatorilor la comercializarea carburanților, precum și crearea, în perspectivă, a premiselor unui mediu economic bazat pe principiile economiei de piață, când prețurile sunt stabilite în strictă conformitate cu calitatea acestora și cotațiile la bursele internaționale.

 Primăvară  care a venit poartă semnul unei sărbători pentru care noi alegem cele mai calde şi luminoase urări de  bine, de sănătate şi de împlinire. Ne bucurăm  să vă avem aproape, fericirea voastră ne luminează cu dăruire, iar spreanţa pe care o trăiţi deschide în faţa noastră drumuri noi.             Vă dărium  buchete de flori şi toată dragostea noastră şi ne exprimăm bucuria de a vă avea întotdeauna aproape. Cu mult respect, Alexandru OLEINIC

 Deputatul independent Alexandr Oleinic a înaintat Parlamentului Republicii Moldova, cu titlu de inițiativă legislativă, proiectul de lege privind  acordarea ajutorului de stat sub formă de alocații bugetare unice producătorilor agricoli pentru compensarea accizului la motorină. Alexandr Oleinic propune ca această alocație să fie aplicată începând cu anul 2020 prin instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea accizei la motorina utilizată în agricultură, prin eliminarea impozitării motorinei, utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătățiri funciare. ”Consider că în condițiile climaterice care s-au format în ultimii ani, în special, datorată incidentelor de mediu manifestate, aceste alocații vor contribui nu doar la reducerea costurilor de producție, dar și la creșterea rentabilității activităților agricole”, susține deputatul. În opinia lui Oleinic, prin realizarea acestor măsuri se creează premise pentru respectarea calendarului lucrărilor agricole mecanizate, potrivit tehnologiilor specifice, cu efect implicit asupra nivelului recoltelor obținute. Legislatorul mai menționează că anul curent, acciza la motorină constituie 2508 lei/tona  sau  cu 228 lei/tona mai mult decât în 2019. Astfel, fermierii din Republica Moldova vor plăti accize pentru motorină în anul 2020 în sumă de  627.000.000lei. Datorită creșterii accizei în 2020 de la 2280 lei la 2508 lei fermierii vor plăti suplimentar cu 57mln. lei mai mult decât în 2019. ”În aceste condiții, este imperios necesară susținerea  sectorului agricol prin măsura de compensare a accizei la motorina utilizată în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătățiri funciare. Noi, am adoptat Legea cu privire la ajutorul de stat încă în anul 2012, dar nu am avut exemple de acordare a ajutorului de stat în mod direct întru susținerea unor sectoare importante ale economiei naționale sau din alte domenii, măsuri aplicate și în cadrul Uniunii Europene”, menționează Alexandr Oleinic.     

 Deputatul Alexandr Oleinic a propus revenirea la formula când prețurile la carburanți sunt plafonate de ANRE. Deputatul independent Alexandr Oleinic a înaintat cu titlu de inițiativă legislativă proiectul  de lege pentru modificarea și completarea Legii privind piața produselor petroliere nr. 461 din 30.07.2001, în care propune ca procesul de stabilirea prețului de comercializare a produselor petroliere și a gazului lichefiat să fie gestionat de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), potrivit unui comunicat de presă.  MAI MULTE DETALII PE OLEINIC.MD: Am propus revenirea la formula când prețurile la carburanți sunt plafonate de ANRE În opinia deputatului, majorările înregistrate la începutul lunii ianuarie 2020 demonstrează în mod practic că modificările aplicate de către Parlament în iulie 2018, la Legea nr. 461 din 30.07.2001, prin care se lăsa la latitudinea importatorilor și comercianților de produse petroliere stabilirea prețurilor, sunt nejustificate. Alexandr Oleinic consideră că modificarea de acum doi ani a fost o decizie politică, promovată de anumite forțe, care, într-un final a dus la defuncționalizarea pieței petroliere, inclusiv prin prețul exagerat la produsele petroliere, metodologie de calculare ineficientă cu prevederi inutile, prețuri necorelate în raport cu evoluțiile de pe piața regională și internațională, prețuri necorelate la calitatea produselor petroliere, etc. Alexandr Oleinic consideră că amendamentele propuse în proiectul de act legislativ sunt orientate spre limitarea abuzurilor din domeniu prin crearea în perspectivă a unui mediu economic bazat pe principiile economiei de piață. Autorul inițiativei consideră că modificările propuse vor contribui la crearea unui mediu concurențial mai echitabil pe piață, în special în raport cu companiile mici, asigurarea stabilirii unor prețuri cât mai juste la aceste produse, ținând cont de fluctuațiile existente la bursele internaționale și regionale (Platts), evitând orice reticențe pe această piață, stabilirea unor prețuri la produsele petroliere în strictă concordanță cu calitatea acestora, luând în considerare cotațiile Platts. Etc. ”Necesitatea stringentă a acestor amendamente este fundamentată de mediul concurențial imperfect format pe această piață, precum și repercusiunile pe care le are acest fenomen asupra tuturor consumatorilor de produse petroliere”, consideră Alexandr Oleinic.  

 Pe parcursul ultimelor luni, deputatul independent Alexandru Oleinic a abordat problema sistemului de irigare, a activității întreprinderilor din acest sector, adresând numeroase interpelări către Agenția Proprietății Publice, Agenția Apele Moldovei, alte structuri pentru a afla situația reală și care sunt programele și viziunile de dezvoltare a acestui sistem extrem de important pentru o țară agrară cum este Republica Moldova… „În baza informației obținute, care nu cred că a fost una complexă, am făcut o concluzie – ASTĂZI IRIGAREA NU ESTE O PRIORITATE PENTRU AUTORITĂȚILE REPUBLICII MOLDOVA!”, susține deputatul pe blogul său OLEINIC.MD. CITIȚI ȘI: Moldova a rămas practic fără sistem de irigare a terenurilor… „Toate aceste concluzii sunt confirmate de unele evenimente desfășurate chiar în ultimele două zile. De exemplu, Curtea de Conturi, care a examinat, în cadrul ședinței din 29 ianuarie curent, Raportul auditului privind performanța activității întreprinderilor de stat fondator al cărora în anii 2015-2018 a fost Agenția „Apele Moldovei”, care a constatat că irigarea efectuată prin intermediul întreprinderilor de stat aflate în custodia Agenției „Apele Moldovei”, în perioada evaluată, a înregistrat o tendință de descreștere continuă, astfel încât din 108,7 mii ha irigabile, care reprezentă suprafața potențială de acoperire cu sistemele centralizate de irigare proiectată, la sfârșitul anului 2018, suprafața irigată de către cele 12 întreprinderi de stat a constituit 4,7 mii ha, ceea ce constituia cca 4,3 %. Curtea a constat că analiza performanței indicatorilor financiari înregistrați în anii 2015-2018 denotă că, aceștia s-au înrăutățit ca urmare a guvernării neperformante a factorilor de decizie. Astfel, activele nete au înregistrat tendințe descendente de la 404 mil. lei în anul 2015 până la 211,68 mil. lei în anul 2018… Datoriile întreprinderilor de stat au demonstrat o creștere continuă de la 147,84 mil. lei în anul 2015 până la 175,26 mil. lei în anul 2018, la finele anului 2018 înregistrând cel mai înalt grad de îndatorare de 51.0%. (http://www.ccrm.md/curtea-de-conturi-a-auditat-performanta-intreprinderilor-de-stat-fondate-de-agentia-apele-moldovei-1-4513). Încă o dovadă a situației dezastruoase a fost expusă astăzi în cadrul unei conferințe de presă, organizată de un grup de deputați împreună cu angajații ÎS Stația de irigare Briceni, unde 73 de persoane nu au primit salariul timp de 12(!), în pofida faptului că întreprinderea funcționează, iar agenții economici au achitat serviciile prestate de ea. Situația creată în acest domeniu demonstrează că factorii de decizie responsabili de gestionarea sistemului de irigare la toate nivelele ”nu au manifestat spirit de bună guvernare și administrare a patrimoniului utilizat în procesul de gospodărire a apelor și a hidroameliorației, ceea ce a condiționat degradarea și distrugerea semnificativă a sistemului de irigație național, pierderea elementelor patrimoniului public și cheltuirea neperformantă a resurselor financiare publice”. Toate acestea demonstrează odată în plus că pe lângă managementul prost din partea conducerii întreprinderilor din interior, dezastrul în acest sistem a fost provocat și de unele decizii la nivel central, inclusiv prin schimbarea fondatorului întreprinderilor – înlocuirea Agenției Apele Moldovei cu Agenția Proprietății Publice.   Consider că în situația creată este cazul să intervină organele de anchetă, deoarece nu putem lăsa fără atenție un caz de neglijență totală atât față de oameni, cât și patrimoniul statului”, susține Alexandru Oleinic.

 Deputatul  independent, Alexandru Oleinic semnalează, pe blogul său OLEINIC..MD, că , a sfârșitul săptămânii trecute, mai multe stații PECO au afișat prețuri mai mari la carburanți. Astfel, benzina și motorina s-a scumpit în medie cu 70 de bani, iar gazul lichefiat cu un leu. Și aceasta se întâmplă când prețul petrolului a început săptămâna la cel mai scăzut nivel din ultimele 5 luni. La bursa de la Londra, barilul de petrol Brent a ajuns la 58,4 dolari americani. Este cel mai mic nivel din ultimele 5 luni, ultima dată când petrolul a costat atât de puțin fiind în luna septembrie a anului 2019. Mai mult, de la începutul lunii ianuarie petrolul s-a ieftinit cu peste 17%, după ce atinsese un maxim de 70,2 dolari americani la 5 ianuarie. „Aici trebuie să recunoaștem ca noua metodologie nu poate funcționa în Moldova si trebuie să revenim la vechea metodă, când ANRE plafona prețurile la produsele petroliere. Mai mult, în condițiile când nimeni nu poate prezenta o informație veridică despre cantitatea și prețul real al carburanților importați în țară, revenirea începând cu 1 martie 2019 la metodologia de stabilire a prețului la pompă a benzinei și motorinei nu este corectă, deoarece consumatorul final devine ostaticul importatorilor. Și acest fapt a fost demonstrat cu desăvârșire după ultima majorare a prețurilor – cotațiile pentru motorină au scăzut, acciza a crescut nesemnificativ, iar prețul de vânzare a motorinei a crescut esențial. Într-un final constatăm că în rezultatul unei decizii politice luate acum doi ani au de suferit cetățenii simpli, în ansamblu, și în special, cei din sectorul agricol, care în condițiile climaterice nefavorabile, urmează să suporte cheltuieli și mai mari. În aceste condiții, consider că trebuie să revenim la formula care a fost anterior, punând accentul pe două instrumente de intervenție pentru ANRE: 1) reglementarea prețului plafon la pompa stației PECO în baza mecanismului vechi, care este direct legat de cotațiile internaționale la fiecare 2 săptămâni și 2) când sunt șocuri externe se reduce adaosul comercial, aplicat de angrosiștii și comercianții din retail sau stațiile PECO propriu zise, pentru limitarea impactului pe piața internă și viceversa. În context, intenționez să vin cu o inițiativă legislativă pentru a elimina modificările votate de Parlament în iulie 2018 la Legea privind piața produselor petroliere nr. 461 din 30.07.2001”, a precizat deputatul.  Până atunci, Alexandru Oleinic va solicita Ministerului Economiei și Infrastructurii, ministerului Finanțelor și Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică să-i prezinte următoarele informații: Care a fost volumul produselor petroliere de toate tipurile importate în Republica Moldova în ultimele 6 luni și la ce preț? Care sunt principalii importatori? Au existat premise pentru majorarea prețurilor la produsele petroliere? Dacă DA, care au fost acestea, iar în cazul că NU – ce măsuri au fost întreprinse, chiar și post-factum, pentru modificarea prețurilor? Conform modificărilor în legislație din 2018, ANRE are posibilitatea de a interveni în termen de trei luni de zile, în condițiile în care cotațiile vor devia mai mult de 10%. Care au fost cotațiile din ultimele 12 luni și analizele/concluziile ANRE privind evoluțiile de pe piața internă și internațională? Ce măsuri vor întreprinde structurile abilitate pentru a reglementa situația de pe piața petrolieră internă pentru a preveni unele înțelegeri de cartel sau majorări nejustificate a costurilor la carburanți? Care este poziția instituțiilor vizavi de revenirea la metodologia anterioară când  ANRE stabilea preturile plafon la carburanți odată la 2 săptămâni.

 Aprovizionarea cu apă și canalizare face parte din spectrul de servicii, care, într-un final, are un impact crucial asupra tuturor domeniilor vieții social-economice a cetățenilor, dezvoltării unităților teritorial-administrative, etc. Anume din acest considerent a fost lansat proiectul pentru modernizarea și extinderea rețelei de apeduct Soroca-Bălți, care prevedea aprovizionarea cu apă din râul Nistru a peste 400 de mii de locuitori din 7 unități administrativ-teritoriale – raioanele Florești, Drochia, Râșcani, Sângerei, Telenești, Soroca și municipiul Bălți, scrie deputatul independent Alexandru Oleinic pr blogul său OLEINIC.MD. „Apeductul Soroca – Bălti este cea mai mare conductă de apă  din Republica Moldova, dată în exploatare în 1984, pentru care au fost cheltuite din diferite surse în jur de 100 mln dolari SUA. Conform parametrilor tehnici, apeductul, care are o țeavă cu diametrul 1200 cm și o capacitate de 75 000 m3 apă,  o stație de tratare a apei avea o capacitate totală de 180 000 m3/zi, are o lungime de 78,89 km. Cele patru stații de pompare ridică apa la o înălțime de 262 metri, iar după cumpăna de ape gravitațional aceasta ajunge în mun. Bălți. Descriu așa de detailat parametrii tehnici ai apeductului ca să fie înțeles în ce proiect fenomenal și mult necesar pentru Moldova au fost investite așa sume enorme de bani. Nu vreau să mă opresc la toate etapele prin care a trecut această întreprindere atât de atrăgătoare pentru diverse scheme de ”dezvoltare” și numeroși investitori, care doreau numai ”bine” acestui proiect. Doar un exemplu – dacă în 1999 datoriile creditoare erau de circa 89 mln lei, iar cele debitoare constituiau 86 mln lei, atunci la ziua de astăzi datoriile creditoare constituie 250 mln. lei, iar cele debitoare ZERO lei. În opinia mea, întreprinderea intenționat a fost falimentată și pregătită în anii precedenți pentru unele acțiuni ”investiționale”, care, într-un final, au fost zădărnicite din unele motive de schimbări politice din țară. Este unul din multiplele exemple, poate cel mai grav, de gestionare frauduloasă a patrimoniului statului în Republica Moldova. Nu vreau acum să mă opresc la pierderile și cheltuielile suplimentare, care le suportă cei peste 400 mii de  cetățeni din circa 600 localități, împreuna cu municipiile Bălti și Soroca, în urma  dezastrului organizat de factorii de decizie, care aveau menirea să controleze, gestioneze și implementeze numeroase hotărâri și memorandumuri ale guvernelor și parlamentelor în acești  10 ani, pentru a organiza aprovizionarea cu apă potabilă a populației prin activitatea eficientă a  ÎIS ”Acva Nord”. Dar, analizând situați la zi, este clar că avem un DEZASTRU nemaipomenit în cazul dat, bun pentru o analiză amplă de către organele competente și abilitate cu drepturi de anchetă și urmărire penală. Analizând situația, m-am implicat plenar în procesul de identificare a soluțiilor privind depășirea situației de criză în cazul finalizării proiectului, inclusiv prin tentativa stabilirii unui parteneriat cu unele instituții ale statului din domeniu. În acest scop, la finele anului trecut am înaintat o interpelare  în adresa Agenției ”Apele Moldovei” prin care am solicitat să fiu informat despre situația și măsurile întreprinse în vederea soluționării problemelor existente, termenii finalizării proiectului și punerii lui în funcțiune la parametrii stabiliți. Într-un răspuns, semnat de directorul Andrei Antonevici,  am fost informat că ”la data de 05 februarie 2016, ÎIS ”Acva Nord” intră în procedura de insolvabilitate, Agenția ”Apele Moldovei” și conducerea ÎIS ”Acva Nord” au fost limitate de la gestiunea întreprinderii, iar Fondul Ecologic Național a stopat finanțarea proiectului… Astfel, contractul a rămas neexecutat în partea îndeplinirii lucrărilor de construcție, montare și încercări de laborator cu predarea lor în exploatare organelor abilitate….”!!! Nimic despre acțiunile care urmează a fi întreprinse pentru depășirea situației de criză la ÎIS ”Acva Nord”, viziunile instituțiilor statului privind finalizarea proiectului, etc. Oare chiar am aruncat în vânt câteva sute de milioane??? Prea multe semne de întrebare într-un proiect atât de necesar țării… În context, am adresat o interpelare prim-ministrului Ion Chicu solicitând poziția/viziunea Guvernului pe marginea acestei probleme. Care vor fi acțiunile instituțiilor responsabile pentru finalizarea proiectului? Care va fi sursa de finanțare pentru finalizarea proiectului, cine va implementa proiectul și în ce termeni? Care este lungimea rețelei construite și date în exploatare, de cine este gestionată/întreținută aceasta? Care sunt costurile pentru întreținerea și paza rețelelor nefuncționale? Care va fi efectul economic pentru consumatori – care va fi prețul pentru un cub de apă și care este acesta pentru moment? Măsurile întreprinse pe parcursul ultimelor 2 ani de instituțiile statului pentru a debloca situația cu proiectul în cauză?   În baza informaților primite voi veni cu noi detalii și propuneri privind finalizarea proiectului și punerea în funcțiune la capacitatea maximă a apeductului Soroca-Bălți pentru a oferi populației servicii de calitate în aprovizionarea cu apă potabilă pură la prețuri accesibile”