Pornind de la filosofia vieții - precum că a trăi o viață înseamnă  să sădești un pom, să crești un copil, să construiești o casă și să sapi o fîntînă și, trecînd acest postulat prin prisma realităților social-politice ale Republicii Moldova, ne apare fireasca întrebare: ce o să spună nepoții noștri despre ceea ce au lăsat ca moștenire politicienii care au guvernat țara noastră?

La o analiză detaliată a situației social-economice a Republicii Moldova din perioada ultimilor 15 ani, care ne descrie o stare de degradare economică, socială și spirituală a statului și societății, copiii şi nepoţii noştri vor avea perfectă dreptate spunîndu-ne următoarele :

Ne-ați furat și vîndut  țara.

Clasa politică din Republica Moldova nu a reprezentat voința poporului și nu a contribuit la consolidarea statalității și societății. Societatea continuă să fie divizată pe criterii politice și geopolitice și condamnă clasa politică pentru haosul politic, dezmățul economic și iresponsabilitatea socială.

Aducînd corupția în instituțiile statului ați distrus imaginea Republicii Moldova ca stat de drept  și  cu o democrație dezvoltată.

Buna gestionare a proprietăților de stat a fost substituită cu pregătirea proprietăților statului pentru ”privatizare” prin improvizări de tipul că ”nu mai sunt rentabile și că generează doar pierderi”. De facto - ați distrus marile întreprinderi ca mai apoi să le vindeți pe bănuți, în loc să le scoateți la privatizare pentru investitorii străini.

Pregătirea acestor întreprinderi către o astfel de privatizare a început din 2011, cînd 43 de întreprinderi, la care statul este acționar majoritar, au început să înregistreze pierderi în afaceri, diminuîndu-le interesul și atractivitatea pentru potențialii cumpărători.

Lider la acest capitol era menționată Calea Ferata, care a înregistrat pierderi de 111 milioane de lei, Air Moldova  și-a redus veniturile cu aproape 82 de milioane.

La Aeroportul Internațional Chișinău și Combinatul de vinuri Cricova cifrele se ridică pînă la 50 de milioane de lei, iar întrepinderea Franzeluța înregistrează pierderi de 15 milioane.

Rămîne doar să presupunem care este cifra veniturilor ratate la bugetul de stat din activitatea acestor întreprinderi .

Ne-ați alungat din țară  pentru a vă asigura existența din contul nostru.  Lipsa  locurilor de muncă, salariile și pensiile mizere, prețurile mari ne-au sărăcit și ne-au  impus părinții să plece în mod ilegal peste hotarele țării noastre în căutarea unui loc de muncă. Numai în perioada anilor 2000-2012 numărul populației s-a redus cu 285 de mii de persoane, circa 60 de sate medii din Moldova.

Tinerii din Republica Moldova au rămas în afara programelor guvernamentale de practică profesională și de încadrare în cîmpul muncii.  Din lipsa politicilor în domeniul pregătirii tinerilor specialiști, Republica Moldova riscă să rămînă fără tineri, deoarece ei cu  miile pleacă la învățătură peste hotare după care nu revin și riscă să rămînă fără specialiști calificați, deoarece și ei pleacă din țară în căutarea unui loc de muncă bine plătit. Numai în perioada anilor 2011-2015 numărul instituțiilor profesional - tehnice s-au redus de la 75 la 47, numărul de elevi în aceste instituții de la 221 de mii elevi la 116 de mii elevi, respectiv numărul absolvenților de la 12 mii la 7 mii de elevi. Din numărul total al tinerilor absolvenți cu studii superioare, cifra cărora anual este de peste 23 de mii, mai mult de jumătate îl constituie studenții străini, care își fac studiile în instituțiile din Republica Moldova.

După  anul 2007, guvernările din Republica Moldova au început să se simtă și mai confortabil datorită fenomenului remitențelor care înregistrau sume de pînă la  1 miliard și 550 de milioane de dolari SUA anual. În perioada anilor 1999-2013  suma transferurilor de mijloace băneşti în favoarea persoanelor fizice prin băncile din Republica Moldova au depăşit 12 miliarde de dolari SUA, sumă de trei ori mai mare decît valoarea investiţiilor străine directe. Spre regret, guvernările din țara noastră în loc să atragă aceste remitențe în dezvoltarea economică, au parazitat pe fluxurile de valută trimise părinților și buneilor.

Tendințele de descreștere a remitențelor care a început din anul 2015, plus  evoluţiile bune înregistrate datorită fluxurilor de remitențe și lipsa  schimbărilor structurale în modelul de funcţionare a economiei naţionale, ar trebui să deranjeze, în primul rînd, guvernarea.

Ați distrus economia țării și ați lipsit Republica Moldova de cea mai de preț bogăție - pămîntul și oamenii. Lipsa de responsabilitate în promovarea reformelor structurale și economice a condus la distrugerea economiei naționale a  Republicii Moldova și la prăbușirea sectorului agricol. 

Evoluţiile din ramurile prioritare ale economiei naţionale, ca agricultura şi industria, vorbesc despre  lipsa de capacități de a asigura un nivel corespunzător al exporturilor. În perioada ultimilor cinci ani, producţia agricolă a scăzut anual în medie cu 0,1%, producţia industrială cu 4,6%, iar în ramurile, în care avem cel mai mare grad de specializare, cum ar fi fabricarea vinului şi articolelor de îmbrăcăminte, s-a înregistrat o diminuare de 14,3% şi, respectiv, de 4,2%.

Oscilațiile de creștere și cădere a economiei naționale – de la -6,5% (în 2009) la +8,8% (în 2013)  și iarăși  – 4,4% ( în 2015) – sunt dovada lipsei unui model bine gîndit de dezvoltare economică, bazat pe politici fiscale stabile și previzibile în timp, pentru stimularea producerii și exporturilor.

Economia țării noastre mai există doar din activitățile zonelor economice libere, sectorului de construcții și din consum, dar și în aceste domenii, din cauza lipsei unor strategii concrete de dezvoltare, tendințele nu par a fi optimiste.

Este cunoscut că investițiile străine directe constituie un indicator important al nivelului de dezvoltare al economiei oricărei țări. Pe cînd  activitatea investițională din Republica Moldova ne demonstrează că începînd cu anul 2009 activitatea investiţională a înregistrat o descreştere de 35% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, menținîndu-și această tendință pînă în anul 2015 cînd  volumul investiţiilor au însumat  o descreştere de 8,8%  faţă de anul precedent. Astăzi, imaginea Republicii Moldova  - o țară instabilă din punct de vedere politic, economic și fiscal – a alungat din țară marii investitori și continuă să nu fie atractivă pentru marile companii internaționale.

Ne-ați condamnat părinții și buneii la sărăcie și nevoi. 

În anul 2016 datele unui sondaj  de opinie  a arătat  un rezultat alarmant vizavi de veniturile  disponibile ale cetățenilor pentru a-și asigura un trai decent –peste 70 la sută din moldoveni declară că trăiesc la limita sărăciei, de rînd cu  1,5 la sută din cetățeni care se declară că sunt bogați și că își permit să aibă tot ceea de ce au nevoie, fără a se limita la ceva.

Datele unui raport al oficiului federal elveţian privind piaţa  muncii din spațiul european ne arată că un angajat, cu program de lucru normal din sectorul industrial  primeşte un salariu mediu brut anual de 63500 euro, de 14 ori mai mare decît un salariu bulgar. Elveţia ocupă primul loc în Europa la capitolul salarii, depăşind Norvegia (55370 euro), Danemarca (51485 euro), Grecia (25 696 euro), Spania (6 621 euro), România (6048 euro), Bulgaria (4618 euro) și  Republica Moldova (2605 euro anual în 2014 pînă la furtul miliardului, iar în 2016 salariul mediu anual al unui moldovean s-a coborît la doar 1200 euro, de 50 de ori mai mic decît salariul mediu european). De aici putem face concluzii despre oportunitățile care le au cetățenii noștri și sarcinile guvernării de a promova reforme care ar ține cetățenii săi în țară.

Dacă în 2009 remunerarea medie a unui salariat a fost de 3322,3 de lei. Veniturile disponibile lunare ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană 1204,4 de lei, valoarea minimului de existență 1238,4 de lei iar cei care care au ajuns la vîrsta bine meritată, primeau o pensie lunară de tocmai 775,0 de lei, care respectiv face posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie la nivel de 73,1%. Atunci în 2015 deși cîştigul salarial nominal mediu lunar al unui salariat din economia naţională, a constituit 4610,9 de lei, s-au majorat cu 10,5%,  faţă de anul 2014 -  în termeni reali salariul a crescut cu doar circa 0,7%, iar dacă mai luăm în calcul și rata inflației de peste 10 la sută atunci despre care majorări de salariu putem vorbi dacă  valoarea medie a pensiei lunare la 1 ianuarie 2016 a fost de 1165,22 lei, iar mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1734,1 lei.

Cifrele ne vorbesc despre toată grija pe care o poartă cei care au guvernat și guvernează Republica Moldova, pentru cetățenii săi.  Aveți o singură soluție – să dați dovadă de  respect și cu deplină responsabilitate să realizați reformele asupra cărora v-ați asumat angajamentul  la momentul semnării Acordului de Asociere, care intră în vigoare la 1 iunie. În caz contrat, nu veți scăpa de blestemul  nepoților și strănepoților noștri pentru dezastrul care l-ați adus Țării noastre.