Ca consecința a schimbărilor climatice, secetele devin tot mai frecvente si severe pe teritoriul Republicii Moldovei, afectând tot mai des culturile agricole, micșorând productivitatea sau distrugând in totalitate roada, diminuând considerabil competitivitatea producătorilor agricoli. Drept exemplu poate servi și anul 2020, când țara a trecut printr-o secetă severă, care, într-un final, a afectat în lanț, practic, toate domeniile economiei naționale, în special sectorul agroalimentar. Evoluțiile climaterice din anul curent au scos în vileag problema irigării terenurilor agricole – măsură prioritară de adaptare a sectorului la condițiile schimbărilor globale de mediu.
Conform unor studii, pentru obținerea recoltelor relativ stabile în condițiile Republicii Moldova sunt necesare precipitații anuale în mărime de 750-800 mm, față de 300-400 mm reale. În cazul insuficienței acestora, devin necesare sistemele de irigare, care vor asigura cu cantitatea necesară de apă marea majoritate a sectorului. Potrivit analizelor, Moldova este una din țările slab asigurate cu resurse de apă, iar suprafața terenurilor agricole cu capacitatea potențială de irigare este de circa 700 mii hectare. Mai mult, pentru asigurarea securității alimentare a țării este necesară obținerea unor recolte stabile pe terenuri irigabile pe o suprafață de 300 mii hectare.
În realitate, grație unor reforme nechibzuite și superficiale, dacă în anii 1990' suprafața terenurilor irigate a constituit 308 mii hectare, atunci în anii 2015-2018, conform unui raport al Curții de Conturi, irigarea efectuată prin intermediul întreprinderilor de stat, aflate în custodia Agenției „Apele Moldovei”, a înregistrat o tendință de descreștere continua. Astfel, din 108,7 mii ha terenuri irigabile, care reprezentau suprafața potențială de acoperire cu sistemele centralizate de irigare proiectată, la sfârșitul anului 2018, suprafața irigată a constituit 4,7 mii ha, doar circa 4,3 %.
Conform datelor oficiale, actualmente în Republica Moldova sunt 88 de sisteme centralizate de irigare, construite în perioada sovietică. Dintre acestea, doar 10 sisteme de irigare au fost reabilitate în perioada anilor 2010-2015, în cadrul Programului Compact cu suportul Guvernului SUA. Celelalte, 78 de sisteme de irigare, sunt funcționale, parțial funcționale sau nefuncționale. Actualmente, 15 sisteme centralizate de irigare sunt gestionate de asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigare (AUAI), create de fermieri, iar celelalte 73 sunt gestionate de autoritățile publice abilitate. În comun, acestea 88 de sisteme de irigare existente pot asigura doar cca 10% din terenurile irigabile (amenajate pentru irigare) ale tarii, suprafața cărora, conform Cadastrului funciar la 01.01.2020, constituie 220 mii ha sau 10,5% din suprafata terenurilor cu destinatie agricola (2091 mii ha). Totodată, în anul 2019 sistemele existente funcționale au fost capabile să asigure irigarea a doar 10 la sută din terenurile din aria sa de deservire.
În acestea condiții, la inițiativa deputatului independent Alexandr Oleinic, Parlamentul Republicii Moldova a creat o Comisie specială, care urmează până la finele lunii martie 2021 să elaboreze și prezinte spre aprobare ”Strategia Națională de dezvoltare a sectorului de irigare 2030”. În opinia deputatului, crearea unei Comisii pe platformă parlamentară va permite nu doar asigurarea unui control legislativ asupra acestui proces, dar va oferi și oportunități mai mari pentru atragerea fondurilor internaționale, oferite de diferite organizații pentru implementarea proiectelor de irigare, gestionarea eficientă a resurselor de apă, etc.
”Pentru a asigura un viitor durabil agriculturii moldovenești, cu cantități suficiente de apă și a acoperi necesitățile de consum, trebuie să oferim pachete de politici adecvate în susținerea măsurilor de utilizare eficientă și rațională a resurselor de apă în agricultură. Fără acest pas, nu putem să dezvoltăm o agricultură eficientă și competitivă din punctul de vedere al utilizării resurselor sau să construim un viitor durabil”, – a accentuat deputatul.
Alexandr Oleinic consideră, că evoluțiile climaterice din ultima perioadă indică că Republica Moldova are nevoie nu de un simplu sector de irigare, realizat prin construcția unor magistrale de țevi, conectate la niște agregate de pompare a apelor, dar de o Strategie, bazată pe principiul asigurării durabile cu resursele de apa necesare sectorului, digitalizării sistemului de management, care ar include cele mai performante soluții existente pentru moment, inclusiv de gestionare eficientă a resurselor de apă la diferite nivele.
”Strategia trebuie să fie un document de politici publice, care definește și planifica politica Guvernului în sectorul dat pe termen lung. Pornind de la acest deziderat, este foarte importantă elaborarea și implementarea unei strategiei cu o abordare practică, durabilă și eficientă, care să corespundă celor mai bune practici din lume și să se încadreze în cadrul regulatoriu local și internațional”, – a specificat Alexandr Oleinic în cadrul ședinței Comisiei, în cadrul căreia a fost aprobată metodologia de elaborare a Strategiei și Planul de lucru al grupului de experți, antrenați în pregătire a documentului.
Atât deputații, cât și reprezentanții diferitor instituții de stat și organizații internaționale, atrase în elaborarea Strategiei, consideră, că Comisia trebuie să elaboreze un concept absolut nou pentru Republica Moldova în domeniul irigării, deoarece evoluțiile climaterice din ultimii ani demonstrează, că fără un sector performant de irigare este imposibil de a avea o agricultură modernă și competitivă.
Deputatul Iurie Reniță consideră, că pentru atingerea obiectivelor scontate este nevoie de pragmatism și abordare concretă a fiecărei etape de implementare a Strategii, deoarece doar grație unei asemenea abordări se vor putea atrage investiții străine, bugeta surse financiare pe intern etc.
La rândul său, deputatul Nicolae Ciubuc, este de părerea, că doar grație unei expertize profesioniste și obiective pe toate segmentele este posibilă elaborarea unei Strategii cu un impact durabil si practic asupra întregului sector de irigare, în parte, și agriculturii, în ansamblu. Iar deputatul Vladimir Bolea este convins, că ”problema secetei poate fi combătută în exclusivitate numai cu un sector modern de irigare, bazat pe știință și interesul agricultorilor”.
Fostul ministru al agriculturii Vasile Bumacov, liderul grupului de experți, susține că la elaborarea Strategiei se va lua în calcul disponibilitatea și utilizarea eficientă a resurselor de apă existente, cît si posibilitatea de a dezvolta capacități de reținere și acumulare a apei in reservoare noi, fiind propuse spre implementare măsuri și acțiuni, care vor asigura competitivitatea sectorului.
”Ne dorim să elaborăm un document, care, într-un final, va permite să stabilim clar, care schimbări sunt necesare, care sunt căile cele mai eficiente pentru a efectua schimbări în domeniul respectiv, și care va fi impactul imediat și pe termen lung, atât asupra sectorului de irigare, cât și economiei naționale în ansamblu”, a specificat Vasile Bumacov.
Potrivit grupului de experți, metodologia propusa se bazează pe analiza documentelor relevante, a datelor statistice privind suprafețele irigate istoric și în prezent, culturile agricole, productivității și profitabilității principalelor culturi agricole receptive la irigare, etc. În cadrul discuțiilor, experții au menționat că în procesul de elaborare a Strategiei va fi efectuată o analiză a situației curente, identificate punctele slabe și vulnerabile din sector pentru a elabora acțiunile necesare întru îmbunătățirea situației. Viitoarele acțiuni, vor fi propuse reieșind din aspirațiile actorilor principali și necesitățile sectorului de a avea acces durabil la resursele de apă pentru irigare, care să asigure viabilitatea și competitivitatea sectorului agricol.
Aceasta ar presupune posibilitate de a practica agricultura de precizie integrata in perspectiva cu irigarea de precizie care ar permite in primul rind atingerea rezultatelor scontate, calitative si cantitative la culturile startegice irigate – porumb la boabe 18 t/ha, griu 8-10 t/ha, soie 4-5 t/ha. La fructe – mere 50-60 t/ha, prune 25-35 t/ha, cirese 25 t/ha. La legume – cartof 45-60 t/ha, ciapă 100 t/ha, morcov-60 t/ha etc.
Aceasta ar permite substituirea importurilor in mare parte la produsele, care pot fi ușor cultivate de agricultorii locali, contribuind la asigurarea securitatii alimentare, satisfacere cererii pe piață locală, iar surplusul obținut fiind exportat pe piețele cheie.
Necesitatea implementării unui sistem modern de irigare, care va reprezenta un mijloc radical de adaptare la condițiile de secetă, precum și o cale spre dezvoltarea durabilă a complexului agroindustrial a fost expusă într-o analiză și de Andrei Gumovschi, doctor, conferențiar universitar și expert național pentru agricultură durabilă.
În opinia savantului, ”Moldova are un potențial mai mare pentru irigare, reieșind din resursele de apă ale țării, fapt ce ar permite, în condițiile existenței unui sector bine pus la punct, de a iriga peste 300 mii ha sau cca 15% din terenurile agricole ale țării. În opinia lui Gumovschi, în acest sens, ca sursă de apă, pot fi folosite apele dulci din fluvii, râuri, lacuri, bazine de acumulare sau, ca excepție și limitat, apa subterană”.
Unul din principalii parteneri în elaborarea Strategiei este Fondul de Dezvoltare Durabilă din Moldova, care în perioada anilor 2010-2015, în cadrul Programului Compact, finanțat de către Guvernul SUA prin intermediul Corporației “Provocările Mileniului”, prin componenta “Tranziția la Agricultura Performantă”, a reabilitat și modernizat 10 sisteme centralizate de irigare, dintre care 6 pe râul Nistru și 4 pe râul Prut. În cifre generale, infrastructura reabilitată înseamnă circa 13,5 mii hectare irigabile, asigurate cu stații de pompare moderne, bazine de acumulare, conducte și rețele de distribuire a apei la hidranții amplasați în câmpurile fermierilor. La acestea, se mai adaugă extinderile suprafețelor irigabile realizate din investiții private ale agricultorilor și ale partenerilor de dezvoltare pe o suprafață de circa 1,5 mii hectare. Începând cu anul 2016, asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații au livrat agricultorilor cumulativ un volum de peste 8,6 milioane metri cubi de apă la irigare.
”Cât privește suprafețele irigate, trebuie să recunoaștem că Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova are rezerve și așteptări mai mari. Este necesar de a facilita, stimula agricultorii sa practice agricultura irigata prin diferite mecanizme stimulatorii conditionate, granturi, subventii, scutiri etc… Deși dinamica indicatorului suprafețelor fizice irigate este în creștere, agricultorii practică irigarea doar pe circa 24 la sută din aceste terenuri irigabile. Acest fapt se datorează în multe cazuri fragmentării terenurilor în aria de deservire, precum și lipsei echipamentelor de irigare, facilităților de procesare și păstrare, forței de muncă etc.”, – susține director executiv al Fondului de Dezvoltare Durabilă Moldova, doamna Valentina Badrajan.
În acest context, în perioada anului 2019, cu sprijinul FDD și USAID Moldova, au fost oferiți aproape 400 de mii de dolari pentru mici proiecte de îmbunătățire a sistemelor de irigare existente.
Deputatul Alexandr Oleinic consideră, că un rol important în implementarea Strategiei, care urmează a fi elaborate si expusă consultărilor publice, îl va constitui susținerea partenerilor de dezvoltare, diferitor organisme internaționale, etc.
”Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie proiectul realizat prin intermediul Programului ”Compact”. Dar pentru a obține acest suport este nevoie de o Strategie cu durată lungă, cu viziuni și abordări pragmatice, cu investiții capitale eficiente pentru fiecare compartiment în parte. Sunt sigur, că într-un final, vom reuși”, – afirmă deputatul Alexandr Oleinic.
.jpg)
.jpg)
.jpg)