După ultimele alegeri parlamentare, care au avut loc doar cu patru luni în urmă, ţara noastră şi întreaga  societate s-a pomenit într-o stare de vacuum – nu avem adoptate principalele legi (legea bugetului şi politica fiscală), pentru o bună funcţionare a statului şi a economiei, nu avem un program cu Banca Mondială şi cu Fondul Monetar Internaţional, din cauza furtului de miliarde  riscăm să nu avem susţinerea financiară de sute de milioane din partea Uniunii Europene.  Guvernul minoritar de compromis nu discută şi nici nu vorbeşte despre adevărata stare de lucruri din economie şi societate.

Situaţia reală a lucrurilor însă este catastrofală, iar cetăţenii sunt la limita disperării.

S-a ajuns la diminuarea rezervelor valutare ale statului şi la deprecierea valutei naţionale cu peste 30 la sută. De aici urmează  o reacţie în lanţ:

Deprecierea leului denaturează datele statistice privind starea economiei naţionale. Creşterea economică declarată în 2014 de 4,6  se datorează importurilor care prevalează de peste două ori asupra exporturilor şi creşterii nesemnificative a producţiei industriale  cu 0,7 puncte procentuale.

Deprecierea leului a condus la majorarea preţurilor la produsele alimentare de la 10 la 40 la sută. Astfel, preţurile  la pîine şi pastele făinoase,  legumele şi lactatele  s-au majorat cu peste 20 la sută, iar  la  peştele îngheţat cu 35 la sută.  Produsele enumerate sînt produse care fac parte din coşul minim de consum şi sînt produse de primă necesitate ale fiecărui copil şi pensionar.

Deprecierea leului pune în pericol securitatea energetică a statului.

Compania MoldovaGaz a solicitat Agenţiei Naţionale de Reglementare  în Energetică majorarea tarifului la gaz  de 48%.

Companiile RED Nord şi RED Nord-Vest au solicitat majorarea tarifului la energia electrică în medie cu peste 50 la sută şi respectiv 61 la sută. iar Compania „Gas Natural Fenosa” a  solicitat majorarea tarifului pentru energia electrică cu 60 la sută.

Prin deprecierea leului guvernarea condamnă cetăţenii – copiii şi bătrînii -  la sărăcie şi foame. Salariile şi pensiile rămîn la acelaşi nivel, iar unii reprezentanţi ai guvernului vorbesc deja despre posibilele reţineri de salarii din cauza lipsei de venituri la bugetul de stat.

Astfel, nu este deloc întîmplător faptul că datele despre minimul de existenţă nu au fost publicate de Biroul Naţional de Statistică din semestrul I  2015, deoarece raportată la deprecierea leului, la creşterea preţurilor la produsele alimentare şi la produsele energetice -  mărimea minimului de existenţă ar trebui să constituie peste 2000 de lei comparativ cu 1667 lei,  stabilit pentru semestrul I al anului 2014.

Despre acest lucru ne  vorbesc şi datele statistice privind evoluţia trimestrială a veniturilor populaţiei în anul 2014 – dacă în  trimestrul I  populaţia a cheltuit – 1733,7 lei, atunci în trimestrul IV cheltuielile au constituit 1893,7 lei.

În loc de măsuri urgente de diminuare a impactului deprecierii leului asupra veniturilor  populaţiei, guvernul a decis doar indexarea  pensiilor cu 7,95 la sută, care este o măsură ordinară şi impusă prin lege, în timp ce salariile bugetarilor,bursele studenţilor, salariile în economia naţională rămîn la acelaşi nivel şi nicidecum nu corespund indicelor de creştere a preţurilor   de la 10 la 60 la sută.

Rămîne doar să le recomandăm guvernanţilor noştri să depună puţin efort şi să facă unele calcule pentru a vedea cît valorează astăzi COŞUL MINIM de CONSUM  şi CINE VA SUPRAVIEŢUI  cu aşa salarii şi pensii?