Evoluțiile de ultimă oră din Republica Moldova, mai ales după alegerile prezidențiale, în contextul pandemiei Covid-19, care nu arată să se retragă prea în curând, ne indică, tot mai limpede, că, pe lângă un colaps evident în domeniul de sănătate publică, economie, sfera socială și alte sectoare, ne apropiem, "tot mai sigur", de un colaps "instituțional-politic".

Decizia Curții Constituționale (CC), care nu poate fi contestată, dar trebuie respectată, aruncă, totuși, societatea într-o criză ce poate avea efecte grave pentru stat și întreaga populație - cea care așteaptă stabilitate și o viață mai bună acasă, nu pe meleaguri îndepărtate..

După promisiunile electorale "de consolidare a societății, de combatere a corupției, de redresare a situației social-economice", etc, am devenit martorii unei lupte acerbe pentru putere dintre unele forțe politice, ce se arată mai mult animate de îngustul și strictul interes de partid și de grup, decât de interesul public, al întregii populații.

Noul Președinte, ales la sfârșitul anului 2020, își propune - după atingerea primului obiectiv, de câștigare a mandatului, - să realizeze un următor obiectiv  - de propulsare la putere a formațiunii din care a provenit, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Prin această evidență, cetățenii și clasa politică se întreabă dacă revenirea la alegerea Președintelui de către întreg electoratul este justificată pentru o societate măcinată de probleme grave? Într-o situație când statele sunt afectate de crize, polarizarea populației și a spectrului politic devine nefastă pentru speranța de a avansa spre un stat de drept și o democrație autentică.

Blocarea alegerii în Consiliul Superior al Magistraturii a unui nou judecător al CC - fapt întâmplat recent, în contextul confruntării dintre deținătorul funcției supreme în stat și majoritatea parlamentară, și în preajma examinării în CC a demersului șefului statului privind întrunirea condițiilor de dizolvare a Parlamentului, - a făcut parte din aceeași strategie: de a se crea în Curtea Constituțională o majoritate confortabilă pentru adoptarea unei anumite decizii.

Desigur, aici ne putem întreba: "Dar cine sunt judecătorii?" Ne  convingem odată în plus, că, judecătorii numiți pe criterii politice, la așa o instituție ca CC, este o tragedie pentru țară și inadmisibilă. În situația dată  Parlamentul urgent trebuie sa modifice condițiile de numire a judecătorilor.

În consecință, în pofida unor argumentate opinii separate ale unor judecători, lupta de interese și influențele nu doar din interior, au anihilat mecanismul de a judeca obiectiv, într-un câmp strict constituțional, faptul prezenței sau a lipsei condițiilor pentru dizolvarea Parlamentului. Astfel, două opinii separate pe marginea unei decizii cruciale pentru o societate, plus pozițiile unei părți a clasei politice, ridică semne de întrebare privind corectitudinea și moralitatea politică a decidenților de orice natură.

Bineînțeles, în situația creată, totuși, Parlamentul, Guvernul în demisie, alte instituții, - trebuie să pregătească alegerile anticipate. Dar - consider - nu înainte de a soluționa, în măsura posibilităților, situația din domeniile sănătății publice, social-economic și educațional. Un rol decisiv în acest proces îi revine Parlamentului, contrar tentativelor unor factori care depun eforturi considerabile pentru a-l discredita și dizolva.

Mai mult, sunt de părere că în condițiile unei crize politice prin care trece Republica Moldova, Parlamentul trebuie să devină platforma pentru un dialog instituțional transparent și corect, cu participarea tuturor forțelor politice, ca, într-un final, prin consens, să fie realizată reforma constituțională prin care să fie stabilit clar și irevocabil, indiferent care forțe sunt la putere, că șeful statului se alege de către Legislativ, iar Republica Moldova este stat parlamentar în formulă clasică! Aceasta ne-ar permite pe viitor nu doar să excludem situațiile tensionate dintre diferite instituții ale statului, dar și tentative de a implica atât Curtea Constituțională, cât și alte structuri în jocurile politice și interpretarea voluntară a Constituției, etc.

Intr-un stat cu regim parlamentar altfel nu poate fi. Președintele trebuie ales de către Parlament printr-un mecanism bine stabilit și să aibă atribuții bine precizate. În caz contrar, lupta actuală se va repeta după fiecare scrutin prezidențial. Iar această perspectivă pe popor îl va costa mereu foarte scump.