Informația lansată recent în presa electronică potrivit căreia ”Migranţii au trimis acasă aproape JUMĂTATE DE MILIARD de dolari SUA, în primele patru luni ale anului 2014” m-a provocat să revin la acest subiect. Îndeosebi, în contextul rezultatelor studiului Organizaţiei Internaţionale a Muncii conform căruia Republica Moldova este plasată pe locul 5 printre țările cu economiile cel mai dependente de transferurile de bani făcute de muncitorii migranți – cu o pondere de 24,5 la sută a transferurilor migranţilor în Produsul Intern Brut în anul 2013.

Problema creșterii remitențelor și impactul lor asupra economiei Republicii Moldova este cea mai actual temă abordată atît în documentele de politici aprobate de Guvern cît și în rapoartele și studiile  experților internaționali  și naționali. Însă, pînă la moment așa și nu s-a reușit de a identifica măsurile de atragere a remitenților în circuitul economic al țării noastre.

Conform datelor unui studiu  în domeniu, în perioada 2000-2012 volumul net al remitențelor a crescut de peste 9 ori de la 178 la 1699 milioane USD.

Totodată, circa 40 la sută din volumul remitenților sunt transferați în Republica Moldova pe căi informale, fapt ce ne denotă că volumul total al veniturilor obținute de emigrați este cu mult mai mare decît volumul remitențelor care intră în Republica Moldova.

Cifrele invocate ne confirmă faptul despre rolul extrem de important al emigranților  în evoluția economică a Republicii Moldova, deoarece veniturile remise de aceștia acasă, deși sunt utilizate în mare parte la consum, mai sunt investiți în afaceri productive, în imobil, în capitalul uman – toate acestea contribuind la  diminuarea ratei sărăciei familiilor lor.

Începînd cu anul 2006, s-a conturat o legătură semnificativă între creșterea remitenților și creșterea depozitelor bancare - creșterea în medie a remitențelor de 10%  contribuie la o creștere cu circa 11%  a depozitelor persoanelor fizice.

Astfel, constatăm că veniturile remise de emigranți au un impact major asupra stării social-economice din țară – atît în plan pozitiv, cît și negativ. În plan pozitiv – după cum am mai menționat, - contribuie la reducerea sărăciei, la educarea unei culturi financiare avansate și la dezvoltarea sistemului bancar. Totodată, veniturile emigranților mai contribuie și la creșterea inflației și la majorarea costului factorului de muncă. 

Constatările enumerate, de rînd cu intenția a circa 70 la sută din emigranți de a se întoarce acasă, ne impune adoptarea de urgență a unor programe de atragere a remitențelor în circuitul economico-social al Republicii Moldova, identificarea unor măsuri mai atractive de aplicare a transferurilor rapide și dezvoltarea sistemelor de deservire bancară la distanță. În scopul menținerii interesului emigranților față de evoluția țării noastre, Guvernul ar trebui să intensifice procesul de informare a  emigranților despre oportunitățile de business din Republica Moldova, să promoveze cheltuirea remitențelor în economia oficială, să diversifice produsele de creditare pentru emigranți și multe alte instrumente.

 În această ordine de idei și luînd în calcul legătura dintre volumul remitențelor și depozite, - în opinia mea, cea mai eficientă  măsură de atragere a remitențelor în circuitul economic al Republicii Moldova -  ar fi majorarea plafonului de garantare a depozitelor, care la moment este stabilit în sumă de 6000 lei moldoveneşti pînă  la 20 mii de EURO, suma minimă pentru inițierea unei afaceri (în Romînia spre exemplu acest plafon este de 100 de mii). Anume o astfel de garanție din partea statutului va contribui la formarea încrederii în perspectivele Republicii Moldova și-i va stimula pe emigranții moldoveni să investească economiile lor în țara lor.

Partidul Popular din Republica Moldova va pleda și promova această inițiativă de majorarea a plafonului de garantare a depozitelor bancare, pentru a le oferi cetățenilor țării plecați la muncă peste hotare încrederea în viitorul Republicii Moldova, pentru a le garanta stabilitate și siguranță în țara lor.