Parlamentul a votat în prima lectură inițiativa legislativă a deputatului independent Alexandru Oleinic de modificare a Legii 461/2001 privind produsele petroliere. Documentul prevede  plafonarea prețurilor în baza unei Metodologii de calculare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere, elaborată, aprobată și supravegheată de către ANRE, luînd ca bază cotațiile burselor internaționale Platt`s.   În duscursul său rostit în fața deputaților,  Alexcandru Oleinic a constata că  promovarea  modificărilor a avut ca fundal un an foarte complicat pentru consumatorii produselor petroliere, un an plin de nemulțumiri și dezamăgiri față de structurile care trebuiau să reacționeze prompt și să apere interesele consumatorilor.   ”Scopul acestui proiect de lege este de a stabili expres prețurile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale. Necesitatea acestor modificări este dictată de evoluțiile de ultimă oră atât de pe piețele internaționale, cât și cea internă. Evoluții cu impact negativ pentru piața internă, când în pofida diminuării sau chiar prăbușirii prețurilor pe piețele internaționale, la noi ele practic au rămas constante.   Dacă luam în calcul că la momentul înregistrării inițiativei pe piețele internaționale prețul unui baril a căzut brusc până la 25$, crescând în septembrie-octombrie, peste 8 luni, până la 40$; în decembrie - 50$, iar în prezent- ajungând la 70$, atunci în Republica Moldova prețul mediu de comercializare a produselor petroliere, înregistrat de către cele mai importante rețele de stații din țară, nu a avut o evoluție simetrică în raport cu prețul de import, nemaivorbind în raport cu prețurile la bursele internaționale.   Doar în ultimele 2 luni prețurile la produsele petroliere au crescut de 5 ori. Conform unor calcule, benzina s-a scumpit cu circa 20%, iar motorina cu peste 19%.   Unii motivează aceste creșteri, în special reprezentanții companiilor petroliere, prin prisma creșterii accizelor la produsele petroliere și majorarea prețului petrolului pe piețele internaționale. Dar calculele ne arată că conform noilor prevederi, în 2021 acciza  a crescut de la 5960 lei/tona la 6490lei/tona, iar împreuna cu TVA, scumpirea este de 72 bani/litru.   Ce avem în realitate? Doar la ultima majorare a prețurilor, din 12 martie, petroliștii au afișat la panou prețuri mai mari la benzină – 1,05 lei, motorină – 65 bani și gazul lichefiat – 40 bani comparativ cu prețurile majorate la 24 februarie!   Pe fundalul acestor necorelări  au apărut mai multe opinii referitor la corectitudinea politicii de stabilire a prețurilor de către operatorii din sector.   În rezultat, prin aceasta inițiativă, se propune metoda de plafonarea a prețurilor în baza unei  Metodologii  de calculare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere, elaborată, aprobată și supravegheată de către ANRE, luând ca bază cotațiile burselor internaționale Platt`s, fapt care ar asigura corelarea exactă a tendințelor bursiere și a prețurilor finale interne  achitate de către consumatori.   Analiză situației pe piața internă, inclusiv evoluția prețurilor în comparație cu fluctuațiile prețului pe piețele internaționale, comportamentul  companiilor petroliere, indică necesitatea unei revizuiri fundamentale a cadrului normativ în domeniul respectiv. Acest lucru a devenit și mai evident după audierea rapoartelor reprezentanților ANRE și Consiliului Concurenței, care ne-au demonstrat, odată în plus, că instituțiile respective, reieșind din prevederile legislative existente, pot acționa odată în an, doar post-factum, cu întârzieri majore, la evoluțiile de pe piața petrolieră. Drept confirmare că este necesară o intervenție în situație poate servi și datele unei analize recente, efectuate de ANRE, unde luând în considerație experiența de plafonare din anii 2016-2018, a fost modelată situația în care, pe parcursul anului 2020, prețul de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale urma să fie stabilit prin metoda plafonării lunare de către ANRE.   Rezultatul obținut, confirmă suspiciunile precum că operatorii nu întotdeauna au operat scăderile de prețuri proporțional tendințelor de ieftinire a produselor la bursele internaționale.   De exemplu, la benzina A95, în luna mai 2020, diferența dintre eventualul preț plafon al ANRE și prețul mediu efectiv de comercializare urma să fie de 2,84 lei (incl. TVA), iar prețul maximal afișat la panourile stațiilor de alimentare urma să fie mai mic cu 3,16 lei (incl. TVA).   Totodată, cotele maxime și minime ale prețului plafon în anul 2020, urmau să se încadreze în limitele de 18,59 lei-12,32 lei, stabilind un coridor anual de 6,27 lei, în timp ce companiile au înregistrat un coridor al fluctuațiilor de preț în limita de 18,78 lei-15,48 lei, sau de 3,3 lei/litru.   Cred că anume această diferență a dat temei unor experți să vorbească despre faptul că adaosul nejustificat  aplicat în 2020 la produsele petroliere de companiile petroliere, le-a adus un venituri mai mari de un miliard de lei, comparativ cu anul 2019. Mai mult, valoare cea mai mare fiind suportată de către sectorul  agrar. Și aceasta se întâmpla într-un an marcat de pandemie.   Evoluțiile de ultimă oră, ne indică odată în plus că statul nu are pârghii eficiente pentru a interveni  pe acest segment, cadrul legislativ existent - de reglementare a rentabilității - care se face odată în an, este neeficient, unic și netransparent, inițiativa fiind în mâinile companiilor petroliere, care dictează regulile de joc reieșind din interesele sale și această situație NE OBLIGĂ să intervenim pentru a modifica modelul existent de stabilire a preturilor. Cu părere de rău am pierdut un an IMPORTANT.   În opinia mea, implementarea acestui proiect de lege ar fundamenta mediul concurențial și consecințele  pe care le are acest fenomen asupra tuturor consumatorilor, ar stabili reguli clare de activitate a actorilor de pe piața petrolieră din țară și nu va permite companiilor să-și promoveze interesul de cartel  în detrimentul cetățenilor și economiei naționale.   Cunosc că unii nu agreează această inițiativă legislativă, motivând poziția prin ”atac” asupra liberei concurențe și o abatere de la regulile unei piețe libere. Dar când prețurile la produsele petroliere din țară  nu sunt ajustate la cele de pe piața internațională – cu libera concurență cum stăm? Mai mult, asemenea abordări vizavi de formarea prețurilor la produsele petroliere, prin utilizarea formulei stabilite de plafonare a prețurilor sunt folosite în Slovenia, Slovacia, Belgia și alte state membre UE, Muntenegru, Macedonia de Nord – state în curs de aderare. Deci, noi nu suntem ”pionieri” și inventăm ceva nou.”             Autoprul inițiativei a fost de părerea că ”proiectul propus poate fi votat în prima lectură, iar pînă la lectura a doua, ținînd cont de avizul Guvernului, care în esență, este pozitiv, consultărilor cu structurile statului, experții din domeniu, companiile petroliere, alți agenți economici din sector, partenerii de dezvoltare și alți actori interesați, în cadrul unui dialog constructiv, putem susține proiectul inițial, ca într-un final să avem un cadru legal care va reglementa odată și pentru totdeauna regulile de joc pe piața produselor petroliere.”      

 Această  frumoasă sărbătoare de primăvară,  Vă  readuce speranţa şi lumina dragostei, reface încrederea şi porneşte înflorirea pe care o aşteptăm întotdeauna. Vă dorim multă sănătate, fericire, împlinire şi multă putere ca să trăiţi  căldura  şi împlinirea dorurilor voastre şi ale noastre. Cu drag şi recunoştinţă, Alexandru OLEINIC

 Astăzi, după ce prețurile la produsele petroliere s-au majorat de două ori în doar câteva zile, și pentru a 4 (!) oară de la începutul anului, tot bomondul politic din țară a început să bată alarma - ceva nu este normal în domeniul dat...  Personal am sesizat existența problemei încă în luna ianuarie 2020, înregistrând în acest sens și o inițiativă legislativă prin care se modifica metodologia de formare a prețurilor... Dacă ar fi fost aprobată, atunci consumatorii ar fi economisit circa un miliard de lei... Dar, inițiativa a fost ignorată sau, chiar, respinsă... Mai mult, deja la începutul anului curent, am solicitat organizarea audierilor în problema formării prețurilor în Comisia economie, buget și finanțe... Și iarăși, cu mici excepți, majoritatea a abordat problema sceptic, iar reprezentanți instituțiilor regulatorii din domeniu optând pentru păstrarea actualei formule de formare a prețurilor... În opinia lor, aceasta fiind cea mai democratică, care formează o piață liberă... Dar unde erau ei când prețurile la bursele internaționale au scăzut foarte drastic, dar pe piața autohtonă ele erau menținute... În această situație mă întreb - oare trebuia să ajungem la un "colaps" în procesul de formare a prețurilor la carburanți ca să ne "trezim"?   Rămân pe poziția că trebuie să schimbăm unele prevederi în legislație, stabilind reguli clare de joc, în care trebuie să predomine interesul cetățianului și a statului, dar nu a unor agenți economici. Și punctul de pornire este - inițiativa mea legislativă. Poate nu este varianta ideală, dar putem s-o înbunătățim, s-o facem mai eficientă și transparentă... Evoluțiile din ultima perioadă de timp ne demonstrează că timpul discuțiilor "înflăcărate" și a populismului politic au trecut...

 ”Am susținut inițiativa de a înainta candidatura doamnei Mariana Durleșteanu la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Este o decizie tehnică și nu una politică, deoarece consider că în condițiile unei situații de criză pe toate dimensiunile, nu ne putem permite luxul de a lăsa țara și cetățenii fără un Guvern cu drepturi depline, capabil să gestioneze eficient criza social-economică, cea din sănătatea publică, procesul de vaccinare, etc. Și aceasta chiar cu riscul să fiu criticat... Consider că în condițiile unei crize profunde, inclusiv politice, prin care trece Republica Moldova, doar un cabinet de miniștri tehnocrat și neangajat politic, format din profesioniști în domeniile gestionate, susținut de majoritatea partidelor parlamentare, poate contribui la soluționarea problemelor existente. Inclusiv, și în eventualitatea pregătirii unor alegeri anticipate, dacă va fi cazul. Mai mult, în calitate de deputat independent, nu am nici o tangență cu jocurile politice ale unor partide și grupuri de interes, în special, ale celora care încearcă să folosească situația din țară și imaginea șefului statului pentru a-și majora reprezentativitatea formațiunii în forul legislativ...”  

 Comisia specială pentru elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare a Sectorului de Irigare 2021-2030 a examinat în ședința de astăzi componenta de analiză a Strategiei și lista actelor normative, modificarea cărora ar facilita accesul la apa de irigare. Proiectul documentului a fost prezentat de grupul de experți, antrenați în elaborarea Strategiei. Documentul stipulează că motivele elaborării Strategiei sunt dictate de schimbările climatice și secetele tot mai frecvente și severe pe întreg teritoriul Republicii Moldova, care afectează culturile agricole și diminuează competitivitatea producătorilor agricoli.  Potrivit analizelor, în prezent, sectorul de irigare existent nu face față cerințelor agricultorilor, iar pentru obținerea recoltelor stabile, în condițiile Republicii Moldova, sunt necesare precipitații anuale în mărime de 750-800 mm, față de 300-400 mm reale. ”În cazul insuficienței acestora, devin absolut necesare sistemele de irigare, care vor asigura cu cantitatea necesară de apă marea majoritate a sectorului. Potrivit analizelor făcute, pentru asigurarea securității alimentare a țării, este necesară obținerea unor recolte stabile pe o suprafață de 300 mii hectare de terenuri irigabile, dar conform datelor disponibile, în 2020 s-au irigat doar aproximativ 6 mii ha”, a menționat Vasile Bumacov, liderul grupului de experți. Apreciind prestația grupului de experți, președintele Comisiei speciale, deputatul independent, Alexandr Oleinic, a accentuat necesitatea activizării lucrului persoanelor implicate în elaborarea documentului, inclusiv prin preajma unei colaborări cât mai eficiente cu structurile statului, partenerii de dezvoltare, sectorul academic, producătorii agricoli și societatea civilă. În context, Alexandr Oleinic a informat membrii Comisiei că în rezultatul discuțiilor cu partenerii de dezvoltare, Banca Europeană de Investiții va susține logistic, începând cu luna februarie curent, participarea la procesul de elaborare a Strategiei a unui expert european. Referindu-se la activitatea ulterioară a Comisiei și grupului de experți, Alexandr Oleinic a accentuat că în partea a doua a documentului, cea practică, trebuie să fie clar specificate proiectele, recomandările și acțiunile concrete, care necesită să fie structurate pe etape până în 2030, precum și cheltuielile reale necesare pentru realizarea fiecărei etape. ”În special, în afara dezvoltării de mai departe a proiectelor implementate de Programul Compact și reabilitarea celorlalte rețele și stații de pompare, trebuie atrasă o deosebită atenție la elaborarea proiectelor noi de aducere a apei din râurile Nistru și Prut, lacul Cahul și alte surse periferice în interiorul țării, fără a avea consecințe de mediu sau alt ordin pentru țară și cetățeni”, a spus deputatul Oleinic.  

 După audierile de astăzi la Comisia economie, buget și finanțe privind situația de pe piața petrolieră din republica Moldova, în contextul ultimelor majorări a prețului la carburanți, am propus crearea unui grup de lucru, care împreună cu reprezentanții din instituțiile regulatorii ale statului va examina situația și va veni cu propuneri nu doar la compartimentul metodologiei de stabilire a prețurilor, dar și la întreg lanțul de acte normative care reglementează acest domeniu. Necesitatea unei revizii fundamentale a cadrului normativ în domeniul respectiv a devenit și mai evidentă după audierile de azi, după audierea rapoartelor reprezentanților ANRE și Consiliului Concurenței, care ne-au demonstrat odată în plus că instituțiile respective, reieșind din prevederile legislative existente, pot acționa doar post-factum, cu întârzieri majore, la evoluțiile de pe piața petrolieră. Mai mult, evoluțiile de ultimă oră, în special majorările din luna ianuarie a prețurilor, ne indică că statul nu are pârghii eficiente pentru a interveni în evoluția evenimentelor de pe acest segment, inițiativa fiind în mâinile companiilor petroliere, care dictează regulile de joc reieșind din interesele sale sau, conform declarațiilor unor agenți economici, ale unor actori politici din țară. Consider că ultimul fapt este și motivul tergiversării examinării inițiativei legislative, înaintate încă în ianuarie 2020 privind modificarea Legii privind piața produselor petroliere nr.461 din 30.07.2001, unde am propus ca prețul de comercializare a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat se fie stabilit de către agenții economici în baza unei Metodologii de calculare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere, elaborată, aprobată și supravegheată de către ANRE. În opinia mea, implementarea acestui proiect de lege ar fundamenta mediul concurențial și repercusiunile pe care le are acest fenomen asupra tuturor consumatorilor, ar stabili reguli clare de activitate a actorilor de pe piața petrolieră din țară și nu va permite companiilor să-și promoveze interesul personal în detrimentul cetățenilor și economiei naționale.  

 Am solicitat Comisiei economie, buget și finanțe organizarea unor audieri/dezbateri publice privind situația de pe piața petrolieră din țară, în special după creșterea semnificativă a prețurilor din luna ianuarie 2021. În condițiile când nimeni nu poate prezenta o informație veridică despre cantitatea și prețul real al carburanților importați în țară, formarea prețurilor, etc, consider că Agenția Națională de Reglementare în Energetica, ministerul Economiei și Infrastructurii și alte însutiții de reglementare trebuie să vină cu explicații și soluții.     Chiar dacă unii motivează aceste creșteri prin prisma creșterii accizelor la produsele petroliere și majorarea prețului petrolului pe piețele internaționale, rămân pe poziția că este necesară o analiză profundă a situației și inițierea unor măsuri urgente în domeniul respectiv. Conform estimărilor unor experți independenți, în 2020 adaosul comercial aplicat la produsele petroliere a fost mai mare cu circa 840 milioane lei decât în anul precedent. Oare structurile de supraveghere/reglementare din stat nu au știut despre acest lucru? Ce au întreprins? Și acesta când țara a fost afectată de secetă, pandemie și alte cataclisme. Și evoluțiile din ultimele luni ne indică că situația nu s-a schimbat. Ce facem?   În aceste condiții am înaintat Biroului Permanent al Parlamentului o solicitare cu propunerea de a examina proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii privind piața produselor petroliere nr.461 din 30.07.2001 ( http://www.parlament.md/.../4871/language/ro-RO/Default.aspx ), unde am propus ca prețul de comercializare a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat se fie stabilit de către agenții economici în baza unei Metodologii de calculare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere, elaborată, aprobată și supravegheată de către ANRE. În opinia mea, implementarea acestui proiect de lege ar fundamenta mediul concurențial și repercusiunile pe care le are acest fenomen asupra tuturor consumatorilor.   Cunosc că unii nu agreează ideea, dar doar în cadrul unui dialog constructiv putem găsi soluții, îmbunătăți produsul inițial, ca într-un final să avem un cadru legal care va reglementa odată și pentru totdeauna regulile de joc pe piața produselor petroliere și nu va permite companiilor să-și promoveze interesul personal în detrimentul cetățenilor și economiei naționale.      

 

 Problema formării prețurilor la produsele petroliere și comercializarea acestora, în condițiile când nimeni nu poate prezenta o informație veridică despre cantitatea și prețul real al carburanților importați în țară, am abordat-o nu o singură dată atât în plenul Parlamentului sau ședințele Comisiei economie, buget și finanțe, cât și în cadrul numeroaselor discuții cu factori de decizie din cadrul Guvernului, diferitor ministere, ANRE, etc.   Mai mult, am venit cu o inițiativă  legislativă – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii privind piața produselor petroliere nr.461 din 30.07.2001, unde am propus ca prețul de comercializare a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat se fie  stabilit  de către agenții economici în baza unei  Metodologii  de calculare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere, elaborată, aprobată și supravegheată  de către  ANRE. La baza Metodologiei trebuia să  fie  fluctuațiile existente la bursele internaționale și regionale. Implementarea ei ar fundamenta mediul concurențial  și repercusiunile pe care le are acest fenomen asupra tuturor consumatorilor. Ideile expuse în acest proiect au fost agreate și considerate oportune de premierul Ion Chicu, ministrul finanțelor Serghei Pușcuța, oficiali de la ANRE, reprezentanți ai societății civile, societăților de fermieri, producători, etc.   Dar, într-un final, aceste inițiative nu au fost susținute, fiind invocate ”argumente” precum atac la liberalizarea pieței, marginalizarea concurenței loiale, etc. Nu spun că aceste inițiative sunt o formulă ideală, dar a fost un compromis în soluționarea problemei. Astfel de Metodologii sunt aplicate în mai multe țări europene. Ce efecte ar fi avut adoptarea acestor inițiative, în special, în condițiile secetei, pandemiei, protestelor agricultorilor, transportatorilor – rămâne a fi analizate de experții în domeniu. În context, este interesantă poziția expusă recent de expertul în economie, Veaceslav Ioniță, care a punctat foarte bine într-o postare pe o rețea de socializare: ”Adaosul comercial aplicat în acest an la produsele petroliere va fi estimativ cu 840 milioane lei mai mare decât anul trecut. Cel mai mult creșterea este datorită adaosului mult mai ridicat la motorină 3,19 Lei/litru, față de media de 1,88 Lei/litru din ultimii 4 ani. Drept consecință agricultorii și transportatorii vor plăti suplimentar 740 milioane lei în acest an. Noi automobiliștii amatori am scăpat mai ieftin Vom plăti suplimentar ”doar” 100 milioane lei. Cam așa ...”   P.S. Foto preluat de la Veaceslav Ioniță.  

 Ca consecința a schimbărilor climatice, secetele devin tot mai frecvente si severe pe teritoriul Republicii Moldovei, afectând tot mai des culturile agricole, micșorând productivitatea sau distrugând in totalitate roada, diminuând considerabil competitivitatea producătorilor agricoli. Drept exemplu poate servi și anul 2020, când țara a trecut printr-o secetă severă, care, într-un final, a afectat în lanț, practic, toate domeniile economiei naționale, în special sectorul agroalimentar. Evoluțiile climaterice din anul curent au scos în vileag problema irigării terenurilor agricole – măsură prioritară de adaptare a sectorului la condițiile schimbărilor globale de mediu.   Conform unor studii, pentru obținerea recoltelor relativ stabile în condițiile Republicii Moldova sunt necesare precipitații anuale în mărime de 750-800 mm, față de 300-400 mm reale. În cazul insuficienței acestora, devin necesare sistemele de irigare, care vor asigura cu cantitatea necesară de apă marea majoritate a sectorului. Potrivit analizelor, Moldova este una din țările slab asigurate cu resurse de apă, iar suprafața terenurilor agricole cu capacitatea potențială de irigare este de circa 700 mii hectare. Mai mult, pentru asigurarea securității alimentare a țării este necesară obținerea unor recolte stabile pe terenuri irigabile pe o suprafață de 300 mii hectare.   În realitate, grație unor reforme nechibzuite și superficiale, dacă în anii 1990' suprafața terenurilor irigate a constituit 308 mii hectare, atunci în anii 2015-2018, conform unui raport al Curții de Conturi, irigarea efectuată prin intermediul întreprinderilor de stat, aflate în custodia Agenției „Apele Moldovei”, a înregistrat o tendință de descreștere continua. Astfel, din 108,7 mii ha terenuri irigabile, care reprezentau suprafața potențială de acoperire cu sistemele centralizate de irigare proiectată, la sfârșitul anului 2018, suprafața irigată a constituit 4,7 mii ha, doar circa 4,3 %.   Conform datelor oficiale, actualmente în Republica Moldova sunt 88 de sisteme centralizate de irigare, construite în perioada sovietică. Dintre acestea, doar 10 sisteme de irigare au fost reabilitate în perioada anilor 2010-2015, în cadrul Programului Compact cu suportul Guvernului SUA. Celelalte, 78 de sisteme de irigare, sunt funcționale, parțial funcționale sau nefuncționale. Actualmente, 15 sisteme centralizate de irigare sunt gestionate de asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigare (AUAI), create de fermieri, iar celelalte 73 sunt gestionate de autoritățile publice abilitate. În comun, acestea 88 de sisteme de irigare existente pot asigura doar cca 10% din terenurile irigabile (amenajate pentru irigare) ale tarii, suprafața cărora, conform Cadastrului funciar la 01.01.2020, constituie 220 mii ha sau 10,5% din suprafata terenurilor cu destinatie agricola (2091 mii ha). Totodată, în anul 2019 sistemele existente funcționale au fost capabile să asigure irigarea a doar 10 la sută din terenurile din aria sa de deservire.   În acestea condiții, la inițiativa deputatului independent Alexandr Oleinic, Parlamentul Republicii Moldova a creat o Comisie specială, care urmează până la finele lunii martie 2021 să elaboreze și prezinte spre aprobare ”Strategia Națională de dezvoltare a sectorului de irigare 2030”. În opinia deputatului, crearea unei Comisii pe platformă parlamentară va permite nu doar asigurarea unui control legislativ asupra acestui proces, dar va oferi și oportunități mai mari pentru atragerea fondurilor internaționale, oferite de diferite organizații pentru implementarea proiectelor de irigare, gestionarea eficientă a resurselor de apă, etc.   ”Pentru a asigura un viitor durabil agriculturii moldovenești, cu cantități suficiente de apă și a acoperi necesitățile de consum, trebuie să oferim pachete de politici adecvate în susținerea măsurilor de utilizare eficientă și rațională a resurselor de apă în agricultură. Fără acest pas, nu putem să dezvoltăm o agricultură eficientă și competitivă din punctul de vedere al utilizării resurselor sau să construim un viitor durabil”, – a accentuat deputatul.   Alexandr Oleinic consideră, că evoluțiile climaterice din ultima perioadă indică că Republica Moldova are nevoie nu de un simplu sector de irigare, realizat prin construcția unor magistrale de țevi, conectate la niște agregate de pompare a apelor, dar de o Strategie, bazată pe principiul asigurării durabile cu resursele de apa necesare sectorului, digitalizării sistemului de management, care ar include cele mai performante soluții existente pentru moment, inclusiv de gestionare eficientă a resurselor de apă la diferite nivele.   ”Strategia trebuie să fie un document de politici publice, care definește și planifica politica Guvernului în sectorul dat pe termen lung. Pornind de la acest deziderat, este foarte importantă elaborarea și implementarea unei strategiei cu o abordare practică, durabilă și eficientă, care să corespundă celor mai bune practici din lume și să se încadreze în cadrul regulatoriu local și internațional”, – a specificat Alexandr Oleinic în cadrul ședinței Comisiei, în cadrul căreia a fost aprobată metodologia de elaborare a Strategiei și Planul de lucru al grupului de experți, antrenați în pregătire a documentului.   Atât deputații, cât și reprezentanții diferitor instituții de stat și organizații internaționale, atrase în elaborarea Strategiei, consideră, că Comisia trebuie să elaboreze un concept absolut nou pentru Republica Moldova în domeniul irigării, deoarece evoluțiile climaterice din ultimii ani demonstrează, că fără un sector performant de irigare este imposibil de a avea o agricultură modernă și competitivă.   Deputatul Iurie Reniță consideră, că pentru atingerea obiectivelor scontate este nevoie de pragmatism și abordare concretă a fiecărei etape de implementare a Strategii, deoarece doar grație unei asemenea abordări se vor putea atrage investiții străine, bugeta surse financiare pe intern etc.   La rândul său, deputatul Nicolae Ciubuc, este de părerea, că doar grație unei expertize profesioniste și obiective pe toate segmentele este posibilă elaborarea unei Strategii cu un impact durabil si practic asupra întregului sector de irigare, în parte, și agriculturii, în ansamblu. Iar deputatul Vladimir Bolea este convins, că ”problema secetei poate fi combătută în exclusivitate numai cu un sector modern de irigare, bazat pe știință și interesul agricultorilor”.   Fostul ministru al agriculturii Vasile Bumacov, liderul grupului de experți, susține că la elaborarea Strategiei se va lua în calcul disponibilitatea și utilizarea eficientă a resurselor de apă existente, cît si posibilitatea de a dezvolta capacități de reținere și acumulare a apei in reservoare noi, fiind propuse spre implementare măsuri și acțiuni, care vor asigura competitivitatea sectorului.   ”Ne dorim să elaborăm un document, care, într-un final, va permite să stabilim clar, care schimbări sunt necesare, care sunt căile cele mai eficiente pentru a efectua schimbări în domeniul respectiv, și care va fi impactul imediat și pe termen lung, atât asupra sectorului de irigare, cât și economiei naționale în ansamblu”, a specificat Vasile Bumacov.   Potrivit grupului de experți, metodologia propusa se bazează pe analiza documentelor relevante, a datelor statistice privind suprafețele irigate istoric și în prezent, culturile agricole, productivității și profitabilității principalelor culturi agricole receptive la irigare, etc. În cadrul discuțiilor, experții au menționat că în procesul de elaborare a Strategiei va fi efectuată o analiză a situației curente, identificate punctele slabe și vulnerabile din sector pentru a elabora acțiunile necesare întru îmbunătățirea situației. Viitoarele acțiuni, vor fi propuse reieșind din aspirațiile actorilor principali și necesitățile sectorului de a avea acces durabil la resursele de apă pentru irigare, care să asigure viabilitatea și competitivitatea sectorului agricol.   Aceasta ar presupune posibilitate de a practica agricultura de precizie integrata in perspectiva cu irigarea de precizie care ar permite in primul rind atingerea rezultatelor scontate, calitative si cantitative la culturile startegice irigate – porumb la boabe 18 t/ha, griu 8-10 t/ha, soie 4-5 t/ha. La fructe – mere 50-60 t/ha, prune 25-35 t/ha, cirese 25 t/ha. La legume – cartof 45-60 t/ha, ciapă 100 t/ha, morcov-60 t/ha etc.   Aceasta ar permite substituirea importurilor in mare parte la produsele, care pot fi ușor cultivate de agricultorii locali, contribuind la asigurarea securitatii alimentare, satisfacere cererii pe piață locală, iar surplusul obținut fiind exportat pe piețele cheie.   Necesitatea implementării unui sistem modern de irigare, care va reprezenta un mijloc radical de adaptare la condițiile de secetă, precum și o cale spre dezvoltarea durabilă a complexului agroindustrial a fost expusă într-o analiză și de Andrei Gumovschi, doctor, conferențiar universitar și expert național pentru agricultură durabilă.   În opinia savantului, ”Moldova are un potențial mai mare pentru irigare, reieșind din resursele de apă ale țării, fapt ce ar permite, în condițiile existenței unui sector bine pus la punct, de a iriga peste 300 mii ha sau cca 15% din terenurile agricole ale țării. În opinia lui Gumovschi, în acest sens, ca sursă de apă, pot fi folosite apele dulci din fluvii, râuri, lacuri, bazine de acumulare sau, ca excepție și limitat, apa subterană”.   Unul din principalii parteneri în elaborarea Strategiei este Fondul de Dezvoltare Durabilă din Moldova, care în perioada anilor 2010-2015, în cadrul Programului Compact, finanțat de către Guvernul SUA prin intermediul Corporației “Provocările Mileniului”, prin componenta “Tranziția la Agricultura Performantă”, a reabilitat și modernizat 10 sisteme centralizate de irigare, dintre care 6 pe râul Nistru și 4 pe râul Prut. În cifre generale, infrastructura reabilitată înseamnă circa 13,5 mii hectare irigabile, asigurate cu stații de pompare moderne, bazine de acumulare, conducte și rețele de distribuire a apei la hidranții amplasați în câmpurile fermierilor. La acestea, se mai adaugă extinderile suprafețelor irigabile realizate din investiții private ale agricultorilor și ale partenerilor de dezvoltare pe o suprafață de circa 1,5 mii hectare. Începând cu anul 2016, asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații au livrat agricultorilor cumulativ un volum de peste 8,6 milioane metri cubi de apă la irigare.   ”Cât privește suprafețele irigate, trebuie să recunoaștem că Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova are rezerve și așteptări mai mari. Este necesar de a facilita, stimula agricultorii sa practice agricultura irigata prin diferite mecanizme stimulatorii conditionate, granturi, subventii, scutiri etc… Deși dinamica indicatorului suprafețelor fizice irigate este în creștere, agricultorii practică irigarea doar pe circa 24 la sută din aceste terenuri irigabile. Acest fapt se datorează în multe cazuri fragmentării terenurilor în aria de deservire, precum și lipsei echipamentelor de irigare, facilităților de procesare și păstrare, forței de muncă etc.”, – susține director executiv al Fondului de Dezvoltare Durabilă Moldova, doamna Valentina Badrajan.   În acest context, în perioada anului 2019, cu sprijinul FDD și USAID Moldova, au fost oferiți aproape 400 de mii de dolari pentru mici proiecte de îmbunătățire a sistemelor de irigare existente.   Deputatul Alexandr Oleinic consideră, că un rol important în implementarea Strategiei, care urmează a fi elaborate si expusă consultărilor publice, îl va constitui susținerea partenerilor de dezvoltare, diferitor organisme internaționale, etc.   ”Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie proiectul realizat prin intermediul Programului ”Compact”. Dar pentru a obține acest suport este nevoie de o Strategie cu durată lungă, cu viziuni și abordări pragmatice, cu investiții capitale eficiente pentru fiecare compartiment în parte. Sunt sigur, că într-un final, vom reuși”, – afirmă deputatul Alexandr Oleinic.